Interviuri
Marile festivaluri ale micilor orașe: ”România e făcută mai degrabă din Darabaniuri decât din Clujuri” – GALERIE FOTO

De șapte ani, a merge la festival înseamnă și altceva decât muzică pe imaș, grătare sfârâitoare, discursuri în vocale prelungite și în inițiale politice care mai de care mai gălăgioase. De șapte ani, a merge la festival a devenit un loc în care încap deopotrivă întâlnirile cu oameni de poveste și inițiativele curajoase care pun la colț prejudecățile, în care muzica bună atrage turiști din întreaga Moldovă, dar și din Bucovina, Ardeal, Maramureș, în care sportul înseamnă în primul rând pasiune și apoi competiție.

O dată pe an, Nordul își lasă porțile deschise pentru sute de oameni veniți să îi dezlege misterele. Muzică, teatru, conferințe, ateliere, dar și proiecte – unele abia începute, altele finalizate cu succes -, toate pentru dezvoltarea comunității.  

 

Într-o lume a firescului cotidian, Festivalul Nordului - organizat de Asociația Nord - nu ar fi un fenomen, ci o normalitate. În care societatea își asumă dezvoltarea comunitară și prin cultură, sub toate formele ei. Însă tocmai continuitatea acestui fenomen – chiar și în acest an al barierelor pandemice – face ca Darabaniul să devină un spațiu al normalității.

 

Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, este cel care – alături de fratele său, Alexandru – a dezvoltat la Darabani un festival ajuns anul acesta la ediția a șaptea.

 

Despre Zilele Nordului în vreme de pandemie, despre organizarea unui mare festival într-un mic oraș, despre dificultăți, împliniri și alte fericiri vă invităm că citiți în interviul oferit de Botoșăneanul.ro cu doar câteva zile înainte de debutul celui mai important eveniment al verii.

 

 

Darabaniul și #Cei7AniDeAcasă

 

-Ediția din acest a Zilelor Nordului pare să fie cea mai mare încercare și deopotrivă provocare dintre cele care s-au rostogolit până astăzi. Pe de altă parte, așezată sub semnul celor #Cei7AniDeAcasă, dacă ne gândim la o împreună-experiență (public și organizatori), semnificația acestei ediții poate căpăta și alte nuanțe. Așadar, Ștefan Teișanu, încotro Zilele Nordului, cu cei șapte ani de acasă?

 

Ștefan Teișanu: Încercările anului 2020 nu sunt mai mari pentru Zilele Nordului decât sunt pentru restul lumii. A trebuit și noi să ne închidem în casă pentru o vreme, să ne reorganizăm, să ne îngrijim de cei din jur, să ne punem întrebări despre viitor și să ne facem curaj pentru a ieși din nou în lumea nouă, una în care regulile, inclusiv cele sanitare, dar nu numai ele, s-au schimbat.

 

Când am pornit festivalul și asociația, ne-am spus că vom trage concluzii despre munca noastră în comunitate după 25 de ani, iar acum suntem abia în al șaptelea, așa că nu avem motive să ne oprim. Ne vedem de drum ca întotdeauna, însă cu respectarea normelor de acum.

 


(Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord)

 

Împlinim #Cei7AniDeAcasă, e un moment simbolic pe care ne străduim să-l onorăm făcând pași importanți înainte, la care visam de mult. Lansăm două școli de vară, una pentru ONG-uri și una pentru administrații locale. Începem munca de reconstrucție a primei școli sătești din Moldova. Pornim prima inițiativă comunitară de revitalizare urbană din Botoșani, pentru Centrul Vechi al orașului. Aducem la festival, în premieră, un produs artistic conceput special pentru Nord: un spectacol de teatru inspirat din istoria celor șapte ani de acasă ai Darabanilor.

 

Și continuăm tot ce am început în anii de dinainte: concerte, conferințe, competiții sportive, formare pentru voluntari, campanii sociale.

 

-Rădăcinile cresc, ne-ați spus și ne-ați amintit apoi, an de an. Știm, însă, că fără atentă îngrijire, fără minuțioasă organizare, fără preocupare susținută, nicio rădăcină nu supraviețuiește în timp. Cum ați reușit să asigurați continuitate vreme de 7 ani și, mai ales, ce anume a fost cel mai dificil în acest demers?

