FOTOREPORTAJ Sală arhiplină la Eminescu cu Varujan,„ipocrizie politică” şi cântec de leagăn
Sala mare a Teatrului Mihai Eminescu a devenit neîncăpătoare marţi, 15 ianuarie 2013 de la orele 17:00 când a fost dat startul Galei de decernare a Premiului Naţional Mihai Eminescu, ediţia XXII. Evenimentul a adus la Botoşani poeţi din toate colţurile ţării dar şi de peste hotare dar şi un fost ministru, Varujan Vosganian, prim-vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. O acţiune din cadrul manifestărilor a fost anulată din cauza unor probleme de sănătate în cazul scriitorului Ion Mircea care nu a mai fost prezent la lansarea cărţii „Terra Ballerina”, în colecţia poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu”. După un moment de reculegere ţinut în memoria laureatei Premiului naţional “Mihai Eminescu”, Constanţa Buzea, decedată în 2012, a vorbit celor prezenţi invitatul special, Varujan Vosganian.
Sute de oameni amuţiţi de Varujan
Discursul acestuia care a durat mai bine de cinci minute a amuţit practic toată suflarea din sală. El le-a vorbit tuturor despre poetul Mihai Eminescu însă a pus un accent deosebit pe omul Mihai Eminescu. „Astăzi eu am ales să nu vă vorbesc deşi o fac în numele Uniunii Scriitorilor din România, să nu vă vorbesc despre poetul Mihai Eminescu. Vreau să vă vorbesc despre un om ca noi care avea şi el deprinderile sale, bucuria sa de a fuma, de a bea bere, tânjelile şi mizantropiile sale, singurătăţile sale, fanteziile sale. Un om care însă s-a pus mai mult decât oricare dintre noi în slujba poetului Mihai Eminescu. Şi anume, omul Mihai Eminescu. Dacă noi astăzi îl sărbătorim pe poetul Mihai Eminescu, dacă am păstrat manuscrisele lui care au fost adunate într-o colecţie excepţională a Academiei Române, dacă memoria sa este neştirbită şi el vine spre noi cu atâta putere, să ne ţină îndoielile, năzuinţele de mai bine de un secol şi să fie împreună cu noi în toate firidele sufletului nostru, asta o datorăm şi harului dar o datorăm şi omului Mihai Eminescu”, a spus printre altele Varujan Vosganian, vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor din România. Vezi DISCURSUL integral în VIDEO
Primul premiu acordat din partea organizatorilor a fost pentru debut în poezie, câştigătorul desemnat de juriu fiind poetul Anatol Grosu din Republica Moldova pentru „Epistola din Filipeni”. Trofeul Opera Prima aflat la cea de-a XIV – a ediţie a fost acordat de Consiliul Judeţean prin Memorialul Ipoteşti, Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu. Tânărul poet a urcat pe scenă pentru a-şi ridica premiul vizibil emoţionat şi a dat citire la două dintre creaţiile sale, una terminându-se cu un cântec de leagăn care a atras o serie de glume despre talentul său de cantautor. „Vă mulţumesc din suflet pentru acest premiu neaşteptat, chiar nu a fost aşteptat, a fost o surpriză să zic aşa şi vreau să le mulţumesc tuturor care într-un fel sau altul pentru că nu ştiu cât de mult autorul rămâne în cartea aia, cât de mult i se datorează lui cartea asta”, a spus Anatol Grosu, câştigătorul premiului Opera Prima.
