Acasă > Stiri Botosani > Companiile Big Tech, prinse într-o „dilemă a prizonierului” din cauza investițiilor masive în AI

Companiile Big Tech, prinse într-o „dilemă a prizonierului” din cauza investițiilor masive în AI

Companiile Big Tech, prinse într-o „dilemă a prizonierului” din cauza investițiilor masive în AI

 

Cursa pentru dezvoltarea inteligenței artificiale (AI) a generat costuri semnificative, plasând companiile Big Tech într-o „dilemă a prizonierului”, conform unui director de top dintr-un fond de investiții, citat de Business Insider.

„Trebuie să investești în ea pentru că și rivalii tăi investesc, iar dacă rămâi în urmă, nu vei avea o poziție competitivă la fel de solidă”, a explicat Tony Yoseloff, directorul pentru investiții al Davidson Kempner Capital Management, un fond de capital de risc ce gestionează active de aproximativ 37 de miliarde de dolari.

Dilema prizonierului este un concept din teoria jocurilor care ilustrează cum lipsa cooperării poate duce la rezultate nefavorabile pentru părțile implicate, chiar dacă o colaborare ar fi mai avantajoasă.

Un exemplu clasic implică doi suspecți arestați și interogați separat. Dacă ambii tac, primesc o pedeapsă minimă (ex: 1 an). Dacă unul trădează și celălalt tace, trădătorul este eliberat, iar celălalt primește o pedeapsă mare (ex: 10 ani). Dacă ambii trădează, primesc o pedeapsă moderată (ex: 5 ani).

Deși cea mai bună soluție colectivă ar fi tăcerea, teama de a fi trădați îi determină pe ambii să trădeze, rezultând o pedeapsă mai mare pentru amândoi.

Referitor la sumele considerabile investite de companiile Big Tech în dezvoltarea AI, Yoseloff a menționat că această dinamică a cheltuielilor depășește granițele Silicon Valley. Într-un interviu acordat podcastului Exchanges al Goldman Sachs, el a subliniat că, având în vedere dominanța unui număr restrâns de companii tehnologice pe piața bursieră americană, comportamentul acestora influențează acum aproape fiecare investitor.

Yoseloff nu consideră inteligența artificială un simplu fenomen exagerat, ci o încadrează în contextul mai larg al schimbărilor tehnologice pe termen lung.

El a subliniat că au trecut aproximativ zece ani de la popularizarea calculatoarelor personale în SUA, în anii 1980, până la apariția unor creșteri vizibile ale productivității. În cazul internetului, au fost necesari aproximativ 5-6 ani de la lansarea sa pe scară largă pentru a obține câștiguri similare.


Citește mai mult pe Hotnews.ro

Sursa https://www.hotnews.ro

Abonează-te, citește Botosaneanul.ro fără reclamă și comentează cât vrei

Autentificare