Reportaj
Paradisul din orașul mort

Oamenii curg valuri pe poarta fabricii, iar într-o parcare imensă zeci de autocare şi microbuze îi aşteaptă să îi ducă acasă. Pare o scenă desprinsă de pe fostele platforme industriale comuniste, când la ora schimburilor totul era un furnicar, muncitorii abia aveau loc să treacă unul de celălalt, iar autobuzele aveau călători şi pe scări. Doar că aici tabloul este totuşi diferit.

Munchen, Viena? Ei da... Bălți!

Muncitorii lasă în spate hale industriale ultramoderne, fără o picătură de rugină, în decembrie iarba este verde ca în mai, iar trotuarele sunt pavelate. Ai putea să juri că te afli într-o zonă industrială din Germania sau Austria. Dar ai jura strâmb. În realitate mii de oameni ies de pe poarta Zonei Economice Libere (ZEL) Bălţi. La doar 130 de kilometri de Botoşani, în al doilea cel mai mare oraş din Republica Moldova (dacă nu luăm în calcul Tiraspol din Transnistria), basarabenii par să fi găsit cheia economiei de piaţă pe care autorităţile din Botoşani (se fac că) o caută de aproape 28 de ani.
La capătul oraşului cu 150.000 de locuitori fiinţează din 2010 ceea ce în accepţiunea românească poartă denumirea de parc industrial, iar în cea basarabeană, de Zonă Economică Liberă.


3.700


de oameni lucrează în ZEL Bălţi.


Iar condiţiile sunt realmente occidentale fiindcă şi majoritatea companiilor de aici provin din Germania, Austria, Italia. Doar una dintre acestea derulează anual afaceri de 120 de milioane de euro, mai mult decât orice altă firmă din Botoşani. Se lucrează în trei schimburi, fabricile par farmacii, totul este super organizat, de la punctul de prim ajutor până la toalete, există cantine unde fiecare angajat are alocată zilnic o sumă de bani pentru a lua masa. Şi nu este tot. Salariaţii au la dispoziţie terenuri de sport şi o grădină din care pot culege zarzavaturi. Gratuit!


„Dacă tu oferi angajatului cele mai bune condiţii de muncă, atunci şi el va da totul în cele opt ore de serviciu, va da cel mai bun randament”, îşi explică filosofia Călin Botean, country manager la Gebauer & Griller.

 

Salariul, de trei ori mai mare peste leafa medie din Republica Moldova

 

Iar salariile sunt considerabil peste ceea ce se plăteşte în Republica Moldova. Leafa medie în ZEL este undeva la 450 de dolari, în condiţiile în care un lucrător din administraţia publică locală primeşte gebauer grilleraproximativ 150 de dolari. Şi, lucru total pe dos faţă de România, unde mai toată lumea vrea să lucreze la stat fiindcă salariile au crescut exorbitant, iar de vineri la amiază şi până luni uiţi de locul de muncă, la Bălţi locuitorii oraşului au început să renunţe la cariera de funcţionari publici pentru a se angaja la o companie din ZEL.


Cum s-a ajuns însă aici şi cum a fost posibil să se întâmple aşa ceva în Republica Moldova, o ţară din afara Uniunii Europene cu o democraţie cât se poate de… originală, ca să nu îi spunem altfel. Ei bine, se pare că dincolo de imaginea de ţară plină de corupţie, în care mai totul se rezolvă la mica înţelegere, câţiva oameni cu funcţii înalte au înţeles totuşi importanţa investiţiilor străine.

 

Facilități basarabene pentru nemți

 

„Draxlmaier Automotive”, o companie uriaşă din Germania, cu peste 60 de fabrici în întreaga lume, sonda piaţa est-europeană încă de prin 2007. Încerca să intre în Republica Moldova, dar avea nevoie de nişte facilităţi şi de garanţia că acestea vor fi menţinute o anumită perioadă de timp. A încercat de două ori să le obţină până în 2009, dar Guvernul comunist de la acea dată le-a respins solicitările. În zona economica libera baltirespectivul an, când pro europenii au preluat guvernarea, lucrurile s-au schimbat rapid, iar Executivul a decis înfiinţarea a şapte Zone Economice Libere, una dintre acestea la Bălţi, care a avut şi cel mai mare succes.


