Reportaj
Litoralul negru în pandemia albă: o japcă de patru stele de la plajă până la terasă - Pentru fete părăsite avem locuri gratuite VIDEO & GALERIE FOTO

Dacă vă gândiți să mergeți pe litoralul românesc ca să auziți marea, scoateți-vă rapid chestia asta din cap. Fiindcă pe mirobolantul mal românesc al Mării Negre se aude orice, numai valurile produse de Black Sea nu se fac auzite. Sunt acoperite de maneliști, vânzători ambulanți, motoare turate la maxim. Dar mai ales de multă nepăsare și nesimțire a unor oameni care au primit de la divinitate un cadou de neprețuit pe care își fac nevoile.

Plaja are program până la 19:00, dar la 18:00 îți ia salteaua de pe șezlong


Iar cel mai bun exemplu este tocmai plaja... Care te întâmpină cu un panou în care la loc de cinste este trecut programul. Ora la care se închide este 19:00. Doar pe panou însă pentru că realitatea este cu totul alta.

De cum ți-ai făcut intrarea te ia în primire un nene despre care trebuie să vă mărturisesc că nu mi-am dat seama nici după o săptămână dacă era mereu băut sau pur și simplu așa are el un aer mai... alcoolic. Sigur este însă că mereu are o țigară în gură pe care n-o dă jos nici atunci când îți explică programul plajei. Și da, chiar este de povestit despre asta, că orarul de pe panou este una, iar realitatea alta.


”La ora 18:00 strângem saltelele”, ne anunță cu un aer de general de plajă care prezintă ordinea de zi unui recrut.


”Păi la intrare scris ora 19:00”, îngaim și eu ceva.


 Ei da...


”Noi ridicăm saltelele la 6 după-amiază, că mai avem de strâns și noi pe aici, apoi mai trebuie să mergem vreo două ore până unde stăm cu chirie. Și mâine dimineață iar de la capăt”.


Să ne înțelegem, asta îi spune unor oameni care au făcut vreo 10 ore de acasă până la Mamaia și cărora nu le decontează nimeni jumătatea de zi din cazare pierdută pe drum.

 

Dacă picură rămâi și fără umbrelă


Dar dacă omul vi s-a părut de-un tupeu nemărginit, stați că n-ați auzit încă totul. Nesimțirea în stare pură este patroana plajei, o blondă între două vârste cu aere de divă de Saint-Tropez care abia așteaptă pe la 4 – 5 după amiaza să se înnoreze puțin ori să cadă câteva picături de ploaie.

 

Imediat se activează și trece pe la fiecare și începe să îi închidă umbrela, apoi se apucă de strâns saltelele jegoase de pe șezlonguri. ”D-nă, nu o să plouă, o să vedeți”, încearcă să îi taie avântul un bărbat care o privește perplex. ”Lasă dom'ne că știu eu mai bine, când o începe să mi le ia vântoasa ai să vezi atunci bucurie”.


Fără îndoiala că ”bucuria” n-a mai venit, dar oamenii au cam fost fugăriți pe la hotel. N-o doare pe ”divă” capul că oamenii au plătit în prețul camerei și accesul la plajă. Iar când te plângi recepționerei primești o privire tâmpă și un răspuns pe măsură: ”Nu știam, acum aud asta (pe bune?!?). Am să informez managementul”.

 

Plaja bazar


”Managementul” ar trebui probabil informat și despre faptul că plaja este un fel de bazar. Și pe bune că nu este vreo exagerare.


”Numai aici și numai acum vă mai puteți cumpăra bilete cu rânduri și locuri rezervate la mega spectacolul verii...”


Urlă la portavoce un constănțean căruia i s-a cojit deja pielea de la atâta bronzat involuntar.


Face reclamă la tradiționalele spectacole de pe litoral în care artiștii (tot ăia de acum cinci, 10, 15, 20 de ani) fac un playback penibil pe bani frumoși.


Invariabil, răgetul din portavoce se termină cam așa: ”și inegalabilii comici Romică Țociu și Cornel Palade”.


Prin 2005 când am fost la mare, deja erau ”inegalabili”. Au trecut degeaba 15 ani, că tot nu i-a... egalat nimeni.


