Generația care nu mai prinde trenul: între diplome inutile și joburi prost plătite

Andrei, un tânăr de 26 de ani din mediul rural, ilustrează perfect statisticile prezentate într-o cercetare publicată luni de Institutul Național de Statistică. Provenit dintr-o familie cu venituri modeste din județul Teleorman, Andrei a abandonat liceul în clasa a XI-a, după ce tatăl său a suferit un accident de muncă și familia s-a confruntat cu dificultăți financiare severe.

„Am vrut să continui, dar nu mai aveam bani nici pentru rechizite, nici pentru transport până la liceu. Trebuia să aleg între a merge la școală sau a ajuta familia să supraviețuiască”, povestește el. Andrei a găsit rapid un loc de muncă pe șantier, dar după câțiva ani și-a dat seama că fără studii nu poate avansa profesional. Acum lucrează ca muncitor necalificat, simțindu-se „prins într-o capcană” – are nevoie de venituri constante pentru a susține familia, dar lipsa diplomei de bacalaureat îi blochează accesul la joburi mai bine plătite sau la programe de recalificare profesională.

Cazul lui Andrei reflectă datele statistice: este bărbat din mediul rural care a abandonat studiile medii din motive financiare, exact profilul majoritar identificat în cercetare. Povestea sa nu este unică – este una dintre cele 63.400 de povești similare din România.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Abandonul educației formale reprezintă o provocare semnificativă pentru sistemul educațional românesc. În total, 63,4 mii persoane cu vârste între 15 și 34 de ani au declarat că au abandonat cel puțin un program de educație formală, potrivit cercetării publicate de INS. Majoritatea acestora (56,5%) sunt bărbați, iar 65,3% provin din mediul rural, notează autorii cercetării.

Renunțarea la studii nu are loc doar în ciclul primar, gimnazial, ci și în cel universitar.

Cel mai ridicat nivel al abandonului facultății are loc în primul, arată un studiu făcut pe 5 cohorte de studenți, studiu realizat de 4 români (Claudiu Herțeliu, Cezar Hâj, Andrei Pârvan și Daniela Alexe-Coteț) și publicat la editura Springer.

”Studenții care provin din alte localități decât cea în care e situată universitatea sunt mai motivați și nu abandonează (probabil pentru că altfel nu prind loc în cămin și/ sau un job suficient de bun care să le permită să rămână ulterior în acel oraș). Pentru cei care locuiesc în același oraș, probabil confortul casei părintești îi face mai puțin motivați. De asemenea am constatat că programe de studiu precum: medicina, militare sau teologice au înregistrat rate ale abandonului cu mult mai mici (uneori 3-5%) comparativ cu majoritatea celorlalte programe, unde nivelul de abandon a fost mai mare – sau apropiat – de 40%)”, spune într-o discuție cu HotNews.ro Claudiu Herțeliu, decanul Facultății de Cibernetică din Academia de Studii Economice (ASE).

România se confruntă cu o provocare tăcută: aproape jumătate dintre tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani nu participă la activitatea economică. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), doar 47,3% dintre tineri sunt persoane ocupate, restul de 52,7% fiind șomeri sau inactivi.

Numărul persoanelor inactive din această categorie de vârstă este impresionant – aproape 2 milioane de tineri (1.980.100) nu lucrează și nu urmează niciun program de educație formală. Dintre aceștia, trei sferturi sunt femei, iar două treimi trăiesc în mediul rural.

INS arată că 63.400 de tineri au abandonat cel puțin un program de educație formală. Cei mai mulți au făcut-o în intervalul 25–29 de ani – exact perioada în care tranziția de la studii la muncă ar trebui să fie consolidată.

Motivele sunt mai degrabă economice decât academice: 22% au renunțat din cauza costurilor de școlarizare sau pentru că au fost nevoiți să muncească, iar 21% au preferat un loc de muncă în detrimentul continuării studiilor. Alte cauze invocate includ lipsa de motivație, conflictele cu profesorii, dificultatea programului sau probleme de sănătate.

Sursa https://www.hotnews.ro