Ce le-au promis investitorilor? Printre altele: protecţia investiţiilor din partea statului, imposibilitatea de expropriere, sechestrare sau naţionalizare a bunurilor din ZEL, posibilitatea ca firmele din ZEL să facă tranzacţii bancare în valută, tratament vamal preferenţial, în sensul că operaţiunile vamale se efectuează 24 de ore din 24 chiar pe teritoriul ZEL. Totodată, s-a decis scutirea integrală de la achitarea impozitului pentru profitul obţinut din exportul de mărfuri produse în ZEL pentru o perioadă de trei ani în cazul derulării unei investiţii de minim 1 milion de dolari şi de cinci ani pentru o investiţie de 5 milioane de dolari. În plus, s-a hotărât şi scutirea totală de la plata TVA, a accizelor şi taxelor vamale pentru mărfurile livrate în ZEL. Dar decisivă a fost probabil garanţia guvernamentală că nici măcar o singură facilitate din toate acestea nu va fi anulată timp de 10 ani.


Autorităţile locale au conectat ZEL-ul la utilităţi, iar firmele au putut chiar să îşi cumpere terenurile.


Şi atunci „Draxlmaier Automotive” a decis să investească într-o fabrică în ZEL Bălţi. Nemţii au băgat circa 80 de milioane de dolari şi produc în prezent cabluri şi cablaje auto care sunt trimise direct la uzinele BMW din Leipzig, Regensburg şi Oxford. Unul dintre modele este folosit pentru echiparea automobilului BMW Seria 7. Le merge atât de bine aici încât au decis să investească într-o nouă fabrică, în ZEL Cahul.

 

Greu a fost până a venit primul mare investitor, apoi au început să curgă

 

Şi, asemenea hypermarketurilor de la noi, greu a fost până a venit în ZEL prima companie de calibru. În 2012 boardul „Gebauer & Griller”, companie din Austria care lucrează de câteva decenii direct pentru „Draxlmaier Automotive” a hotărât să investească într-o fabrică în ZEL Bălţi, care în 2013 a şi fost deschisă. Patru ingineri români s-au ocupat de acest proiect, iar unul dintre ei, Călin Botean (foto dreapta), a ajuns chiar catalin boteancountry managerul companiei. Spune că firma la care activează a pus în practică una dintre legile de bază ale economiei de piaţă: „furnizorul îşi urmează clientul”. Şi îl urmează până la capăt: şi „Gebauer & Griller” tocmai şi-a deschis în noiembrie a doua fabrică. Prima are 103 angajaţi, cealaltă în jur de 600. Cablurile se lucrează manual, cablajele automat.


„Trasabilitatea este perfectă. Dacă avem cumva o reclamaţie aflăm imediat de pe ce bobină provine, cine a lucrat la ea şi putem afla inclusiv cine ne-a furnizat cuprul folosit. Dar, în cei aproape cinci ani de când am început producţia aici, nu am avut nici o reclamaţie”,


Călin Botean, country manager la Gebauer & Griller.


Şi aceasta pentru că în ZEL nu intră oricine şi oricum. Angajatul cu cea mai mică responsabilitate efectuează o şcolarizare de minim trei luni, la sfârşitul căreia susţine un examen şi doar dacă îl promovează devine şi angajat.

 

”Uneori mai beau şi câte o şampanie”

 

Companiile din ZEL nu s-au oprit însă aici. În parteneriat cu autorităţile locale şi centrale au decis înfiinţarea unui colegiu de inginerie, unde, dată fiind perspectiva de angajare, câte 20 de moldoveni se bat marin ciobanu zel baltipentru un loc. De altfel, ZEL absoarbe forţă de muncă nu doar din Bălţi, ci şi din alte şase raioane apropiate.


Iar acest lucru este posibil şi întrucât firmelor menţionate li s-au adăugat în timp şi altele, precum GG Cables & Wires EE, care a investit 28 de milioane de dolari şi are 100 de angajaţi, La Triveneta Cani – 20 de milioane de dolari investiţi şi 400 de angajaţi, Sumitomo Electric Bordnetze – 40 de milioane de dolari.


