Interviuri
Marile festivaluri ale micilor orașe: ”România e făcută mai degrabă din Darabaniuri decât din Clujuri” – GALERIE FOTO

De șapte ani, a merge la festival înseamnă și altceva decât muzică pe imaș, grătare sfârâitoare, discursuri în vocale prelungite și în inițiale politice care mai de care mai gălăgioase. De șapte ani, a merge la festival a devenit un loc în care încap deopotrivă întâlnirile cu oameni de poveste și inițiativele curajoase care pun la colț prejudecățile, în care muzica bună atrage turiști din întreaga Moldovă, dar și din Bucovina, Ardeal, Maramureș, în care sportul înseamnă în primul rând pasiune și apoi competiție.

O dată pe an, Nordul își lasă porțile deschise pentru sute de oameni veniți să îi dezlege misterele. Muzică, teatru, conferințe, ateliere, dar și proiecte – unele abia începute, altele finalizate cu succes -, toate pentru dezvoltarea comunității.  

 

Într-o lume a firescului cotidian, Festivalul Nordului - organizat de Asociația Nord - nu ar fi un fenomen, ci o normalitate. În care societatea își asumă dezvoltarea comunitară și prin cultură, sub toate formele ei. Însă tocmai continuitatea acestui fenomen – chiar și în acest an al barierelor pandemice – face ca Darabaniul să devină un spațiu al normalității.

 

Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, este cel care – alături de fratele său, Alexandru – a dezvoltat la Darabani un festival ajuns anul acesta la ediția a șaptea.

 

Despre Zilele Nordului în vreme de pandemie, despre organizarea unui mare festival într-un mic oraș, despre dificultăți, împliniri și alte fericiri vă invităm că citiți în interviul oferit de Botoșăneanul.ro cu doar câteva zile înainte de debutul celui mai important eveniment al verii.

 

 

Darabaniul și #Cei7AniDeAcasă

 

-Ediția din acest a Zilelor Nordului pare să fie cea mai mare încercare și deopotrivă provocare dintre cele care s-au rostogolit până astăzi. Pe de altă parte, așezată sub semnul celor #Cei7AniDeAcasă, dacă ne gândim la o împreună-experiență (public și organizatori), semnificația acestei ediții poate căpăta și alte nuanțe. Așadar, Ștefan Teișanu, încotro Zilele Nordului, cu cei șapte ani de acasă?

 

Ștefan Teișanu: Încercările anului 2020 nu sunt mai mari pentru Zilele Nordului decât sunt pentru restul lumii. A trebuit și noi să ne închidem în casă pentru o vreme, să ne reorganizăm, să ne îngrijim de cei din jur, să ne punem întrebări despre viitor și să ne facem curaj pentru a ieși din nou în lumea nouă, una în care regulile, inclusiv cele sanitare, dar nu numai ele, s-au schimbat.

 

Când am pornit festivalul și asociația, ne-am spus că vom trage concluzii despre munca noastră în comunitate după 25 de ani, iar acum suntem abia în al șaptelea, așa că nu avem motive să ne oprim. Ne vedem de drum ca întotdeauna, însă cu respectarea normelor de acum.

 


(Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord)

 

Împlinim #Cei7AniDeAcasă, e un moment simbolic pe care ne străduim să-l onorăm făcând pași importanți înainte, la care visam de mult. Lansăm două școli de vară, una pentru ONG-uri și una pentru administrații locale. Începem munca de reconstrucție a primei școli sătești din Moldova. Pornim prima inițiativă comunitară de revitalizare urbană din Botoșani, pentru Centrul Vechi al orașului. Aducem la festival, în premieră, un produs artistic conceput special pentru Nord: un spectacol de teatru inspirat din istoria celor șapte ani de acasă ai Darabanilor.

 

Și continuăm tot ce am început în anii de dinainte: concerte, conferințe, competiții sportive, formare pentru voluntari, campanii sociale.

 

-Rădăcinile cresc, ne-ați spus și ne-ați amintit apoi, an de an. Știm, însă, că fără atentă îngrijire, fără minuțioasă organizare, fără preocupare susținută, nicio rădăcină nu supraviețuiește în timp. Cum ați reușit să asigurați continuitate vreme de 7 ani și, mai ales, ce anume a fost cel mai dificil în acest demers?

