Cobza, instrument tradițional cu rădăcini adânci în cultura Moldovei, a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial UNESCO. Decizia a fost luată la New Delhi, în decembrie 2025.
România a obținut o nouă recunoaștere internațională: cobza, instrument cu o istorie bogată în zona Moldovei, a fost înscrisă pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO.
Decizia a fost luată în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Patrimoniul Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi, între 8 și 13 decembrie 2025. Dosarul „Cobza – cunoștințe tradiționale, tehnici și muzici tradiționale” a fost depus de România împreună cu Republica Moldova.
Prin această includere, cobza devine al 11-lea element românesc recunoscut de UNESCO, alături de alte tradiții precum cămașa cu altiță sau transhumanța. Instrumentul este prezent de secole la hore, nunți și sărbători din Botoșani, Iași, Suceava și alte zone din nord-estul țării.
Recunoașterea vizează nu doar sunetul distinct al cobzei, ci și meșteșugul confecționării sale, tehnicile de interpretare și rolul comunităților care au păstrat acest simbol identitar.
În județele Botoșani, Iași și Suceava, cobza rămâne un element central în ansamblurile folclorice și la evenimentele comunitare. Meșterii lutieri și interpreții locali transmit mai departe tehnicile tradiționale, asigurând continuitatea acestui patrimoniu viu.
Președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO a subliniat importanța protejării patrimoniului și a oamenilor care îl păstrează: „Protejarea patrimoniului și a oamenilor care îl slujesc este un demers de sustenabilitate culturală și o datorie față de generațiile viitoare.”
Autoritățile nu au anunțat încă măsuri concrete pentru sprijinirea meșterilor și a școlilor tradiționale din regiune, însă includerea cobzei pe lista UNESCO deschide noi oportunități pentru promovarea și finanțarea acestor activități.
Recunoașterea internațională a cobzei confirmă valoarea tradițiilor din nord-estul României și responsabilitatea comunităților locale de a le transmite mai departe.
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
