Sunt aproape șapte mii de botoșăneni care încă așteaptă să primească bunurile confiscate de comuniști. Prima lege care viza retrocedările intra în vigoare în anul 1991. A urmat o succesiune de alte legi, în 2001 și mai apoi în 2025. Fiecare modificare a adus proceduri noi, termene diferite și noi tipuri de documente necesare a fi depuse.
Evident că aceste situații au creat confuzii și reluarea proceselor de la zero, deși se aflau în unele cazuri la stadii avansate.
Lipsa unei legislații unitare și coerente a făcut ca, la aproape patru decenii de la revoluție, la Botoșani cel puțin să existe încă 6.800 de botoșăneni care au depuse cereri de retrocedare nesoluționate.
Raluca Curelariu, prefectul județului Botoșani
„În momentul acesta avem cinci legi succesive pe zona asta de retrocedare, fiecare număr de cerere este pe o anumită lege tocmai pentru că nu avem o situație clară și suntem abia la 20% din această cadastrare avem și un număr impresionant de cereri în lucru”,
Au rămas nesoluționate cazurile mai complexe. Unde ar fi fost nevoie de personal specializat de care unele primării sau comisii de fond funciar nu au avut parte. În unele situații, documentele vechi de proprietate din perioada interbelică erau incomplete, pierdute sau contradictorii ceea ce a dus la verificări de durată.
Și evident că există situații în care terenurile sau imobilele retrocedate nu mai pot fi identificate fizic, fiind deja vândute, construite sau parcelate — ceea ce generează litigii suplimentare.
Ori această cadastrare sistematică tocmai astfel de situații urmează să clarifice din punct de vedere juridic.
Raluca Curelariu, prefectul județului Botoșani
„Vreau să subliniez faptul că avem primării unde numărul de cereri este extrem de scăzut. Avem primării cu patru cereri în lucru, avem primării cu 130 – 200 de cereri în lucru. Sunt și foarte multe spețe individuale, complexe care au o rezolvare mai complicată, să spunem așa. Va fi o discuție pe care o vom avea cu toate primăriile din județ”
O primărie nu a luat nici într-un an suma disponibilă de la OCPI pentru cadastrarea sistematică și urmează să se identifice motivele acestui impas.
După 1990, la nivel național au fost depuse sute de mii de cereri de retrocedare, iar unele cazuri implică moștenitori multipli, dispute între reclamanți, sau revendicări suprapuse.
Multe dosare au ajuns în instanță, iar procesele pot dura ani întregi, uneori peste un deceniu, inclusiv apeluri și recursuri.
România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în sute de cazuri legate de nefinalizarea retrocedărilor.
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