ZEL este administrat direct de către Guvern, care are la faţa locului un conducător ce a dobândit funcţia după ce la rândul său a lucrat timp de şase luni la o fabrică „Draxlmaier Automotive” din Germania.


„Sunt nişte companii care îşi asumă nişte riscuri şi care uneori mai beau şi câte o şampanie”,


Marin Ciobanu, administrator principal ZEL Bălţi.

 

Primăria nu prea mai are însă ce să încaseze cu atâtea facilități

 

Când ieşi însă din „colţul de Occident” dai însă peste aceleaşi… bălţi din acelaşi Bălţi. Străzile sunt în bună parte ca după război, inclusiv pietonalul intens circulat este plin de gropi. În parcul de lângă igor seremetprimărie o mulţime de oameni bătuţi de soartă din categoria „50 şi peste” au ocupat câteva alei înnoroiate şi încearcă să vândă ceva haine ponosite, telefoane de pe vremea în care le foloseai pentru convorbiri şi atât, ici-acolo un aparat de radio. Cu atâtea facilităţi acordate investitorilor străini, Primăria Bălţi aproape că nu mai are ce impozite să încaseze.


„Noi ne bucurăm că sunt câteva mii de oameni care lucrează acolo şi care nu pleacă din oraş, iar de pe urma lor încasăm o parte din impozitul pe venit aferent salariului”,


Igor Şeremet, primar interimar Bălţi.


Şi pentru Bălţi asta chiar este o realizare în condiţiile în care etaje întregi ale blocurilor sunt părăsite de moldovenii plecaţi să lucreze la Moscova sau în Occident.

 

Până la urmă, totul se reduce la câteva cifre

 

Pe parcursul întregii zile petrecute prin „Occidentul de la Bălţi” a revenit obsesiv o întrebare: de aţi investit aici şi nu Botoşani? Şi nimeni nu a dat un răspuns direct. Probabil pentru că ar fi trebuit să recunoască incapacitatea autorităţilor române, dar şi faptul că, pe lângă toate facilităţile menţionate, a contat şi forţa de muncă mult mai ieftină în Moldova decât în România. De la 1 ianuarie salariul minim în România devine 1.900 de lei, adică 485 dolari, în condiţiile în care leafa medie din ZEL este de 450 dolari.


„Eu am vrut să facem această deplasare aici pentru a mai elimina din mitul că la Botoşani nu vin investitorii fiindcă nu aveam infrastructură. De fapt, de la un anumit nivel nu se doreşte să avem poveşti de succes”,


Cătălin Flutur, primar Botoşani.


Şi edilul are dreptate lui. Până la Bălţi, la fel ca şi până la Botoşani, drumurile au aceleaşi gropi. În oraş lucrurile stau diferit, mai ales pe pietonal: ei au pavele cu gropi, noi avem jardiniere din care sar plăcile în stil… european, că doar de acolo au venit banii pentru modernizare.

 

loading...
Revelion de legendă în Moldova unde limba română doare sub ”talpa protectoare” de la răsărit - VIDEO & GALERIE FOTO
Aventurile patriotice peste graniţă ale primarului Flutur - VIDEO & GALERIE FOTO

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL

download from google playdownload from apple store
TULBURĂTOR: Botoșaniul văzut prin ochii unei tinere... nevăzătoare: Botoşani, oraşul copilăriei mele

În colaborare cu filiala județeană a Asociației Nevăzătorilor din România (ANR), Botoșăneanul demarează astăzi un proiect unicat în mass-media din această parte a țării. Timp de mai bine de o lună, în fiecare week-end, vom publica articole despre oraș scrise de persoane pentru care ”lumina ochilor” este doar o metaforă.

REPORTAJ: Altar de vară sfințit cu mii de oameni și un sobor de preoți care l-a mirat pe ÎPS Teofan: FOTO&VIDEO

Biserica este locul în care cerul se întâlnește cu pământul, locul unde Dumnezeu ajunge în sufletul oamenilor, luminându-le chipurile de pace duhovnicească. Mii de botoșăneni s-au adunat miercuri dimineață într-un astfel de loc, un colț de rai, pentru a fi parte la una dintre cele mai impresionante Sfinte Liturghii ce au avut loc la Botoșani.