„Nu am să fac ipocrizia oamenilor politici”
Ulterior s-a trecut la acordarea marelui premiu, câştigătorul desemnat fiind poetul Nicolae Prelipceanu din Suceava a cărui discurs sincer a stârnit zâmbete printre cei prezenţi. Asemenea primului câştigător şi laureatul a dat citire unor creaţii proprii. „Mulţumesc acelei părţi din juriu care m-a votat, nu am să fac ipocrizia oamenilor politici care mulţumesc şi celor care nu i-au votat şi mai ales vreau să îi mulţumesc autorului acestei piese, iniţiatorului ei, cel care a gândit acest premiu acum mai mult de 22 de ani, atunci s-a putut împlini gândul lui şi cel care e sufletul acestei manifestări, poetului Gellu Dorian”, a spus printre altele Nicolae Prelipceanu, laureatul Premiului Naţional Mihai Eminescu Opera Omnia. Evident au ţinut câte un discurs şi organizatorii acestei gale, din partea Primăriei Botoşani, viceprimarul Viorel Iliuţă, primarul nefiind prezent nici la această manifestare din cauza problemelor de sănătate. „Cu siguranţă nu întâmplător ziua de 15 ianuarie a fost declarată Ziua Culturii Naţionale. Este un semn de recunoaştere a supremaţiei creaţiei eminesciene şi atunci înseamnă Mihai Eminescu pentru istoria şi credinţa naţională pentru că, vă spun deschis Eminescu este unul din simbolurile neamului românesc. Premiul Naţional Mihai Eminescu a fost dacă vreţi o ştafetă a ultimilor 22 de ani, un element de continuitate făcută de administraţia locală indiferent de culoarea reprezentanţilor acestora”, a spus Viorel Iliuţă, viceprimarul municipiului Botoşani care a mai spus că în calitatea sa de co-organizator a abordat cu o foarte mare atenţie acest eveniment. Prezent la gala de decernare a Premiului Naţional Mihai Eminescu şi prefectul judeţului Botoşani a avut un dar pentru cei doi câştigători. „Bine aţi venit la Botoşani invitaţilor, daţi-mi voie întâi să felicit laureaţii să le doresc multă sănătate, La Mulţi Ani şi multă inspiraţie. Daţi-mi voie ca în numele instituţiei pe care o reprezint să ofer celor doi laureaţi câte o lucrare a artistului Ion Nemţoi”, a spus şi prefectul Costică Macaleţi. Au mai fost prezenţi în sală preşedintele CJ, Florin Ţurcanu cu partenera de viaţă, Roxana Anuşca, Radu Judele, administratorul public al judeţului, fostul prefect, Cristian Roman, parlamentari, directori de instituţii, sindicalişti, oameni de cultură şi simpli botoşăneni.Acţiunea sa finalizat cu un spectacol susţinut de Grigore Leşe "De dragoste, de război, de moarte, de unul singur". [[galerie-foto]]
Nouă unități de învățământ din județul Botoșani sunt beneficiare ale programului guvernamental „Masa Caldă”, unul introdus de câțiva ani în sistemul educațional românesc și încă aflat în testare.
Probabil că nicicând centrul comunei Hlipiceni nu a fost într-atât de animat precum în dimineața zilei de 15 septembrie 2022 care va rămâne în memoria colectivă ca o pagină în istoria credinței creștine.
Sunt deja ani la rând de când mediul de afaceri din județul Botoșani suferă din cauza deficitului de forță de muncă. Întreaga vină a căzut asupra statului sau a prezumtivilor angajați care vânează mirajul străinătății. Realitatea arată lucrurile într-o lumină diferită. Meseriașii nu mai pleacă peste granițe în căutarea respectului pentru munca lor. Trec doar granițele dintre județele țării.
Este zi de mare sărbătoare pentru creștini. Prima sărbătoare din noul an bisericesc are loc pe 8 septembrie de Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului.
Într-o probabilitate extrem de ridicată puțini sunt botoșănenii care cunosc abrevierile acestor instituții: OSPA, ITCSMS sau OJZ. Aceste unități de stat există și funcționează din bani publici.Și sunt conduse de directori care sunt deranjați la fața locului extrem de rar de către jurnaliști sau șefi ierarhici.
Au curs vara aceasta valuri-valuri-valuri articolele, postările și indignările aferente despre ceea ce se întâmplă pe litoral, de la carnea expirată de acum câțiva ani și până la parcarea de o sută de lei pe zi din Mamaia. Bineînțeles, neuitând de episodul cu băiatul care și-a transferat celebritatea de la TV în online și a reușit să trezească la viață o țară cum nu au putut să o facă nici măcar prețurile aberante la gaze, electricitate și carburanți.
