FOTOREPORTAJ Pasărea Colibri a cântat cu 500 de oameni și a încins o pleiadă dedirectori, oameni în toată firea pe mese, la mulți ani pentrusărbătorita zilei
La exact două săptămâni de la data la care Vama cu Tudor Chirilă auumplut până la refuz Grand Irish, pub-ul de la Casa Sindicatelor a fostdin nou arhiplin. În jur de 500 de oameni, majoritatea din segmentul devârstă 30 – 40 de ani, au plătit între 20 și 35 de lei pentru a vedealive Pasărea Colibri.
”Vinovații fără vină” au cântat până nu au mai putut
Iar Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Vlady Cnejevici și Teo Boar nu i-au dezamăgit. Au început să cânte în jurul orei 23:00 și, după o scurtă pauză la miezul nopții, au concertat până după ora 1:00. Atmosfera a fost în creștere de la o piesă la alta, dacă la început spectatorii s-au mulțumit să aplaude stând pe scaune, pe măsura interpretării celebrelor ”Hei tramvai”, ”Andrii Popa” și a altor hituri nemuritoare, oameni în toată firea s-au urcat pe scaune, pe mese, au dansat, au chiuit, au țipat. Astfel s-a ajuns ca spre final 500 de oameni să strige zeci de secunde ”bis, bis, bis”, iar ”Pasărea Colibri” să răspundă cererii publicului și să cânte în cor, alături de cei prezenți ”Vinovații fără vină”, piesă compusă de regretatul Florian Pittiș, fost component al trupei. Însăși cei de pe scenă au rămas impresionați de atmosfera creată. ”Este extraordinar clubul acesta. Eu sunt pentru prima oară aici și Mircea Vintilă la fel. Ceilalți doi au mai fost pe aicea, îi știu eu că vin și fără să ne anunțe pe noi, dar nu-i nimic, asta-i treaba. În continuare vom cânta, sperăm să vă placă ceea ce facem și la finalul acestui recital să vă bucurați și să ne aplaudați și să... și așa mai departe”, le-a spus Mircea Baniciu spectatorilor încă din startul concertului.
”La mulți ani” cu țintă clară
Nici ”Pasărea Colibri” nu a dezamăgit publicul și nici oamenii pe cei patru componenți ai trupei. De altfel, în pauză folkiștii au stat la o masă în pub și au discutat cu admiratorii, iar la începutul celei de-a doua părți au cântat la mulți ani pentru sărbătoriții zilei, ținta principală fiind Titiana Iosub de la Direcția Silvică, aflată la o masă din apropierea scenei. ”Foarte puține trupe acceptă să cânte la mulți ani pentru un sărbătorit”, a spus apoi Răzvan Baltă, administratorul Grand Irish Pub Botoșani.
Șefimea județului îngrămădită la concert
Jurista de la Silvic a fost doar unul dintre șefii de la unitățile de stat prezenți la spectacol, în pub putând fi văzuți și Valentin Popa, directorul Direcției Județene de Statistică, Dănuț Ciubotaru, șeful Serviciului de Permise Auto, Eusebiu Cilibiu, inginer șef la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Ion Diaconu, director tehnic la SC Modern Calor SA. Nu au lipsit consilierii locali Sorin Apostoliu și Gheorghe Iavorenciuc, veniți alături de soții și care au devenit o prezență obișnuită la spectacolele de la Grand Irish Pub. Spectacolul a fost combinat cu cantități impresionante de pizza, pe tot parcursul reprezentației zeci de chelneri făcând drumul de la cuptor la mese. (S.B.)
Nouă unități de învățământ din județul Botoșani sunt beneficiare ale programului guvernamental „Masa Caldă”, unul introdus de câțiva ani în sistemul educațional românesc și încă aflat în testare.
Probabil că nicicând centrul comunei Hlipiceni nu a fost într-atât de animat precum în dimineața zilei de 15 septembrie 2022 care va rămâne în memoria colectivă ca o pagină în istoria credinței creștine.
Sunt deja ani la rând de când mediul de afaceri din județul Botoșani suferă din cauza deficitului de forță de muncă. Întreaga vină a căzut asupra statului sau a prezumtivilor angajați care vânează mirajul străinătății. Realitatea arată lucrurile într-o lumină diferită. Meseriașii nu mai pleacă peste granițe în căutarea respectului pentru munca lor. Trec doar granițele dintre județele țării.
Este zi de mare sărbătoare pentru creștini. Prima sărbătoare din noul an bisericesc are loc pe 8 septembrie de Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului.
Într-o probabilitate extrem de ridicată puțini sunt botoșănenii care cunosc abrevierile acestor instituții: OSPA, ITCSMS sau OJZ. Aceste unități de stat există și funcționează din bani publici.Și sunt conduse de directori care sunt deranjați la fața locului extrem de rar de către jurnaliști sau șefi ierarhici.