 

-Principalul nostru merit este reziliența, capacitatea de a te pregăti din timp pentru a evita situațiile dificile sau, după caz, pentru a le face față într-o manieră care să-ți permită să o iei din nou și din nou de la început. Unii ar zice că a fi rezilient e un mare noroc, noi am zice, parafrazând un fost președinte american, că ne simțim tot mai norocoși cu fiecare an în care muncim mai mult.

 

Noi am pus la bătaie reziliența noastră, o viziune privind revitalizarea regiunii noastre prin cultură și multă muncă voluntară. Toate acestea s-au întâlnit cu o regiune care nu se lasă niciodată, deși de multe ori pare letargică și lipsită de speranță: am găsit oameni extraordinari, unii locuind în Nord, alții plecați de acasă peste tot prin lume, iar ei ne-au oferit un răspuns pe măsura eforturilor și speranțelor noastre.

 

Avem și acum o echipă fantastică, cu oameni din Darabani, Dorohoi, Botoșani, Pomârla, Siret și Iași care sunt în stare de minuni în orice loc de pe pământ, însă o dată pe an aleg să le facă împreună, acasă în Nord.

 

 

”Primele greutăți, primele eșecuri sunt fundația esențială, singura pe care poți cu adevărat construi”

 

-Festivalul Nordului a fost dintru început unul care și-a propus obiective clare, a construit și a mers mai departe. Cu transparență, cu deschidere către parteneri, fie că vorbim aici despre firme, instituții sau media. Cu toate acestea, au fost și povârnișuri, răsturnări/schimbări de planuri sau blocaje de-a dreptul. Pentru antreprenori culturali la început de drum, ce sfaturi le-ați oferi pentru a nu renunța de la primele greutăți ivite în astfel de inițiative?

 

-Nu are nicio logică să renunți după primele greutăți. A o face e pur și simplu a-ți arunca șansa pe fereastră. Primii ani, primele greutăți, primele eșecuri sunt fundația esențială, singura pe care poți cu adevărat construi. Cu cât mai grele, cu atât începuturile îți aduc mai multe informații, mai multe cunoștințe, mai multă învățare. Te aduc mai aproape de a fi în stare să faci ce ți-ai propus.

 

Totuși, pentru niște sfaturi ceva mai tehnice, aș aminti două care îmi par importante. Mai întâi, e important ca inițiativele pe care le pornești să fie pe măsura energiei pe care ești dispus să o investești în ele: prea multă energie disponibilă le va face să pară insignifiante, prea puțină le va face să pară imposibile. Și ambele scenarii sunt demotivante și, prin urmare, pierzătoare.

 

Apoi, e important să te asiguri că ți-ai construit sisteme de sprijin pentru toate aspectele muncii tale despre care știi că nu te poți ocupa personal. Oamenii din jurul tău, organizațiile și instituțiile care te sprijină, furnizorii cu care lucrezi, toată această rețea se va dovedi curând esențială și te va face în permanență mai bun.

 


(Frații Teișanu, foto: Sorin Onișor)

 

-În plan personal, ce a însemnat în acești ani Festivalul Nordului? Și ca să pășim mai mult pe tărâmul mărturisirilor: dacă acest festival ar fi avut loc în urmă cu, să spunem, 20 de ani, care ar fi fost impactul asupra lui Ștefan Teișanu de atunci? Ar fi contribuit, ar fi influențat în vreun fel raportarea la Botoșani, la trecut, la viitor?

 

-Deși sunt implicat și în proiecte culturale semnificativ mai mari, trebuie să mărturisesc că Asociația Nord, prin Festivalul Zilele Nordului și prin proiectele conexe, îmi aduce un tip de satisfacție pe care nu l-am mai întâlnit în nicio altă activitate. Transformările pe care le văd în oamenii din jurul festivalului, mai ales în tinerii noștri voluntari, care evoluează incredibil de repede și de bine de la o ediție la alta, ne aduc o bucurie aparte.

 

Nordul e un dar pe care am marea șansă de a-l putea face regiunii mele natale. Și nu e numai darul meu, ci și al colegilor mei din echipa ZN, al voluntarilor și al tuturor susținătorul festivalului. A face acest dar în fiecare an e o satisfacție greu de pus în cuvinte. Sunt recunoscător că pot face asta și le sunt recunoscător tuturor celor care fac darul acesta posibil.

