(P) În weekendul de 17-18 octombrie, în timp ce Botoșaniul se uita la FCSB și Rapid, un alt fel de fotbal se juca pe ecrane. Naționala României de eFotbal, reprezentată de Răzvan Puiu, a intrat în calificările UEFA eEURO 2026. Fără stadion, fără tribune, dar cu o competiție reală, cu steaguri naționale și cu un program fix.
Să nu ne lăsăm păcăliți de cuvântul „joc”. Pentru foarte mulți adolescenți din județ, asta e fotbalul pe care îl trăiesc zi de zi.
UEFA organizează turneul pe același model ca Campionatul European, doar că în varianta electronică. Fiecare federație își alege reprezentanții printr-o selecție națională. Apoi urmează o etapă de grupe online și, la final, o fază finală la Londra, pe 12 decembrie, după cum arată anunțul oficial al UEFA.
Pentru România, povestea a fost relatată de Federația Română de Fotbal, care a scris că tricolorii s-au calificat la eEURO 2026 și că selecția a fost făcută în august. Nu e o competiție de cartier. E o competiție cu regulament, cu arbitraj și cu clasamente.
Regulile sunt mai simple decât ne imaginăm. Conform ghidului jucătorului publicat pe platforma Battlefy, poți intra în competiție de la 16 ani, dacă ai pașaport din țara pe care o reprezinți. Jocul folosit este EA SPORTS FC 27, atât în grupe, cât și în finală.
Asta înseamnă câteva lucruri practice pentru un părinte din Botoșani:
Editorul jocului, EA SPORTS FC Pro, a explicat într-un material propriu cum se leagă eEURO de restul ecosistemului competițional. Merită citit de oricine vrea să înțeleagă cum e construită scena.
Diferența dintre Botoșani și Londra, în fotbalul clasic, e uriașă. În fotbalul electronic, diferența dispare. Un puști din Botoșani joacă împotriva unuia din Cluj sau din Madrid, pe aceleași servere, cu aceleași reguli.
Există și un motiv mai banal. Fotbalul clasic înseamnă teren, echipă, antrenor, deplasări. Dacă nu ai o echipă la îndemână, rămâi pe dinafară. Competiția electronică îți cere un ecran, o conexiune și multă răbdare.
Nu e o glumă. Școlile și liceele din județ au deja elevi care își planifică seara după meciurile de campionat, la fel cum alții își plănuiau, pe vremuri, partida de fotbal din curtea blocului.
Aici vine partea pe care părinții o simt cel mai direct. Telefonul nu mai e doar telefon. E consolă, televizor, cinema și loc de întâlnire cu prietenii. Un adolescent care urmărește un meci de eFotbal pe un stream își comentează rezultatul în același timp pe un grup de mesagerie.
Aceleași telefoane le folosesc, apoi, și adulții din aceeași casă, pentru divertisment. Filme, jocuri, aplicații de sport, iar pentru cei care au împlinit 18 ani și o fac din plăcere, și site-uri de cazino online pentru români, prezentate de unele publicații ca o listă ordonată a ofertei existente. Pentru adulți, e o alegere personală de divertisment, la fel ca multe altele. Interesant e că dispozitivul e același, iar regula de acasă rămâne esențială: cine are sub 18 ani nu are ce căuta acolo.
Următorul paragraf continuă cu ce ne interesează pe noi: cum se poate organiza un părinte într-o casă în care telefonul e peste tot.
Nu ajută panica și nu ajută interzicerea totală. Ajută curiozitatea. Câteva lucruri care funcționează, după cum spun mulți profesori din județ:
Pe ultima chestiune merită insistat. Modul Ultimate Team din EA FC se bazează pe pachete de cartonașe cumpărate cu bani reali sau cu monedă virtuală. Un copil de 16 ani care vrea un jucător mai bun poate cheltui, fără să-și dea seama, sume serioase. Un cont bancar legat de telefon fără limită de cheltuieli e o problemă pe care o văd tot mai des cei care lucrează cu tinerii.
La Botoșani, sportul de performanță are tradiție, de la canotaj la fotbal. Ziarul a scris recent despre sportivi care își construiesc relațiile în jurul programului de antrenament. Același tipar apare și la eSport. Un jucător care vrea să ajungă la un nivel înalt trebuie să se antreneze zilnic, să analizeze meciurile și să-și gestioneze nervii.
Diferența e că eFotbalul nu are încă infrastructura pe care o are sportul clasic. Nu există, în județ, o sală dedicată, un club cu antrenor sau un campionat local. Dacă cineva vrea să înceapă ceva în acest sens, primăria și școlile ar fi primii parteneri firești. Pentru cei interesați, direcția care se ocupă de sport și agrement din oraș a fost, de altfel, subiectul unor discuții recente legate de modul în care sunt folosite spațiile.
Finala eEURO 2026 se joacă la Londra, pe 12 decembrie. Până atunci, urmează etapele care decid cine ajunge acolo. Nu știm dacă România va avea reprezentanți în ultima fază, dar contează deja că a intrat în competiție.
Pentru Botoșani, miza e alta. Dacă în următorii ani un puști din județ ajunge la o selecție națională, nu va fi pentru că a avut o infrastructură pregătită. Va fi pentru că a avut un ecran, o conexiune și un părinte care l-a întrebat ce joacă. Cam atât ar trebui să ne rețină din toată povestea asta: fotbalul s-a mutat și pe ecrane, iar noi putem fie să-l ignorăm, fie să-l înțelegem.
Până la Londra mai e drum. Iar acasă, la Botoșani, discuția despre cât timp și cu ce bani se joacă abia începe.
Jocurile de noroc implică riscuri. Joacă responsabil și doar dacă ai peste 18 ani.