”Nu mai dați banii pe prostii și plimbați-i pe copii”


În fine, termină nenea cu spectacolul, începe urletul cu bărcuța. Mi-a țipat ăla în ureche o săptămână ”poezia” prin care îmbia lumea să se urce în ”super croaziera” la... 50 de metri de țărm, că aproape înotai până acolo, de am învățat-o fără să vreau. Hai să v-o spun, sunt convins că vă doriți cu ardoare asta.

 

Haideți nu mai beți o bere și faceți-vă o plăcere
Haideți nu mai beți o cola și plimbați-vă cu iola
Nu mai dați banii pe prostii și plimbați-i pe copii
Pentru fete părăsite avem locuri gratuite


Chiar și domnii cu burtica pot să urce fără frică
Pentru doamne divorțate avem locuri mai în spate
Luați-vă copiii de mânuță și urcați-i in bărcuță
Pentru domnii cu mustață avem locuri mai în față


Pentru fetele bronzate avem locuri garantate.

 

Pufuleții vin din buzunarul din chiloți


Nu-și termină bine de recitat minunata creație băiatul cu bărcuța că vine fata cu ”meereeee glazurate aveeemmm. Meeereeee glazurate”.


Pleacă fata cu merele, vine fata cu ”pu-fu-leeeeeeețiii aveemmm. Pu-fu-leeeeețiii aveemm”. Fata asta tuciurie oricum e dată încolo de organizată. Bagă banii în chiloți, pe la spate, și apoi tot cu ”mânuțele astea două” începe să împartă pungile de pufuleți. Chiar n-aș fi vrut să văd scena asta, dar n-am fost inspirat să închid ochii la timp, ce să-i faci. Bine, dincolo de faza cu banii în lenjeria intimă, afacerea e una ca lumea. Păi la 4 lei punga de pufuleți cum să nu fie?

 

Ne vând gogoși


Pleacă și fata cu pufuleții, vine tacticos băiatul cu ”gooogoooșiiii aveeemmm. Gooogooșiii aveeeemm”.  Face kilometri cu tava în mâini pe o briză puternică de mijloc de august că nu-ți mai dai seama dacă sunt acoperite cu zahăr sau nisip.

Dar atenție că se petrece un moment important! Vine un jandarm și îl escortează în afara plajei. Îmi spun în gând că este un prim pas, minuscul, insignifiant, nesemnificativ, dar un prim pas spre normalitate. Dar gândul nu durează decât preț de vreo cinci minute. Comerciantul ambulant reapare cu aceeași tavă și pășește tacticos pe plajă: ”gooogoooșiii aveeeemmm”.


Pleacă el, vine o tanti cu sticle de nămol. Pleacă tanti cu nămolul, vine fata cu scoicile. Pleacă fata cu scoicile, vine băiatul cu pietrele.


Și când te gândești că ai scăpat de toți, vine iar ăla cu portavocea, ”mega show-ul verii” & ”inegalabilii comici” și o iei de la capăt.


Iar pe toți îi acoperă avionul cu reclame la aparate de aer condiționat și case de pariuri care cât e ziulica de mare zboară dus-întors deasupra plajei.

 

”La 15 lei frățică mai bine închizi plaja”


Dacă totuși trăiești bucuria a cinci minute fără vreun vânzător ambulant, atunci o auzi pe patroană cum țipă la nenea cu saltelele. Și cum el începe să izbească și să se plângă turiștilor cât de oropsit este el și cum n-o să mai vină la serviciu de a doua zi. Că doar fix de asta au făcut oamenii sute de kilometri, să-i audă lui văicărelile.

Nu știu cum se face, dar supărarea îl părăsește de fiecare dată până a două zi dimineață și vine iar la treabă. Oricum, când îi trece lui îl apucă nervii pe colegul lui, scos din sărite că plaja vecină a ieftinit șezlongurile: ”la 15 lei frățică mai bine închizi plaja”. Cap de economist, ce mai. Vă dați seama, între două saltele a făcut el un calcul de afacerist versat și i-a ieșit pe minus, așa că s-a apucat de dat indicații de business festivalier.

 

Stațiunea, o imensă discotecă


Și dacă prin minune au tăcut toți e degeaba, marea tot n-o auzi. Urlă muzicile în megafoane. Da, ”muzicile”, chiar asta am vrut să spun pentru că îți cotropesc timpanele din toate direcțiile. Plajele sunt înguste în zona asta și undele se întrepătrund. Aici e house, acolo sunt manele, dincolo e ”Să nu-mi iei niciodată dragostea”. Și peste tot e ”Djeale, djeale, djeale”. Păi ce, credeați c-a plecat în cosmos Costi Ioniță?