 

Acum 20 de ani mergeam la primele mele concerte în Botoșani, unde făceam liceul. Tot atunci și tot acolo am făcut pentru prima oară voluntariat, la Crucea Roșie. N-am avut șansa de a fi parte din mari proiecte colective atunci, a fost nevoie să mai treacă 2-3 ani și să ajung la Cluj pentru a descoperi voluntariatul, implicarea în comunitate, antreprenoriatul, munca împreună.

 

Nordul pe care îl vedem azi a crescut în noi dintr-o absență. Din acest punct de vedere, nu am regretul de a nu fi avut un Nord în viața mea acum 20 de ani, pentru că a-l fi avut atunci ar fi putut duce la multe, însă cu siguranță nu și la a-l avea acum așa cum e.

 

Cred că istoria se scrie la timpul prezent și doar se înțelege la trecut. De aceea, pentru a afla răspunsul la întrebare, pentru mine e de ajuns să mă uit la cei care au astăzi 17 ani și vin la Zilele Nordului ca voluntari sau ca participanți la diferitele activități. Văd câte lucruri și cât de repede învață, văd ce încredere în sine și în cei din jur dobândesc, văd ce mândrie locală constructivă crește în ei. Văd ce impact produc chiar cu mâinile lor, în ei înșiși, în cei din jur, în comunitate. Pentru mine, când vine vorba de Nord, cei tineri sunt răspunsul la toate marile întrebări.

 

-De bună vreme ești director al Centrului Cultural Clujean. O entitate care reunește alte peste 100 de organizații și instituții culturale, academice, de afaceri și administrative din Cluj. Cuvântul cheie pare să fie aici „împreună”. Pentru un oraș mic precum Darabani, chiar Botoșani, cât de important este ca cele câteva ONG-uri de aici să lucreze împreună pentru un singur scop, acela de dezvoltare comunitară?

 

-Cred că e esențial să lucrăm și împreună, și individual, în același timp. O comunitate este formată din actori diverși, cu viziuni și cu misiuni diverse, cu obiective diverse și, de aceea, nu e realist să ne așteptăm că vom putea acționa vreodată toți ca unul. Însă între toate aceste viziuni, misiuni și obiective diverse există legături majore, interconectivitate, interes comun.

 

Acest interes comun, cred eu, e esențial să fie identificat în interiorul unei comunități, iar acest lucru e la fel de important în Cluj sau București și în Darabani sau Botoșani deopotrivă. Motivul principal e acela că, din cauza transformărilor sociale și tehnologice extrem de rapide, provocările societății de azi sunt de o complexitate care nu mai poate fi rezolvată prin intervenție individuală, prin efort singular, ci numai prin acțiune colectivă.

 

Iar a crea cadre pentru acțiune colectivă în comunitate este la fel de important, după părerea mea, cu a crea mecanisme care să permită demersurilor sectoriale și individuale, să se dezvolte la rândul lor.

 

 

-Ne aflăm într-un moment electoral și, oricât am vrea, nu putem ignora acest lucru. Factorul politic face parte din viața comunității și, nu de puține ori, este și cel decizional atunci când vorbim de finanțări, de deblocarea unor proiecte etc. Ați reușit, de 7 ani, să rămâneți departe de politică și totuși să nu excludeți oamenii din politică. Este vorba despre o cale de mijloc, de strategie sau pur și simplu de antreprenoriat de calitate (îmi vine a spune ca la carte).

 

-Nordul, atât Asociația, cât și, mai ales, regiunea omonimă, trebuie să fie aici multă vreme după ultimele mandate ale aleșilor locali sau regionali cu care discutăm și colaborăm. Aceasta este o realitate pe care și aleșii ar trebui să o înțeleagă, iar dacă nu o înțeleg, atunci avem grijă să le-o explicăm.

 

Noi am fost acuzați ca am avea partizanate ba cu stânga, ba cu dreapta, în funcție de cine era la putere. De multe ori, pentru că lucrăm în comunități numeroase, unde aleșii vin din partide diferite, am fost acuzați că avem partizanate și cu stânga și cu dreapta în același timp.

