Primele luni de viață sunt esențiale pentru formarea imunității. Un studiu recent arată că echilibrul florei intestinale la bebeluși, în special prezența bifidobacteriilor, influențează direct riscul de alergii, astm și eczeme. Medicul pediatru Raluca Bidiga ne arată când probioticele pot fi utile și când sunt contraindicate.
Un studiu publicat recent în revista Communications Biology arată că sugarii care nu dezvoltă suficientă diversitate bacteriană în intestin – în special din genul Bifidobacterium – în primele 100 de zile de viață, prezintă un risc de trei ori mai mare de alergii, eczeme și astm până la vârsta de doi ani. Cercetarea, care a analizat mostre fecale și profiluri imunitare de la sute de bebeluși americani, confirmă importanța „ferestrei critice” din primele luni pentru formarea toleranței imune.
Oricât de „științific” ar suna, însă, un microbiom sănătos la început de viață se clădește din lucruri foarte simple. Pediatrul Raluca Bidiga explică pentru părinți: „Laptele matern, contactul fizic cu părinții și expunerea naturală la mediul casnic formează triada esențială a unui microbiom sănătos. Primele 100 de zile sunt fundamentul imunității pe termen lung”.
Colonizarea intestinului începe imediat după naștere. La bebelușii născuți natural, bacteriile materne – inclusiv Bifidobacterium longum subsp. infantis – se transmit prin contactul direct și laptele matern. „În laptele matern există oligozaharide, un tip de zaharuri complexe care nu hrănesc bebelușul direct, ci servesc ca hrană selectivă pentru bifidobacterii. Este o relație perfect calibrată de natură”, explică dr. Bidiga.
În schimb, bebelușii născuți prin cezariană sau hrăniți cu formulă pot avea o colonizare întârziată. În aceste cazuri, flora intestinală rămâne mai săracă, cu predominanță de Proteobacterii – bacterii asociate inflamației. De aici și riscul crescut de disbioză, alergii și tulburări digestive. Studiul din Communications Biology arată că dezechilibrele florei intestinale pot fi corectate în primele luni, dar timpul este limitat: după aproximativ 3-4 luni, tipul de bacterii care s-au instalat în intestinul copilului devine stabil și mai greu de modificat.
Părinții pot susține acest proces prin alăptare exclusivă, evitarea antibioticelor inutile și menținerea unui mediu curat, dar nu steril. „O casă impecabilă, fără praf sau contact cu alți oameni, nu este un avantaj imunologic, ci un handicap”, spune medicul pediatru. „Copiii au nevoie de o expunere firească la microbi prietenoși pentru ca sistemul imun să învețe să distingă între «prieten» și «dușman»”.
Primele luni de viață sunt o perioadă de modelare intensă a imunității. Laptele matern, contactul piele-pe-piele și expunerea echilibrată la mediu sunt pilonii de bază. „Susținerea mamei în alăptare – poziție corectă, frecvență, hidratare – este mai valoroasă decât orice supliment”, spune dr. Bidiga. Contactul piele-pe-piele, practicat imediat după naștere și continuat acasă, facilitează transferul bacteriilor materne și reglează temperatura, ritmul cardiac și secreția hormonală a bebelușului.
Administrarea antibioticelor trebuie făcută strict la recomandarea medicului. „Antibioticele distrug nu doar bacteriile dăunătoare, ci și pe cele bune. Fiecare tratament nejustificat poate reseta flora intestinală”, avertizează pediatrul. După antibioterapie, se poate recomanda o cură scurtă de probiotice potrivite vârstei, sub supraveghere medicală.
Pentru bebelușii care nu pot fi alăptați, există formule moderne îmbogățite cu oligozaharide prebiotice, concepute pentru a stimula dezvoltarea bifidobacteriilor. Alegerea se face întotdeauna împreună cu medicul pediatru sau neonatologul, în funcție de vârstă, greutate și toleranță digestivă.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