Țara noastră a devenit un pansament al suferinței pentru zecile de mii de ucraineni care ne-au trecut deja granițele și care au statut de refugiat. Războiul și-a arătat fața la Botoșani prin valul de oameni care fac cunoștință cu noi cu lacrimi în ochi și înconjurați de copii și bagaje.
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA). Există o astfel de instituție la Botoșani, (mai puțin cunoscută sau chiar deloc) și vizitată preponderent de persoanele care dezvoltă afaceri în domeniul agricol. Însă numai dacă sunt obligate, în demersul birocratic.
Botoșanii sunt asemenea unui tărâm încă nedescoperit, cu minuni purtate din gură în gură de pustnici sau de pelerinii care, an de an, bat potecile dintre mănăstiri.
Cernăuți – Ucraina. Vineri, 18 iunie 2021, o zi frumoasă cu un soare arzător, diferit de cel care se ascunde după norii încărcați de ploaie ai municipiului Botoșani. Într-un cotidian alert, echipa de implementare a proiectului a ajuns în acest frumos oraș al țării vecine pentru mai multe momente de interes într-un parteneriat educațional, cu rezultate în ambele țări.
Agitând în mână o mască, primarul de Todireni se plimbă de colo-colo prin bifurcația Trușești - Răuseni și privește în gol spre drumul de unde nu vine nimeni. Sigur, ”drum” este prea mult spus pentru chestia aceea care, când o privești, îți dă impresia că ai mai degrabă șanse să termini de numărat oile când suferi de insomnie decât gropile din așa-zisa șosea.
Există două moduri de a-ţi trăi viaţa: ca şi cum nu ar exista miracole sau ca şi cum totul ar fi un miracol. Cuvintele îi aparțin lui Albert Einstein, geniul care, deloc întâmplător, își găsește loc și în povestea noastră.
Într-un apartament micuț situat la parterul unui bloc de pe Aleea Zorilor „a luat naștere” Centrul Social „Strop de Alinare”. Sunt ajutați oamenii nimănui, care își duc viața pe străzile Botoșanilor.
După șase ani de zile de la ultimul protest „al străzii” organizat în municipiu, Botoșaniul a dat în clocot iarăși. Cei mai mulți dintre cei care au ieșit să protesteze față de măsurile și restricțiile pandemice care parcă nu se mai opresc, s-au organizat pe rețele de socializare. Protestul a fost autorizat pentru 100 de persoane, în realitate în Piața Revoluției au ajuns de cinci ori mai multe.
Din birourile persoanelor cu funcții din județ sau de pe la București, realitatea de zi cu zi pe care o trăiesc oamenii când se confruntă cu diverse probleme în instituțiile publice este mai puțin cunoscută. Sau deloc. Iar ceea ce Botoșăneanul, cel puțin, a arătat în nenumărate rânduri, și anume că pandemia convine de minune aparatului de stat, chiar se reflectă în realitate.
Să nu îndrăzniți zilele acestea să vă faceți buletin nou! Încercați doar dacă vreți să vă bateți joc de timpul vostru. Sau, mai bine spus, numai în cazul în care sunteți dispuși să (re)deveniți mingea de ping-pong a autorităților.
Acțiunile prin care se încearcă convingerea persoanelor fără adăpost din municipiu să meargă într-un loc acoperit pe vremuri de ger nu au fost inventate sâmbătă seara, la finele săptămânii trecute. Au loc aproape an de an, echipajele Poliției Locale efectuând un periplu prin oraș, în locurile cunoscute, pentru a încerca să evite pierderi de vieți omenești din rândul oamenilor străzii.