 

Eu unul găsesc că e superficial, poate chiar ridicol, să numim politizare colaborarea cu instituțiile statului. Noi lucrăm cu instituțiile, nu cu partidele din spatele celor care le conduc vremelnic. Să renunțăm la un parteneriat instituțional pentru că s-a schimbat partidul de la timonă ar fi la fel de ridicol. Misiunea noastră este să lucrăm la dezvoltarea comunității, iar în comunitate administrația este un actor la fel de important ca societatea civilă, mediul de afaceri, sectorul de învățământ și celelalte. Nu poți face dezvoltare regională fără să lucrezi cu administrația și ar fi absurd, găsesc eu, să îți propui așa ceva.

 

 

”Am dezvoltat o teorie a schimbării sociale prin cultură”

 

-Revenind la ediția din acest an. „Darabaniul e pentru mine o metaforă a României și a întregii noastre societăți”, spui atât de frumos într-un interviu acordat la Cluj. Cum lucrează un antreprenor cultural cu această „metaforă” astfel încât ea să dezvolte și să crească în cetățean simțul de apartenență, de datorie chiar la binele comun?

 

-Deși fiecare tip de oraș are rolul său în dezvoltarea regională și a societății în ansamblu, aș zice că România e făcută mai degrabă din Darabaniuri decât din Clujuri. De aceea găsesc că este esențial să lucrăm și cu comunitățile mici, să nu le lăsăm în urmă, cum am tot făcut-o în ultimele decenii.

 

În fiecare comunitate e nevoie de un răspuns local, care ține de memoria locului, de identitatea comunității, de specificul zonei, de credințele oamenilor și de potențialul lor general. Însă procesele de lucru în comunități sunt asemănătoare, de aceea experiența de a lucra local poate fi împărtășită și transferată dintr-un loc în altul.

 

Am dezvoltat o teorie a schimbării sociale prin cultură pe care o folosim în munca noastră de la Centrul Cultural Clujean și, pentru că de fapt ea e foarte intuitivă și naturală, o folosim în egală măsură și în Nord. Schimbarea socială prin cultură presupune, în viziunea mea și a noastră, o trecere uneori succesivă, alteori înainte și înapoi, prin procese interconectare: unul de cunoaștere și curiozitate pentru nou și pentru celălalt, unul de explorare în detaliu al ideilor care ne stârnesc interesul în prima fază, unul de testare a soluțiilor pe care le imaginăm în fază anterioară, unul de analiză a rezultatelor experimentelor și de schimb de experiențe cu alții care au făcut demersuri asemănătoare și unul al scalării, al replicării la scară largă a soluțiilor care și-au dovedit, prin experimentare, viabilitatea. Această teorie a schimbării sociale prin cultură am numit-o WEAST (Wonder, Explore, Activate, Share, Trust).

 

Lucrăm cu acest tip de procese, prin care cultura navighează cu lejeritate și cu impact în același timp. Lucrăm la a crea cadre în care comunitățile să exerseze lucrul împreună și în care încrederea în societate poate crește. Pentru că avem o nevoie esențială, ca națiune și ca specie, să ne preocupăm de asta.

 

Recomandări din programul ediției 2020 a Zilelor Nordului AICI

 

(Nicu Alifantis, invitat în acest an la Zilele Nordului)

 

loading...
Ștefan Teișanu: Zilele Nordului e darul meu pentru Darabani, pentru Botoșani și pentru întreaga regiune de Nord - GALERIE FOTO
Zilele Nordului cu maximum 400 de persoane, de la proiecții de film la lucrări de artă stradală: Se pregătesc spectacole în șapte locuri