De altfel, stațiunea asta e un soi de club gigantic în aer liber. Pe oriunde pășești auzi concomitent câte trei-patru-cinci melodii. Aici fiecare vânzător ambulant, de la cel cu șepci și ochelari de soare până la cel cu ”tatuaje temporare rezistente la apă” o fac pe-a DJ și bagă muzica lor. O nebunie...

Din peisaj bineînțeles că nu lipsesc peruanii, indienii sau ce mama lor or fi ăia cu pene în cap care se scălâmbăie seara de seară, fac un playback mai nesimțit decât al artiștilor de la ”mega spectacolul verii” (da, uite că există și așa ceva) și care la fiecare cinci minute de cântat se opresc să-și facă reclamă la un CD care ți-l vând cu ”numa' 30 de lei”. Ce mai, o nimica toată.


Plus terasele, plus ”împinge tava” cu ”cel mai bun meniu de pe tot litoralul” (ăsta e la toate autoservirile, nu vă munciți să îl căutați), plus magazinele alimentare din care în realitate se revarsă costume de plajă și tot felul de figurine gata umflate, numai bune de cumpărat pentru copii. O combinație de stațiune discotecă – stațiune bazar. Oricum, un prost gust de proporții în care până și operatorii ecologici de la firma de salubrizare s-au apucat de afaceri.

 

Locul în care și măturătorii fac afaceri


După vreo oră de mers, când în sfârșit am găsit o bancă liberă (cleioasă, plină de rahat de pescăruș, ce-i drept) și îndrăznesc să mă așez pe o margine de scândură, cine credeți că se oprește cu roaba plină de deșeuri taman în fața mea, la maxim un metru de mine? Un angajat al societății de salubrizare, căruia oricum nu are rost să îi spui ceva că ascultă muzică la căști. Doar v-am spus că aici fiecare e cu muzica lui.

E trezit din visare de un taximetrist cu care o pune de-un târg. Îi dă câțiva saci de gunoi (nefolosiți, bineînțeles) și primește în schimb 10 lei. Business frate! Și te mai întrebi de ce spațiile verzi sunt pline de mucuri de țigări, ambalaje de chipsuri, sticle, doze și ce vă mai trece prin cap, iar drumul de mai puțin de o sută de metri spre plajă îl faci prin mirosuri pestilențiale și saci din care dă gunoiul pe din afară. Bine, ”spațiul verde” este mai mult un fel de-a spune, iarba este arsă de soare, netunsă, insalubră, te împiedici în liane.

 

Micul dejun te face să regreți până și mâncarea din armată


La hotelul de patru stele, zi de zi timp de o săptămână, micul dejun este exact același, că prin a cincea zi am ajuns să regret vremurile din armată când mâncam fasole la 6 jumătate dimineața.


În numele coronavirusului, bufetul suedez s-a transformat într-un bufet... constănțean în care oamenii stau la coadă, spun ce vor, iar după tejghea chelnerii le pun în farfurie.


Asta cu soliciți ce vrei este însă mai mult un fel de a spune. Teoretic ai câteva feluri, practic după vreo câteva zile ai învârtit toate variantele și tot la aceeași mâncare uleioasă ajungi. Este ca la alegeri, teoretic avem o mulțime de opțiuni de vot, practic ajungem să îi înjurăm pe fiecare în parte, că ne-am săturat de toți.

 

Cocălarii îți taie oricum pofta de mâncare


Bine și unii meseni îți taie pofta de mâncare. În mijlocul terasei o ceafă rasă tocmai își aruncă șlapii din picioare, își trage un scaun și își urcă tălpile pe el. Apoi își aprinde o țigară și începe să dea fumul afară spre cine apucă. Relaxare nene...

Neveste-sii i se pare totul normal. Ce să-i ceri de altfel unei femei care își ridică toată fusta (bănuiesc că nu vrea să și-o boțească fiindcă de excitat pe cineva e mai greu la anii ei) și se așază direct cu chiloții pe scaun?


