Cazul centrelor administrate de Viorel Pașca din județul Bihor a deschis una dintre cele mai dificile dezbateri despre modul în care statul român gestionează persoanele vulnerabile. Ancheta aflată în desfășurare nu scoate în evidență doar activitatea centrului, ci și faptul că, în multe situații, instituțiile publice au apelat la această soluție în lipsa unor alternative.
Același mecanism este confirmat și de documentele obținute de Botoșăneanul de la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani.
Potrivit răspunsului transmis redacției, în perioada 2018–2026, Spitalul Județean a transferat 25 de pacienți către centrele administrate de asociația coordonată de Viorel Pașca, din localitatea Dumbrava, județul Bihor.
Explicațiile oferite de conducerea spitalului sunt relevante pentru modul în care funcționa acest mecanism.
Reprezentanții unității medicale arată că pacienții beneficiau de toate investigațiile, tratamentele și îngrijirile necesare în timpul internării, iar transferurile aveau loc doar după externarea medicală. Cu alte cuvinte, oamenii nu mai aveau nevoie de tratament spitalicesc, însă nu aveau unde să meargă.
Corneliu Prepeliță, managerul Spitalului Județean Mavromati
„Înaintea fiecărui transfer erau contactați membrii familiei, acolo unde existau, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, serviciile publice de asistență socială din cadrul primăriilor, Unitățile de Asistență Medico-Socială și centrele de îngrijire, în încercarea de a identifica o soluție în județ”,
Abia după epuizarea acestor variante și în lipsa locurilor disponibile în sistemul social local, pacientul sau aparținătorii își exprimau acordul pentru transfer, pe care spitalul îl descrie drept „singura soluție identificată la acel moment”.
Documentul transmis de Spitalul Județean conturează și profilul persoanelor transferate.
Corneliu Prepeliță, managerul Spitalului Județean Mavromati
„Este vorba despre oameni aflați în situații de vulnerabilitate extremă: persoane fără adăpost care își pierduseră autonomia, pacienți imobilizați și dependenți de îngrijirea altor persoane, oameni fără venituri, care locuiau în condiții improprii sau care fuseseră abandonați de familie ori nu mai aveau sprijinul aparținătorilor”,
În toate aceste cazuri, reprezentanții spitalului susțin că nu existau servicii sociale disponibile la nivel local care să poată prelua aceste persoane.
Datele furnizate de Spitalul Județean arată că cele mai multe transferuri au fost efectuate în anul 2019, când opt persoane au fost trimise în județul Bihor.
În total, au fost înregistrate două transferuri în 2018, opt în 2019, cinci în 2020, două în 2021, trei în 2022, două în 2024 și două în 2026. În anul 2025 nu a fost efectuat niciun transfer.
Spitalul mai precizează că, dintre cele 25 de persoane transferate, doar patru au revenit în județul Botoșani.
Una dintre acestea era o persoană fără adăpost care între timp a decedat, două persoane locuiesc în prezent în comunitățile din care proveneau, iar o alta a fost preluată de familia extinsă.
După cazul de la Bihor: Amendă de 80.000 de lei la un centru din Botoșani
Răspunsul transmis de Spitalul Județean „Mavromati” arată că transferurile către centrul din Bihor nu reprezentau o soluție medicală, ci una socială, la care se ajungea după ce toate celelalte variante disponibile erau epuizate.
Documentul conturează imaginea unui sistem în care spitalele au fost nevoite să gestioneze situații care depășeau atribuțiile lor, încercând să găsească un loc pentru oameni fără familie, fără locuință și fără posibilitatea de a se întreține.