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
INTERVIU Valeriu Iftime: Dacă nu faci politică, nu trebuie să fii mort și să fii mut / Sunt speriat de ce se poate întâmpla în Botoșani - VIDEO
Botoșani a avut parte în această campanie electorală de un lucru fără precedent în toate alegerile locale de după revoluție. Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri, cu o notorietate care a depășit de mult granițele județului, a sprijinit public câțiva candidați de la alegerile locale. Ba cu unii a participat chiar și la emisiuni televizate.
INTERVIU Magda Oleniuc, candidat USR-PLUS la Consiliul Local: Nu vreau să fac politică second-hand / Avem nevoie de un PUG vizionar
Alegerile de duminică, 27 septembrie, reprezintă primul test local și pentru Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, adică PLUS. Formațiunea condusă la nivel central de fostul prim-ministru Dacian Cioloș nu a intrat singură în bătălia electorală, ci în alianță cu USR. La Botoșani, lidera județeană a PLUS candidează la Consiliul Local, ocupând locul 3 pe lista pentru municipiu.       
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Doina Federovici, PSD: Zece măsuri clare cu programe pentru fiecare comunitate, nu himere, nu 100 de soluții / Șoptică și Orban au încercat să cumpere primariiVIDEO
După mai bine de 20 de ani de politică, în care a urcat încet dar sigur în ierarhia partidului până la funcțiile de președinte județean și vicepreședinte național, Doina Federovici se află probabil în cel mai important punct al carierei. Fost consilier județean și pentru jumătate de an chiar vicepreședinte al Consiliului Județean, senator al României timp de opt ani, candidează în 2020 pentru funcția de președinte al Consiliului Județean.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Mihaela Huncă, Pro România: Oamenii nu vor lucruri spectaculoase, nu vor să facem aeroport la Santa Mare sau să facem o stație de lansare de racheteVIDEO
Alegerile locale din acest an ar trebui să fie pentru Mihaela Huncă încununarea a doi ani de muncă la Pro România. Pe de altă parte, după un mandat de consilier local și altul de deputat, fostul inspector școlar general se află și în fața primului vot uninominal din cariera politică. După modelul implementat în mai multe filiale Pro România și la Botoșani coordonatorul organizației a intrat în lupta pentru președinția Consiliului Județean.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Costel Șoptică, candidat PNL: Nu gândim minuscul, conceptul este unul pentru toți cetățenii județului / Nu vorbim despre d-na Federovici cum ar fi vreo fecioară - VIDEO
Cursa pentru președinția Consiliului Județean este deja una a... președinților. A celor de partid, mai exact, fiindcă principalele forțe politice din Botoșani au intrat în bătălia alegerilor locale cu liderii organizațiilor județene. După un mandat de deputat și altul de senator, Costel Șoptică se află poate în fața celei mai mari provocări a carierei sale politice: președinția CJ.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Cătălin Silegeanu, independent: Teama mea este că o să ajungem să avem același primar, aceleași partide în CL și iar o să se certe pentru lucruri minore VIDEO
O candidatură ieșită din tipare, ca mesaj, limbaj și atacuri extrem de dure la adresa principalilor competitori, probabil că nu putea veni decât din partea unui botoșănean care nu este angajat al statului și care nici nu face afaceri cu statul. Astăzi, protagonistul seriei de interviuri ”Vreau primar” este Cătălin Silegeanu, care a fost exclus din PSD înainte probabil de a se obișnui cu această calitate. Candidează ca independent atât la Primăria Botoșani, cât și la Consiliul Local.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Constantin Rotaru, PPU-sl: Oamenii nu vor să li se promită că li se dă, vor să nu li se ia nici măcar ce au - VIDEO
Una dintre figurile absolut noi aduse la rampă de anul electoral 2020 este dată de Partidul Puterii Umaniste – social-liberal (PPU-sl). Constantin Rotaru se află la prima experiență politică și a intrat direct în cea mai dificilă bătălie, cea pentru președinția Consiliului Județean. Ce l-a determinat să se implice într-un domeniu în care până de curând a fost doar spectator, aflați din interviul de astăzi.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Andrei Drancă, USR-PLUS: În mandatul acesta trecut de acum nu au făcut absolut nimic. Niciun proiect la CJ, doar ședințeVIDEO