Bijuteria altora, cadavrul nostru - 7 milioane de euro cheltuiți pentru paraziți - GALERIE FOTO

”Am cafeaua pusă la bar de dimineață, este 4 după-amiaza și încă nu am avut timp să mă ating de ea. Am avut continuu clienți, n-am stat o clipă”. O chelneriță bronzată, în pantaloni scurți, se plânge unei cunoștințe. N-are timp şi de alte lamentări şi nici să culeagă eventuale „compasiuni” fiindcă la terasa Centrului Vechi din Bistriţa la care lucrează tocmai au mai sosit doi oameni la o masă şi trebuie să le ia comanda.

Aventuri de ministru prin judeţ: Haine mai groase; ca să te apleci… înseamnă efort VIDEO & GALERIE FOTO

Venit în judeţ ca să îl ajute pe candidatul PSD la Primăria Vlăsineşti, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu s-a dezminţit. Devenit celebru pentru perlele pe care le debitează, Petre Daea nu a ”dezamăgit” nici la Botoşani.

Ce nu s-a văzut la vizita ministrului de la Botoșani, de la poale-n brâu la un decor îngrozitor – GALERIE FOTO & VIDEO

Ministrul transporturilor, Răzvan Cuc a ajuns ieri în nordul țării, la Botoșani. Oficial a tot repetat că s-a decis să vină după ce a auzit de protestul de la Manoleasa. Tot oficial, colegii de la PSD Botoșani îi anunțaseră deja prezența, cu câteva zile înainte de a se ști de protest.

REPORTAJ : Cultură la preț modic la Muzeul Județean Botoșani - FOTOGALERIE

Istoria Muzeului Județean Botoșani începe la sfârșitul anului 1955, mai precis, pe data de 23 decembrie, cand s-a semnat “actul său de naștere”. Așa se implinea una dintre dorințele locuitorilor acestui oraș, aceea de a avea un muzeu.

”Traseul groazei” - trenul ”navetiștilor” care oprește în gări unde se omoară oameni - GALERIE FOTO

Trenul căruia unii botoşăneni îi spun ,,Căruţa” străbate jumătatea de sud a judeţului Botoşani transportând în mare parte naveşti, începând de la Dorohoi şi până la Iaşi. Şi invers. Călătorii fac parte din diverse categorii: profesori, doctori, studenţi, elevi, muncitori în diverse domenii.

Când viaţa-i floare la ureche te prinde cutremurul şi te bagă în pământ pentru totdeauna – VIDEO & GALERIE FOTO

Te-ai fi gândit că „plâng şi pietrele”, numai că în acest colţ de Românie nu prea-s pietre, drumul de la casă şi până la Biserica Sfântul Dimitrie e de-un asfalt cum tare l-ar mai vrea botoşănenii pe Primăverii. Şi pietrele oricum nu plâng, iar figura asta de stil a devenit o banalitate de când a fost băgată în atâtea texte. Iar lacrimile sunt cu precădere la căpătâiul Maricicăi Iosub, acolo unde veghează tatăl, cei trei fraţi şi cele două surori.

REPORTAJ : Moment istoric? Prima mașină de gunoi care-a descărcat la rampa ecologică – IMAGINI în premieră din interior – VIDEO

La ora 7:30 în dimineața zilei de 1 septembrie, deja două mașini încărcate cu gunoi stăteau aliniate în fața porții Centrului Integrat de Management al Deșeurilor de la Stăuceni. Erau utilajele celor de la Deea Cleaning, operator de salubrizare botoșănean. Pe drum, alunecau spre a bifa această premieră la Botoșani și camioanele firmei Pavra Com. Singurii care au achitat avansul solicitat conform contractului, pentru a fi primiți pe rampă.

loading...
”Paradisul morții” – calea fără întoarcere unde OMUL a murit pentru totdeauna – GALERIE FOTO

Marfarul trece șuierând printr-un soi de tunel care desparte și totodată unește o clădire ce se întinde de-a lungul străzii. Linia ferată traversează perpendicular șoseaua, își face loc prin mijlocul imobilului construit din cărămizi maro-roșiatice și se oprește într-o cu totul altă lume. Cât cuprinzi cu ochii vezi doar pavilioane lungi-lungi din lemn, doar cu parter și multă sârmă ghimpată.

