Pentru mulți copii, începutul grădiniței sau al școlii aduce cu sine o serie de provocări: separarea de părinți, un program mai strict, colegi noi și reguli diferite. În primele săptămâni, anumite aspecte sunt considerate mai importante pentru bunăstarea copiilor decât achiziționarea unui stilou scump sau a unui ghiozdan „perfect”. Iată ce ar trebui să prioritizeze părinții în această perioadă, dacă au un copil care începe școala.
Psihologii subliniază că primele 4-6 săptămâni sunt cruciale pentru stabilirea tonului întregului an școlar. Obiceiuri precum somnul suficient, rutinele previzibile, autonomia în efectuarea temelor și a sarcinilor mici, cititul zilnic, comunicarea calmă cu adulții și o organizare minimală a lucrurilor, aplicate constant acasă, facilitează acomodarea la program și la absența părinților pe parcursul zilei, reducând anxietatea specifică începutului de an școlar.
În primele săptămâni, cel mai eficient instrument anti-anxietate este un copil odihnit și hrănit, căruia i se oferă zilnic scurte momente de calmare. Psihologii indică faptul că aceste „micro-ritualuri” – cu o durată de 2-10 minute – integrate în programul zilnic contribuie la scăderea tensiunii și la creșterea sentimentului de siguranță. Iată câteva exemple de astfel de „exerciții”:
Respirația 4-4-4 sau „umflăm balonul”. Copilul inspiră pe nas numărând până la 4, își ține respirația (numărând până la 4), apoi expiră pe gură (numărând până la 4). Exercițiul se repetă de 4 ori. Pentru copii, este util să li se sugereze să-și imagineze că umflă un balon, apoi suflă în lumânări.
Jurnal de recunoștință. În fiecare seară sau dimineață, se pot menționa 1-3 aspecte concrete pentru care copilul este recunoscător la școală (de exemplu: m-am jucat cu Ana, a fost soare în pauză). Scopul este de a muta atenția de la griji către aspectele pozitive și de a cultiva un optimism realist. Preșcolarii pot lipi stickere în jurnal, iar copiii mai mari pot scrie una sau două propoziții.
Poveste audio „lejeră”. Un fișier audio scurt (5-10 minute) cu o narațiune calmă, fără suspans intens: povești despre natură, prietenie, rutina de seară, exerciții ghidate de imaginație (de ex: ne plimbăm pe o plajă la apus). Se recomandă un volum redus, o voce blândă și un ritm lent. Poate fi utilizat înainte de culcare, în mașină spre școală sau ca o pauză de liniștire.
Somnul suficient stabilizează atenția, emoțiile și capacitatea de a gestiona tranzițiile (de la joacă la activitate, de la pauză la oră). Este important să se construiască o rutină simplă „seara-mâine-dimineața”: culcare la aceeași oră, pregătirea hainelor/ghiozdanului cu o seară înainte, trezire blândă și un mic dejun repetabil (nu neapărat perfect!). Chiar și în weekend, este indicat să nu se devieze semnificativ de la orele stabilite. Consistența reduce anxietatea de separare și „iritabilitatea de dimineață”, facilitând o acomodare mai lină.
Este tentant să-l ajutăm pe copil după o zi lungă. Însă intervențiile frecvente pot priva copilul de două aspecte esențiale: semnalele reale despre ceea ce nu a înțeles și sentimentul său de competență. Stabiliți un interval dedicat temelor, asigurați un mediu liniștit și clarificați cerința, dacă este necesar.
Apoi, este suficientă doar supravegherea. Greșelile timpurii, discutate calm, contribuie la creșterea auto-eficacității copilului și la reducerea fricii de evaluare. Pentru copiii anxioși și perfecționiști, o scurtă asigurare – „îți iese cum poți azi, mâine va fi mai bine” – scade presiunea și îmbunătățește procesul de învățare pe termen mediu.
Sursa https://www.hotnews.ro