Uniunea Salvați România se află în Botoșani la prima bătălie electorală pentru alegerile locale. Și a aruncat în luptă ce are mai bun: președintele organizației județene candidează la Consiliul Județean, iar liderul de la municipiu a intrat în cursa pentru Primăria Botoșani. Și nu o fac singuri, ci în alianță cu Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, adică PLUS, formațiunea condusă la nivel central de Dacian Cioloș, fost prim-ministru al guvernului tehnocrat.
INTERVIU Cezar Vizitiu, candidat PMP la Consiliul Local Botoșani: Eu am decis să propun colegilor candidatura dlui Ciubotaru pentru funcția de primar
În rândul partidelor parlamentare, anul electoral 2020 a adus foarte puține figuri noi. Una dintre acestea o întâlnim la Partidul Mișcarea Populară, în persoana lui Cezar Vizitiu. Antreprenorul de 35 de ani a fost multă vreme vehiculat chiar de către liderul județean al PMP drept candidat la Primăria Botoșani. Până la urmă însă, Cezar Vizitiu, președintele organizației municipale PMP Botoșani, candidează pentru un mandat de consilier local, secondându-l pe Gheorghe Ciubotaru.
Loading...
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Corneliu Popescu, PMP: Vom avea cel puțin un viceprimar și un vicepreședinte la CJ - VIDEO
Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la președinția Consiliului Județean cu aspirantul Partidului Mișcarea Populară la importanta funcție din administrația publică locală. După mandate de senator și chiar de consilier județean, Corneliu Popescu a intrat în cursa pentru șefia CJ și o face pentru prima dată din partea unei formațiuni politice, Partidul Mișcarea Populară.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Bogdan Dăscălescu, ALDE: Nu sunt politician de profesie și nu trăiesc din politică - VIDEO
Ziarul Botoșăneanul deschide astăzi seria interviurilor cu pretendenții la funcția de președinte al Consiliului Județean. Dorința noastră a fost să publicăm discuțiile cu aspiranții la acest post în ordinea rezultată după tragerea la sorți efectuată de Biroul Electoral Județean pentru înscrierea candidaților pe buletinele de vot, numai că programul acestora, cu foarte multe deplasări în teritoriu, ne-a determinat să realizăm interviurile în ordinea disponibilității liderilor politici intrați în cursă pentru șefia CJ.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Marcel Gheorghiță USR–PLUS: Ni se dau bani aproape degeaba. Noi nu vrem să-i luăm - VIDEO
Candidatul Alianței USR – PLUS la funcția de primar al municipiului Botoșani face parte din categoria pretendenților surpriză. Și aceasta nu neapărat prin prisma postului deținut în conducerea Uniunii Salvați România, care îl îndreptățea la o asemenea candidatură, ci a faptului că inițial un alt membru de partid fusese nominalizat să intre în cursă. Cum a ajuns până la urmă Marcel Gheorghiță aspirant oficial USR – PLUS la Primărie și planurile sale pentru Botoșani, le puteți afla din acest interviu.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Corina Dănuță – PPU-sl: Trăim în secolul 21, dar încă vorbim și promitem canalizări și drumuri asfaltate, toalete în școlile din mediul rural
Una dintre surprizele competiției electorale din acest an o reprezintă intrarea în cursa pentru funcția de primar a Corinei Dănuță, om de afaceri care timp de trei decenii trecute de la revoluție a stat departe de politică. Iar surpriza este una dublată de faptul că pasul spre această lume l-a făcut într-o formațiune nouă, Partidul Puterii Umaniste – social-liberal (PPU-sl), care practic nu a existat la Botoșani până în 2020.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Cătălin Flutur: Nu am am început niciodată un proiect și să nu-l duc la capăt / 2012 – 2016 a fost o perioadă de noaptea minții la Primăria Botoșani - VIDEO
Din 30 de ani trecuți de la revoluție, municipiul Botoșani a fost condus 12 ani de același om. Alți patru ani a fost consilier local și încă patru consilier județean. Ținând cont că în 1996 a dobândit deja primul mandat de ales local, putem spune că este cel mai longeviv om politic la nivel înalt din Botoșani. Dacă își va prelungi longevitatea politică rămâne de văzut pe 27 septembrie. Așadar, seria interviurilor realizate de Botoșăneanul cu pretendenții la funcția de primar continuă astăzi chiar cu ocupantul postului, Cătălin Flutur.
Loading...
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Roxana Țurcanu, ALDE: Nu pot să mă bat cu pumnul în piept că eu sunt cea mai bună pentru că nu sunt - VIDEO
Botoșaniul are 13 candidații la funcția de primar, dintre care numai doi sunt femei. Iar pretendenta ALDE la postul de edil-șef a intrat în cursă după retragerea persoanei nominalizate inițial de partid. Astfel, după un mandat de deputat și după câteva scurte perioade în care a fost consilier județean și directorul cancelariei prefectului, Roxana Țurcanu se află în față celei mai mari provocări din cariera sa politică.