Grețoșenia este completată de alți turiști – mă rog, unii dintre ei, așa mai măslinii și parcă mai mulți ca niciodată – care se comportă ca atare. Oamenii ăștia confundă micul dejun cu nunta. Cară un băiețas la masa lor de spui că își sărbătorește ziua de naștere la 9 dimineața. Parcă n-au mâncat de la revelion. Iar mâncatul oricum nu se termină pe terasa restaurantului.

 

O familie cât un hotel cu cinci etaje


Lângă ușa liftului scrie negru pe alb că, ”pentru prevenirea răspândirii Covid în ascensor vor urca doar membri din aceeași familie”.


Pentru oamenii ăștia cu haleală multă ”familia” sunt și turiștii de la 2 și ăia de la 3 și cei de la 4.


O tanti cu fusta până în pământ care după ce a transformat mic dejunul într-un veritabil festin clădind pe masă felurile de mâncare și luând ”la pachet” în cameră încă o farfurie plină cu d-ale gurii, cheamă liftul. Sunt două lifturi, ca să fie clar. Cel la care am așteptat noi vine primul. Când vede, piranda sare ca arsă cu tot cu ditamai farfuria de la liftul din fața ei, ne ia fața și intră în cel la care așteptam noi de vreo cinci minute. După care, cu un tupeu desprins parcă din Centrul Vechi, ne întreabă, abia zărind-o după munții de mâncare din farfurie: ”Da' voi nu urcați?”.


O fi mătușă-mea și încă n-am aflat eu.

 

Hai cu capra distanțată


Seara, ca și cum n-ar fi suficientă poluare fonică în stațiune, pe o scenă în aer liber montată de administrația locală se produc câteva tinere talente care falsează de-ți vine să te bagi cu capul în apă și să nu le mai auzi. Apoi se produce spectacolul ”Capra cu trei iezi”. Da, pe la 9 – 10 seara, ce, vi se pare prea târziu pentru un teatru de păpuși?

La care teatru ”distanțarea socială”, transformată de câteva săptămâni în ”distanțare fizică” reprezintă chintesența luptei anti Covid-19 în România. Organizatorii au delimitat un perimetru cu gard și au montat câteva bănci unde, într-adevăr, oamenii vizionează spectacolul... distanțați. Este însă doar o oază de respectare a regulilor într-un deșert de nepăsare și miserupism. Sute și sute de oameni au luat gardurile cu asalt, părinții își ridică în brațe copiii să vadă capra, lupul și iezii, se îmbulzesc oamenii la poze ca la ajutoarele sociale.


Și acesta este seara imaginea întregii stațiuni: mii și mii de oameni înghesuiți la plimbare, terasele sunt arhipline, cozi la șaorma, la dat cu toporul (jocul ăla stradal pentru copii), la farmacii și la te miri ce. Măști vezi poate mai multe decât te aștepți într-o atmosferă desprinsă parcă dintr-o altă lume, numai că în bună parte joacă rol de bavețică, de cotieră și chiar de șapcă. Bine, dacă nu ți-ai luat un pachet de maști de acasă ești pierdut. La prima farmacie în care intri afli că prețul este de 7 lei. Masca, nu pachetul, că doar e suflată în aur.

Peste toate, un aer de superioritate, în care Covid-ul este luat la mișto cu tot cu reguli. ”Avem deschis până la 11 noaptea. Cu șpagă stați și până la 12”, strigă amuzându-se de unul singur un șaormist.

 

Bancuri cu moldoveni


Dacă scapi cu viață din forfota asta generală nu trebuie însă să răsufli ușurat. În liftul hotelului de patru stele afli de pe afiș că data următoarei verificări tehnice a ascensorului este 29.89.2020. Deci cumva în luna... augtembrie. Oricum, până ce se termină vara și pleacă turiștii e OK, nu cade nimeni în cap.


În cameră, aerul condiționat este mai mult obiect de decor și ca să nu te sufoci deschizi ușa balconului, moment în care te izbește ”Djale, djale, djale” dintr-o parte, Kylie Minogue – ”Can't Get You Out Of My Head” din cealaltă, ”Am prieteni și dușmani” din față, un house din spate.


E 12 noaptea, se face 1, apoi 2, muzica nu se mai oprește. Pe terasa hotelului e alt chef. Sunt două mese cu vreo 20 de oameni claie peste grămadă, așa, să moară doctorul Arafat de ciudă.


Pe la 3 noaptea opresc muzica și încep bancurile cu moldoveni: săraci, proști, inculți, analfabeți, puturoși, înapoiați.