Dacă vă gândiți să mergeți pe litoralul românesc ca să auziți marea, scoateți-vă rapid chestia asta din cap. Fiindcă pe mirobolantul mal românesc al Mării Negre se aude orice, numai valurile produse de Black Sea nu se fac auzite. Sunt acoperite de maneliști, vânzători ambulanți, motoare turate la maxim. Dar mai ales de multă nepăsare și nesimțire a unor oameni care au primit de la divinitate un cadou de neprețuit pe care își fac nevoile.
Pe 6 august împlinește 83 de ani. Este printre ultimii actori din Generația de Aur a teatrului botoșănean. Un destin care bate orice scenariu, o viață ca un spectacol, un actor care ne oferă o lecție de viață: dincolo de orice personaj de pe scenă există o poveste.
Intr-adevar, o seara cexceptionala. Afirm acest lucru pentru ca am fost in sala.Se cuvine sa spunem ca spectacolul oferit de Grigore Lese - un artist deosebit - putea fi inlocuit cu unul realizat de actorii Teatrului Mihai Eminescu si cu un cvartet de coarde de la Filarmonica. Era mult mai adecvat.Numai ca nici la CJ, nici la CL n-are cine sa se ocupe de un asemenea spectacol.
Boala şi moartea lui Mihai Eminescu. TEORIE SUPRINZĂTOARE despre moartea marelui poetemail print315 Ian 2013 - 11:18Scriitorul Nicolae Georgescu și-a lansat, zilele trecute, la Buzău, cea de-a doua ediție a volumului „Boala și moartea lui Eminescu”, în care expune propria teorie despre sfârșitul poetului național.După ani întregi de cercetare și verificare a arhivelor despre Mihai Eminescu, Georgescu a ajuns la concluzia că marele poet a sfârșit în urma unui asasinat, din cauza activității sale jurnalistice. "Pe mine nu m-a interesat că Eminescu era scund, că avea mâinile murdare de cerneală... Astea sunt aspecte care au pasionat biografii lui. Eu am încercat să îl judec dupa standardele vremii lui, cand erai evaluat în funcție de ceea ce lăsai în urma ta", și-a argumentat Nicolae Georgescu munca de cercetare.Scriitorul a încercat să deslușească misterul morții poetului prin prisma contextului politic de la acea vreme, când România venea după Războiul de Independență și dorea să fie ridicată la rangul de Regat. Scriitorul leagă soarta lui Eminescu de implicarea acestuia în susținerea Ardealului. "Eminescu este una din vocile celor care apăra Ardealul, o voce chiar foarte importanta prin prisma articolelor sale incomode din paginile ziarului Timpul", spunea Nicolae Georgescu.Potrivit realitatea.net, ceea ce susține autorul este că, în timp ce era spitalizat la clinica doctorului Suțu, Eminescu a fost lovit intenționat de un alt pacient, lovitura provocându-i moartea, și nu sifilisul, asa cum se spune oficial. În argumentarea sa, se sprijină pe declarația frizerului Dumitru Comanescu, martor ocular al episodului. "La 1900 s-a știut că Eminescu a fost omorât de un bolnav în spital. La fel au spus și Iorga, Mircea Eliade, Rosa del Conte, Virgil Ierunca, iar din 1932, George Calinescu ignoră celelalte biografii. Se știa despre marturia acestui Comanescu, frizerul, care a fost publicată în ziarul Universul pe data 28 iunie 1926, dar Călinescu nu îl citează", mai spunea Nicolae Georgescu.
A fost o seara minunata un spectacol de gala ,si nu in ulttimul rand recitalul rapsodului inegalabil Grigore Lese . Totusi presa sa axat mai mult cu pozele pe puzderea de politicieni si comentari la adresa acestora .De fapt era ziua lui Eminescu si asta conta mai mult ca orce indiferent de cine si cu cine erau in sala de spectacole .Haideti in aceste momente memorbile sa fim mai omenosi cu noi insine .
„Am jucat acolo, prima etapă am intrat titular, după vreo două săptămâni și în septembrie m-a dat și el afară. Mi-a zis «Te duci la Botoșani». I-am zis «Nuuu, vă duceți dumneavoastră la Botoșani. Eu nu mă duc. Nevastă- ...