Hristos a Înviat!... Și în cartier – VIDEO & GALERIE FOTO

Miezul celei mai luminoase nopți a anului se apropie cu repeziciune și mai spre marginea Botoșanilor... Aici unde minutele dinaintea sărbătorii religioase supreme a ortodoxiei propun un tablou al contrastelor.

”Biserica albă” se prăbușește în nepăsarea tuturor, cum tragi pe sfoară un lăcaș de cult - GALERIE FOTO

În scurt timp, pe 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, patronul spiritual al orașului, se va sărbători și ziua municipiului Botoșani. Din nefericire, Biserica Sfântul Gheorghe, simbolul urbei, arată groaznic, nu are pictură și parcă pe nimeni nu interesează soarta acesteia.

REPORTAJ : ÎN CE HAL arată blocurile din Parcul Tineretului – VIDEO din interior și din toalete – GALERIE FOTO

La blocurile din Parcul Tineretului oamenii își fac nevoile în lighene și apoi le aruncă afară. Unii, se urinează chiar pe scările din interior și nu se mai deplasează până în cămăruțele care se doresc a fi grupuri sanitare. Noaptea, unii își lasă chiar și fecalele pe treptele jegoase din interior.

Viață de baseballist – Povestea botoșăneanului ce se antrena pe lângă morminte și a fost la un pas de a juca în America

Botoșăneanul Eduard Pîrvu este baseballistul care, la numai 21 de ani, are în palmares șapte titluri de MVP al României, de patru ori a fost desemnat cel mai bun pitcher (nr. persoana care aruncă mingile) şi o dată cel mai bun batter (nr. persoana care loveşte mingile).

loading...
Fără lumină, fără cal, fără vacă, fără porc, dar cu o tumoră la creier care tot crește… ce viaţă-i asta Daniele?

Recia Verbia este un sat despre care, cu toată ruşinea, trebuie să vă mărturisesc că în atâţia ani de presă n-am auzit. Am aflat însă săptămâna aceasta într-o împrejurare nefericită, întâlnirea cu Daniel Scripcă, adolescentul despre care vă spuneam acum câteva zile că este chinuit de o afecţiune îngrozitoare.

Povestea fetei care răstoarnă ”munții”: S-a bronzat la piscină în decembrie, a fost în Thailanda și a renunțat la una dintre pasiuni - FOTOGALERIE

Loredana Heghiș are 22 de ani și are aproape 9 ani de când face haltere.  A fost vicecampioană europeană la categoria sa și are amintiri de prin toate țările prin care a fost la campionatele europene sau mondiale, inclusiv din Thailanda sau din Cipru.

Lucian a plonjat... bine mersi spre nemărginire în raze de februarie și râuri de lacrimi: Aici nu se comit incidente între oaseGALERIE FOTO

”L-am visat pe bunicul dinspre mamă care murise la 95 de ani, lucid, cu mintea brici. Țin minte că l-am surprins de nenumărate ori rugându-se la Dumnezeu să-l ia în Împărăția Lui; se săturase de trup. Ajunsese o umbră mișcătoare. Și acum îmi sună în urechi vorbele bătrânului: «Ia-mi Doamne ananghia asta de carne, nu vezi cât s-a împuținat, a început să putrezească pe oase, și așază-mă unde mi-i locul; dacă aici am păcătuit, am veșnicia în față, așa că am tot timpul din lumea să devin un sfânt». Cuvintele bunicului aveau ciudățenia lor, dar îmi cădeau bine la suflet, ca un balsam”.&

Povestea botoșăneanului cu rol esențial în Unirea Principatelor - alintat de Alecsandri și cu un mormânt imens la Eternitatea

S-a născut în 1812,  la Botoșani. Se trage dintr-o familie cu origini poloneze, după cum se poate observa în nume, Nicolae Pisoski.  Mare boier, a fost artizan al Unirii Principatelor, revoluționar pașoptist și, nu în ultimul rând, o personalitate marcantă a orașului.

