Cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) s-a transformat într-o competiție costisitoare care prinde „puțin” companiile Big Tech într-o „dilemă a prizonierului”, afirmă directorul de top al unui fond de investiții, citat de Business Insider.
„Trebuie să investești în ea pentru că și rivalii tăi investesc, iar dacă rămâi în urmă, nu vei avea o poziție competitivă la fel de solidă”, a explicat spus Tony Yoseloff, directorul pentru investiții al Davidson Kempner Capital Management, un fond specializat în capital de risc care administrează active în valoare de aproximativ 37 de miliarde de dolari.
Dilema prizonierului este un concept clasic din teoria jocurilor care arată cum două persoane (sau organizații) pot ajunge la un rezultat mai prost pentru ambele din cauza lipsei de cooperare, chiar dacă ar avea de câștigat dacă ar colabora.
Cel mai cunoscut exemplu este cel cu doi suspecți care sunt arestați pentru o crimă și interogați separat, primind mai multe opțiuni din partea anchetatorilor: dacă amândoi tac, primesc o pedeapsă mică (de exemplu, 1 an fiecare); dacă unul trădează (mărturisește) și celălalt tace, trădătorul scapă liber, iar celălalt primește o pedeapsă mare (de exemplu, 10 ani); dacă amândoi trădează, amândoi primesc o pedeapsă moderată (de exemplu, 5 ani fiecare).
Deși cea mai bună soluție colectivă ar fi ca amândoi să tacă, frica de a fi trădați îi face pe ambii să aleagă să trădeze, rezultând o pedeapsă mai mare pentru amândoi.
În ceea ce privește sumele uriașe investite de companiile Big Tech angrenate în cursa pentru dezvoltarea AI, Yoseloff afirmă că această dinamică a cheltuielilor nu afectează doar Silicon Valley. El a explicat în cadrul unui interviu acordat podcastului Exchanges realizat de banca de investiții Goldman Sachs că, întrucât un număr redus de companii tehnologice domină piața bursieră americană din cauza prețului uriaș al acțiunilor lor, comportamentul acestor companii influențează acum aproape fiecare investitor.
Yoseloff nu respinge inteligența artificială ca pe un simplu fenomen exagerat. În schimb, el o încadrează în modelul mai amplu al schimbărilor tehnologice de lungă durată.
El subliniază că au trecut aproximativ zece ani de la popularizarea calculatoarelor personale în Statele Unite, în anii 1980, până când au apărut creșteri vizibile ale productivității la locul de muncă. Iar în cazul internetului, au fost necesari cam 5 sau 6 ani de la lansarea sa pe scară largă pentru a obține câștiguri similare.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
