Cum a ajuns limba română să fie predată la școală în Franța. „Românii vorbeau exclusiv franceza ca să nu fie stigmatizați. Acum, părinții fac presiuni pentru studierea limbii materne”

În toamna acestui an, Ambasada României din Franța a anunțat că, din 2025, limba română se studiază în școlile franceze în cadrul unui proiect-pilot. Vestea a stârnit mult entuziasm atât în România, cât și în Franța, mai ales că, în ultimii ani, comunitatea de români este din ce în ce mai puternică. Cum titlurile articolelor anunțau „obligativitatea” acestei materii în sistemul de învățământ francez, am luat legătura cu profesorul Alexandru Mardale, lingvist, șeful Catedrei de Studii românești la universitatea INALCO din Paris, care a fost implicat încă de la început în acest proiect și care predă română atât la universitate, cât și copiilor din gimnaziu. Ne-a lămurit în privința „statutului” limbii române ca materie în școala franceză și ne-a vorbit despre viața și provocările elevilor români care învață în Franța.

În calitate de cercetător lingvist, și pentru că a ajuns să predea cursuri de română la toate categoriile de vârstă, profesorul Alexandru Mardale a avut ocazia să observe cum s-a schimbat „statutul” limbii române în comunitățile din diaspora franceză. Dacă în trecut românii încercau să adopte exclusiv limba țării gazdă, pentru a se integra mai ușor și pentru a evita stigmatizarea care venea la pachet cu prejudecățile despre români, astăzi această mentalitate a început să dispară. „Astăzi, cei mai mulți dintre ei sunt chiar foarte mândri că sunt români”, spune profesorul universitar.

Copiii de naționalitate română, născuți în Franța sau care au ajuns în această țară la vârste foarte mici, sunt, din punct de vedere lingvistic, „copii de limbă moștenită”: vorbesc româna acasă, dar fac greșeli gramaticale sau confuzii lingvistice. Așa ajung cei mici să îl numească pe învățător „metru” în loc de „maître” sau să ceară să iasă „la tablou”, nu „la tablă”. Pe măsură ce se apropie de adolescență, copiii români încep să folosească mai rar limba maternă și devin „bilingvi dezechilibrați”. 

Sursa https://www.hotnews.ro