Au curs vara aceasta valuri-valuri-valuri articolele, postările și indignările aferente despre ceea ce se întâmplă pe litoral, de la carnea expirată de acum câțiva ani și până la parcarea de o sută de lei pe zi din Mamaia. Bineînțeles, neuitând de episodul cu băiatul care și-a transferat celebritatea de la TV în online și a reușit să trezească la viață o țară cum nu au putut să o facă nici măcar prețurile aberante la gaze, electricitate și carburanți.
Țara noastră a devenit un pansament al suferinței pentru zecile de mii de ucraineni care ne-au trecut deja granițele și care au statut de refugiat. Războiul și-a arătat fața la Botoșani prin valul de oameni care fac cunoștință cu noi cu lacrimi în ochi și înconjurați de copii și bagaje.
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA). Există o astfel de instituție la Botoșani, (mai puțin cunoscută sau chiar deloc) și vizitată preponderent de persoanele care dezvoltă afaceri în domeniul agricol. Însă numai dacă sunt obligate, în demersul birocratic.
Botoșanii sunt asemenea unui tărâm încă nedescoperit, cu minuni purtate din gură în gură de pustnici sau de pelerinii care, an de an, bat potecile dintre mănăstiri.
Cernăuți – Ucraina. Vineri, 18 iunie 2021, o zi frumoasă cu un soare arzător, diferit de cel care se ascunde după norii încărcați de ploaie ai municipiului Botoșani. Într-un cotidian alert, echipa de implementare a proiectului a ajuns în acest frumos oraș al țării vecine pentru mai multe momente de interes într-un parteneriat educațional, cu rezultate în ambele țări.
Agitând în mână o mască, primarul de Todireni se plimbă de colo-colo prin bifurcația Trușești - Răuseni și privește în gol spre drumul de unde nu vine nimeni. Sigur, ”drum” este prea mult spus pentru chestia aceea care, când o privești, îți dă impresia că ai mai degrabă șanse să termini de numărat oile când suferi de insomnie decât gropile din așa-zisa șosea.
Există două moduri de a-ţi trăi viaţa: ca şi cum nu ar exista miracole sau ca şi cum totul ar fi un miracol. Cuvintele îi aparțin lui Albert Einstein, geniul care, deloc întâmplător, își găsește loc și în povestea noastră.
Într-un apartament micuț situat la parterul unui bloc de pe Aleea Zorilor „a luat naștere” Centrul Social „Strop de Alinare”. Sunt ajutați oamenii nimănui, care își duc viața pe străzile Botoșanilor.
După șase ani de zile de la ultimul protest „al străzii” organizat în municipiu, Botoșaniul a dat în clocot iarăși. Cei mai mulți dintre cei care au ieșit să protesteze față de măsurile și restricțiile pandemice care parcă nu se mai opresc, s-au organizat pe rețele de socializare. Protestul a fost autorizat pentru 100 de persoane, în realitate în Piața Revoluției au ajuns de cinci ori mai multe.
Din birourile persoanelor cu funcții din județ sau de pe la București, realitatea de zi cu zi pe care o trăiesc oamenii când se confruntă cu diverse probleme în instituțiile publice este mai puțin cunoscută. Sau deloc. Iar ceea ce Botoșăneanul, cel puțin, a arătat în nenumărate rânduri, și anume că pandemia convine de minune aparatului de stat, chiar se reflectă în realitate.
Să nu îndrăzniți zilele acestea să vă faceți buletin nou! Încercați doar dacă vreți să vă bateți joc de timpul vostru. Sau, mai bine spus, numai în cazul în care sunteți dispuși să (re)deveniți mingea de ping-pong a autorităților.
Acțiunile prin care se încearcă convingerea persoanelor fără adăpost din municipiu să meargă într-un loc acoperit pe vremuri de ger nu au fost inventate sâmbătă seara, la finele săptămânii trecute. Au loc aproape an de an, echipajele Poliției Locale efectuând un periplu prin oraș, în locurile cunoscute, pentru a încerca să evite pierderi de vieți omenești din rândul oamenilor străzii.
Dacă vă gândiți să mergeți pe litoralul românesc ca să auziți marea, scoateți-vă rapid chestia asta din cap. Fiindcă pe mirobolantul mal românesc al Mării Negre se aude orice, numai valurile produse de Black Sea nu se fac auzite. Sunt acoperite de maneliști, vânzători ambulanți, motoare turate la maxim. Dar mai ales de multă nepăsare și nesimțire a unor oameni care au primit de la divinitate un cadou de neprețuit pe care își fac nevoile.
Pe 6 august împlinește 83 de ani. Este printre ultimii actori din Generația de Aur a teatrului botoșănean. Un destin care bate orice scenariu, o viață ca un spectacol, un actor care ne oferă o lecție de viață: dincolo de orice personaj de pe scenă există o poveste.
”A fost o tensiune la nivel municipal, în cadrul organizației, în mijlocul organizației. Adică eu aveam două lupte, trebuia să fiu extrem de abil să pot să limitez luptele interne și să mă ocup de extern și mi-a mâncat ...