Moldovenii ăia proști care le umplu lor buzunarele vară de vară în mizeria asta de litoral.


Dar trece ea și pandemia asta și nu ne mai vedeți așa mulți pe acolo.


Servicii de toată jena, manele peste tot, gunoaie așijderea, nesimțire, tupeu și țigănie, totul însă la prețuri mai scumpe decât pe Coasta de Azur.   


Hai, v-am pupat pe litoral, nici cu 10 pandemii și 15 granițe închise nu mă mai prindeți prea curând pe acolo.

 

loading...
Turism în bătaie de joc pentru botoșăneni și nu numai? Băile Felix și Antalya, aceleași prețuri pentru sărbători, serviciile diferă de la cer la pământ
REPORTAJ : Turkiye Romena, de la topless la plajă îmbrăcată, de la Ataturk la Monica – GALERIE FOTO

 

DESCARCĂ APLICAȚIA BOTOȘĂNEANUL PENTRU MOBIL

download from google play download from apple store
„Italianul”, băiatul nimănui și al tuturor, înmormântat de Primărie și de câteva persoane cu suflet bun, condus pe ultimul drum de sărmani – GALERIE FOTO & VIDEO
Băiatul care purta haine femeiești și făcea pe oricine să zâmbească avea nume de sfânt. Botoșănenii îl știau după poreclă, italianul de pe Bulevardul Mihai Eminescu, însă numele lui real era Constantin Vîrlan. Povestea lui o știu puțini oameni, care l-au cunoscut îndeaproape și au avut grijă de el, pe vremea în care trăia. S-au preocupat ca acest băiat al străzii să fie îngropat creștinește, așa cum merită fiecare persoană din lumea asta.
FOTOREPORTAJ pe secția cea mai sensibilă de la Mavromati, bebeluși născuți cât o sticlă – GALERIE FOTO
Sunt extrem de mici, gingași și necesită o atenție deosebită din partea cadrelor medicale de pe Secția de Neonatologie. Sunt ei, bebelușii prematuri, ținuți în incubator și câteva luni în șir.
ACASĂ la Leon Dănăilă: Copiii de la ţară trebuie să vadă că nu trebuie să ai antecedente foarte elevate ca să ajungi în Academie - FOTO&VIDEO
Academicianul speră ca modelul său să inspire, să dea speranţă copiilor şi părinţilor care trec pragul casei sale din Darabani.
Un botoșănean a mutat o casă din Bucovina în Botoșani și a făcut un colț de rai pe care-l pune la dispoziție GRATUITGALERIE FOTO & VIDEO
Gheorghe Iavorenciuc, sensibilul incurabil care s-a regăsit mai degrabă printre iubitorii de frumos, decât în politică. A ieșit din viața publică și a rămas în umbră lucrând la visul lui care i-a devenit realitate după trei ani de muncă.
REPORTAJ: Casa de copii cu piscină - distracție în apă, dar și camping cu cortul – GALERIE FOTO
Ideea a pornit de la o străfulgerare de moment: ce ar fi dacă…? A prins contur și după câteva telefoane s-a concretizat în poate unul dintre cele mai frumoase cadouri ce putea fi făcut unor copii speciali. Fetele de la Centrul Prietenia din municipiul Botoșani au din această vară o piscină în curte în care se distrează și se răcoresc în zilele caniculare.
O zi în MAȘINA Poliției pentru un civil! MISIUNE de patrulare în orașul liniștit, cu miros de tutun, de la furt la apel pentru geamuri sparte la mașină – GALERIE FOTO VIDEO
Majoritatea oamenilor dezvoltă aproape involuntar o atitudine ostilă când văd uniforma albastră a polițiștilor. În trafic cu precădere, pentru că în alte situații oamenii legii sunt percepuți drept salvatori. Sunt cei sunați întotdeauna atunci când ceva merge rău.
REPORTAJ în bucătăria unde se gătesc TONE de ciorbe pentru sute de botoșăneni– GALERIE FOTO
În timp ce unii gătesc doar în familie, există și persoane care o fac în cantități industriale. Iar cei care se hrănesc din aceste bucate sunt de ordinul sutelor.
Jumătate de viață în rulotă - omul care aduce bâlciul de 50 de ani: De la o mașină de vată de zahăr la un parc de distracții de calibru