INTERVIU Povestea fabuloasă a savantului botoșănean: Era un om de o curiozitate deosebită. I-am spus că s-a născut într-un secol nepotrivitGALERIE FOTO
A elaborat prima teză de doctorat din lume în domeniul ciberneticii, a fost unul dintre cei 13 membri ai Consiliului Internațional de Cibernetică. Invenții și inovații înregistrate la O.S.I.M., peste 70 de lucrări de specialitate. A lăsat în urmă pagini memorabile de proză, versuri de o sensibilitate surprinzătoare, zeci de tablouri de o neașteptată coloratură, într-o tehnică profesionistă. Coborât din familia care l-a dat Moldovei pe Sfântul Ion Iacob Hozevitul. Prieten din copilărie cu neurochirurgul Leon Dănăilă, apreciat de matematicianul Octav Onicescu.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Liviu Toma, Pro România: Pentru că știu, vreau și pot, am convingerea că voi fi primarul municipiului Botoșani - VIDEO
Prezența lui Liviu Toma pe lista de candidați la Primăria Botoșani a Partidului Pro România a fost una dintre surprizele politice din vara abia încheiată. Și aceasta nu neapărat datorită plecării sale din PSD, formațiune cu care avea relații glaciale de vreo doi ani, ci prin prisma faptului că formațiunea condusă de Mihaela Huncă pregătise inițial o altă persoană. Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la funcția de primar cu al treilea aspirant de pe buletinele de vot, actual vicepreședinte al Consiliului Județean.
”VREAU PRIMAR” - INTERVIU Cosmin Andrei – PSD: Botoșănenii așteaptă de la un primar investiții mari, nu să schimbe table de șah în parc, nu să taie buruienile din cimitir VIDEO
Botoșăneanul continuă seria interviurilor cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Botoșani. Astăzi este rândul social-democratului Cosmin Andrei, care candidează pentru prima dată la postul de edil șef după două mandate de viceprimar. Reamintim că, în funcție și de disponibilitatea aspiranților la această funcție, vom încerca să realizăm interviuri cu toți cei care își doresc postul, în ordinea în care vor fi trecuți pe buletinele de vot.
”VREAU PRIMAR” – INTERVIU Gheorghe Ciubotaru, PMP: Am avut viziunea acelui parc Cornișa și l-am scris în programul meu / Autobuzele astea reprezintă o pacosteVIDEO
Deschidem astăzi un ciclu de interviuri cu pretendenții la funcția de primar al municipiului Botoșani. Este un demers în premieră pentru presa scrisă botoșăneană prin care încercăm să oferim un spațiu de expune a ideilor și programelor tuturor celor care își doresc să conducă orașul timp de patru ani. Pe cât posibil, în realizarea interviurilor vom încerca să ținem cont de ordinea candidaților pe buletinele de vot, însă aici depindem și de disponibilitatea la dialog a aspiranților la postul de edil șef.
FLASH INTERVIU Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: Nu este tragic, dar este îngrijorător
La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul Sănătății a vizitat pentru a doua oară Botoșaniul. Dacă în aprilie județul nostru a intrat pe lista lui Nelu Tătaru pentru că ne aflam pe lista celor cu peste 400 de cazuri cu Covid-19, de această dată oficialul guvernamental se afla într-un periplu prin Moldova și a efectuat un control fulger la Spitalul Județean. După acțiunea de la ”Mavromati” a acordat un interviu reporterului Botoșăneanul.
astratex.ro
Sondaj
Trebuie redeschise școlile?
Da
Nu
Nu știu
Declaraţia zilei
„În egală măsură cred că este un ordin pe care ar trebui să-l împart cu toți prefecții și subprefecții din România pentru perioada asta grea pe care am parcurs-o și încă nu am terminat-o. Cu pandemie, cu alegeri. M-a luat ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.8736 lei
USD
Dolarul SUA
4.0226 lei
CHF
Francul elveţian
4.5028 lei
GBP
Lira sterlină
5.3968 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8581 lei
XAU
Gramul de aur
237.9570 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2342 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3594 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9844 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1104 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1844 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6547 lei
Vremea
astăzi
Botosani
1.7 o C
Dorohoi
1.9 o C
Bucecea
1.6 o C
Darabani
2.8 o C
Saveni
1.7 o C
Ştefăneşti
7.2 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2020 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.