REPORTAJ : Arta de a face karate -de la Botoșani la trupele SEAL din America, de la copil de 3 ani la profesor universitar- GALERIE FOTO

Mihai Pușcașu este tot ceea ce înseamnă clubul Kokoro Botoșani. Are 28 de ani și cu un master în inginerie, a început totul ca un hobby, în timpul facultății, la Iași. Astăzi predă copiilor de 3-4 ani, dar și adulților de 30-40 de ani, karate.

vivacredit.ro
FOTOREPORTAJ : După zeci de ani, copiii intră decent la Infecțioase : Când te duci acolo, îți vine să plătești să nu te interneziVIDEO

Dimineața zilei de joi, 14 ianuarie 2016 a fost una animată pentru personalul medical al Secției de Boli Infecțioase din cadrul Spitalului Județean Mavromati. Pe holurile celei de-a doua clădiri de cum intri pe aleea de pe poarta unității, era un du-te – vino continuu.

AM ajuns sa luam lumina de la nucleul dus al rusofonilor din Moldova.
11 decembrie 2017, 13:49
Imi place al draculu cum nemții exploateză munca vie și nu dau mai nimic taxe,impozite,TVA, iar noi ca proștii băgam bani in ajutoare Moldovei cu salvări,microbuze,scoli,grădinițe,gaze și curent.In Botoșani sunt opurtunități,sunt spații goale(acum e și Electrocontactul), e și oarece forță de muncă calificată,se subvenționează cu 250 EUR muncitorii și 300 EUR cei cu pregătire superioară,se reduce și impozitul la 10%,dar nu am auzit de nicio inițiativă a primarului să atragă investitori aici.
11 decembrie 2017, 12:01
La "fabricile" de cablaje din Romania salariul este undeva la 40 de milioane+casa si masa, si e o munca grea si repetitiva. Normal ca a convenit nemtilor sa plateasca 15 milioane moldovenilor salariu si Statului nimic, in Romania platesc mult mai mult. Iar in Botosani, sa nu uitam, nu ar fi teren disponibil. Nu se plangea Flutur ca n-are loc nici macar de un bloc? Vorbim cuvinte. Pe scurt, la Balti cheltuiala este de 15 milioane RON/salariat, doua hale, 3 cafele si un sandvis. In Romania, 40 de milioane de salariat, impozit pe teren, TVA, Vama, tot ce trebuie in UE. Prea scumpi sclavii romani, mai ieftini cei moldoveni.
11 decembrie 2017, 11:38
Mda...Nu stiu ce mare descoperire a facut Flutur la Bălți...Investitori care platesc mult mai mult angajații se chinuie sa supraviețuiască in Botosani,dar nimeni nu-i promovează pentru ca nu platesc servicii PR...Avem 2 investitori super tari,in Top 100 si noi lăudam moldovenii...Bravo lor!Normal ca au ales Moldova pentru ca acolo platesc mai putin de 1/4 din salariul oferit unui vestic(450 euro!!??)...Pacat ca presa a căzut in plasa lui Flutur care n-a facut nimic de aproape 2 ani,dar găsește retete de succes la Bălți...Gogoși livrate gratuit!!!De ce nu ne povestiți si despre sărăcia ce te izbește acolo la fiecare pas... PS Chiar ma întrebam de ce este abandonat orasul de către primar,dar m-am luminat acum-cauta retete de succes prin Moldova de vreo 2 ani...Probabil de asta nici nu prea mai este de găsit prin Primărie...Pt ce mai încasează 120 milioane/luna???
11 decembrie 2017, 09:13
iarena.ro
loading...
loading...
Sondaj
Ar trebui susținută Mihaela Huncă pentru funcția de ministru al Educației?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Prezența de prevenire a domniilor voastre în școli este foarte importantă. Sau la activități unde fără voi nu se poate, începând de la parohii și unde nu de puține ați avut intervenții, la manifestări sportive, ...
astratex.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.6656 lei
USD
Dolarul SUA
3.8059 lei
CHF
Francul elveţian
3.9621 lei
GBP
Lira sterlină
5.2916 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4379 lei
XAU
Gramul de aur
163.1592 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2254 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.5078 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0502 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.0525 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1837 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6267 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-2.2 o C
Dorohoi
-5 o C
Bucecea
-2.2 o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
-5 o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2018 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.