George avea vreo 16 ani când în Brăila, oraș în care se mutase tatăl său grec, venise circul Kratel din Cehia. A fost vrăjit de lumea magică a acrobaților și animalelor dresate că nu a mai vrut să plece de acolo și s-a angajat. Era extrem de pasionat, dar probabil că nu a bănuit vreodată că din mintea și mâinile sale va ieși un parc de distracții care va marca Botoșaniul și o bună parte a României.
Noaptea de Înviere în camera de gardă cu fel și fel de bolnavi: FĂRĂ ouă roșii si cu Lumină adusă uneori chiar de pacienți
Sărbătorile Pascale înseamnă pentru mulți dintre noi timp petrecut cu familia, mers la Înviere,  ciocnit ouă roșii. În schimb, pentru personalul din Unitatea de Primiri Urgențe (UPU), sărbătorile sunt o perioadă dificilă și asta pentru că sute de persoane ajung la spital din varii motive, unele mai întemeiate, altele ilare.
Loading...
REPORTAJ: Femeile (ne)observate din spitale care sunt cel mai aproape de bolnavi: Una a fost luată acasă de-un pacient
Nu de puține ori dăm importanța cuvenită doar medicilor sau asistenților și uităm de unele persoane care zilnic au grijă de pacienți chiar dacă în mod diferit, muncesc din greu și poate nu se bucură de aprecierea celorlalți. Astăzi, este despre ele, infirmierele de la Spitalul Județean Mavromati.
Zeci de sri lankezi aduși la Botoșani de un om de afaceri italian: Le-a dat loc de muncă, casă și masă, dar și câte un nume românesc – FOTO & VIDEO
Sri Lanka. O privire rapidă pe Wikipedia, pentru că numele sună cunoscut, dar detaliile lipsesc. Este o țară insulară asiatică, situată în sudul Asiei, în Oceanul Indian cu capitala în Colombo. Țara are o populație de aproximativ 21 de milioane de locuitori. 44 dintre sri lankezi au ajuns tocmai la Botoșani, la 10.000 de kilometri distanță de casă aduși, într-un paradox dulce-amărui, de un italian. Iar de aici, începe farmecul acestui articol.
REPORTAJ: Ambulanța a ajuns bătaia de joc a unora: Medici chemați să salveze saci de gunoi, agresați sau confundați cu taximetriștii: Veniți și vi-l luați că e mort
Botoșănenii, fie că sunt bolnavi sau nu, sună cu încredere la 112. Vorbim despre o încredere dusă uneori la extrem. Și astfel, din nefericire, medicii botoșăneni se confruntă cu tot mai multe afecțiuni închipuite ale pacienților.
IATĂ mâinile unui copil din Botoșani! POVESTEA puștiului care la 11 ani culege urzici pentru a-și ajuta mama și frații orfani de tată - GALERIE FOTO
Unii copii își doresc cel mai nou telefon apărut pe piață, alții nici măcar nu știu cum arată. Unii copii muncesc pentru a se întreține, alții nici nu știu ce înseamnă asta. Sunt copii și copii, unii mai fericiți decât alții, ”cu sau fără copilărie”.
REPORTAJ în comuna păzită de cadrele MAI de cel mai feroce dușman invizibil: oamenii stau treji noaptea, animalele băgate în „groapa comună” – FOTO&VIDEO
Comuna „maternitate” de unde a pornit primul focar de pestă porcină africană din județul Botoșani este în continuare sub asediu. Cei care o apără sunt vizibili de la depărtare, dușmanul este însă unul nevăzut, sperie localnicii, fie că vorbim despre pădurile cu copaci anemici sau propriile cotețe unde oamenii și-au crescut porcii.
Loading...
CÂT de mult te schimbă pușcăria: de la trafic de persoane, la quilling și lecții pentru adolescenți – REPORTAJ din Penitenciarul Botoșani – GALERIE FOTO
Penitenciarul Botoșani este locul unde se descoperă multe talente, abilități, aptitudini. Da, desigur, este și un loc al oamenilor răi, dar care se pot transforma în ființe umane altruiste, conștiente de ceea ce au făcut în trecut… sau nu. Astăzi am ales să ne concentrăm pe partea pozitivă a poveștii despre tot ce înseamnă detenție.
Eminescu? – „Nu știm cine a fost…” REPORTAJ în orașul poetului nepereche „uitat” de tinerii botoșăneni
15 ianuarie 2019 - Ziua Culturii Naționale, dar și ziua în care se împlinesc 169 de ani de la nașterea la Botoşani a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Poate pare surprinzător, dar există botoșăneni și mai cu seamă tineri care habar nu au cine a fost Mihai Eminescu.
Lacrimi, îmbrățișări lungi, dar și încurajări, căci STRĂINĂTATEA îi așteaptă: Sute de botoșăneni pleacă spre alte țări după sărbători – GALERIE FOTO
Orașul nostru rămâne din ce în ce mai gol și trist. Sute de botoșăneni au plecat spre Italia, Germania sau Anglia după sărbători, pentru a-și croi un trai mai bun. În fiecare an, luna ianuarie este cea mai tristă pentru botoșănenii care sunt nevoiți să se despartă de casă pentru a-și relua activitatea la locul de muncă, care din păcate, este la mii de kilometri de cei dragi.
REPORTAJ dinăuntrul durerii: Drama pacienților de la Mavromati loviți de cea mai grea boală - Forța trebuie să vină din tine
Dimineața zilei de 21 noiembrie 2018, Secția de Oncologie a Spitalului Județean Mavromati... O liniște apăsătoare domnește pe holuri și în saloane. Pentru cei mai mulți dintre pacienți este liniștea dinaintea furtunii. În timp ce un bărbat tocmai și-a dat sfârșitul în salon, alți zeci de pacienți se luptă cu o boală nemiloasă – cancerul. 
Liceul „din provincie” care a făcut 500.000 de euro în trei ani: Trebuie să supravieţuim, dacă nu facem ceva, în câţiva ani noi dispărem - GALERIE FOTO
Veste mare pentru liceul din cel mai sudic orăşel al judeţului: proiectul „Optimizarea instruirii practice în context european” depus în cadrul Programului Erasmus Plus a fost admis la finanţare.
Omul – spectacol: peste 1.000 de show-uri de la Botoşani şi până la Venezia, din comunism şi până în mileniul 3 cu cei mai mari artiști ai României
Spre sfârşitul anilor ’80 făcea cursuri la Şcoala Populară de Arte. Aşa l-a cunoscut pe Ion Ilie, pe atunci director al Filarmonicii de Stat Botoşani, care observându-i ideile de spectacole şi simţindu-i înclinaţia spre impresariat i-a propus să vină pe acest post la prestigioasa instituţie de cultură.
Super poza 34!
24 august 2020, 16:23
Mari Mar parcă... cred ca am fost în aceiași perioadă. Dacă te referi la coloratii "ardeleni" . Perfectă dreptate.
24 august 2020, 13:48
Cine merge in Mamaia, asa merita. Data viitoare go south. Chiar si in eforie nord e incomparabil cu ce ai zis aici.
24 august 2020, 12:51
Acest articol ar trebui trimis Minsitrului Turismului. Si pus în ramă la intrarea în Parlamentul României. Ca să știm cine suntem cu adevărat. Te felicit, Sergiu.În rest... No comment.
24 august 2020, 10:06
Sondaj
Pe cine votați la Primăria Botoșani?
Gheorghe Ciubotaru - PMP
Cosmin Andrei - PSD
Liviu Toma - Pro România
Roxana Țurcanu - ALDE
Cătălin Flutur - PNL
Corina Dănuță - PPUSL
Marcel Gheorghiță – USR-PLUS
Cătălin Silegeanu - independent
Altul
Declaraţia zilei
 „Îmi pare rău că există unii care parcă nu-și iubesc copiii. Portul măștii și celelalte măsuri care s-au luat la școală pentru protecție sanitară au rostul de a proteja copiii”,Ludovic Orban, premierul ...
starshiners.ro%20
astratex.ro
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.8583 lei
USD
Dolarul SUA
4.1224 lei
CHF
Francul elveţian
4.5057 lei
GBP
Lira sterlină
5.2937 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9588 lei
XAU
Gramul de aur
255.7976 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2467 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3385 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9961 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1173 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1806 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6529 lei
Vremea
astăzi
Botosani
24.7 o C
Dorohoi
24.9 o C
Bucecea
24.6 o C
Darabani
25.6 o C
Saveni
24.4 o C
Ştefăneşti
25.6 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.