 

-Principalul nostru merit este reziliența, capacitatea de a te pregăti din timp pentru a evita situațiile dificile sau, după caz, pentru a le face față într-o manieră care să-ți permită să o iei din nou și din nou de la început. Unii ar zice că a fi rezilient e un mare noroc, noi am zice, parafrazând un fost președinte american, că ne simțim tot mai norocoși cu fiecare an în care muncim mai mult.

 

Noi am pus la bătaie reziliența noastră, o viziune privind revitalizarea regiunii noastre prin cultură și multă muncă voluntară. Toate acestea s-au întâlnit cu o regiune care nu se lasă niciodată, deși de multe ori pare letargică și lipsită de speranță: am găsit oameni extraordinari, unii locuind în Nord, alții plecați de acasă peste tot prin lume, iar ei ne-au oferit un răspuns pe măsura eforturilor și speranțelor noastre.

 

Avem și acum o echipă fantastică, cu oameni din Darabani, Dorohoi, Botoșani, Pomârla, Siret și Iași care sunt în stare de minuni în orice loc de pe pământ, însă o dată pe an aleg să le facă împreună, acasă în Nord.

 

 

”Primele greutăți, primele eșecuri sunt fundația esențială, singura pe care poți cu adevărat construi”

 

-Festivalul Nordului a fost dintru început unul care și-a propus obiective clare, a construit și a mers mai departe. Cu transparență, cu deschidere către parteneri, fie că vorbim aici despre firme, instituții sau media. Cu toate acestea, au fost și povârnișuri, răsturnări/schimbări de planuri sau blocaje de-a dreptul. Pentru antreprenori culturali la început de drum, ce sfaturi le-ați oferi pentru a nu renunța de la primele greutăți ivite în astfel de inițiative?

 

-Nu are nicio logică să renunți după primele greutăți. A o face e pur și simplu a-ți arunca șansa pe fereastră. Primii ani, primele greutăți, primele eșecuri sunt fundația esențială, singura pe care poți cu adevărat construi. Cu cât mai grele, cu atât începuturile îți aduc mai multe informații, mai multe cunoștințe, mai multă învățare. Te aduc mai aproape de a fi în stare să faci ce ți-ai propus.

 

Totuși, pentru niște sfaturi ceva mai tehnice, aș aminti două care îmi par importante. Mai întâi, e important ca inițiativele pe care le pornești să fie pe măsura energiei pe care ești dispus să o investești în ele: prea multă energie disponibilă le va face să pară insignifiante, prea puțină le va face să pară imposibile. Și ambele scenarii sunt demotivante și, prin urmare, pierzătoare.

 

Apoi, e important să te asiguri că ți-ai construit sisteme de sprijin pentru toate aspectele muncii tale despre care știi că nu te poți ocupa personal. Oamenii din jurul tău, organizațiile și instituțiile care te sprijină, furnizorii cu care lucrezi, toată această rețea se va dovedi curând esențială și te va face în permanență mai bun.

 


(Frații Teișanu, foto: Sorin Onișor)

 

-În plan personal, ce a însemnat în acești ani Festivalul Nordului? Și ca să pășim mai mult pe tărâmul mărturisirilor: dacă acest festival ar fi avut loc în urmă cu, să spunem, 20 de ani, care ar fi fost impactul asupra lui Ștefan Teișanu de atunci? Ar fi contribuit, ar fi influențat în vreun fel raportarea la Botoșani, la trecut, la viitor?

 

-Deși sunt implicat și în proiecte culturale semnificativ mai mari, trebuie să mărturisesc că Asociația Nord, prin Festivalul Zilele Nordului și prin proiectele conexe, îmi aduce un tip de satisfacție pe care nu l-am mai întâlnit în nicio altă activitate. Transformările pe care le văd în oamenii din jurul festivalului, mai ales în tinerii noștri voluntari, care evoluează incredibil de repede și de bine de la o ediție la alta, ne aduc o bucurie aparte.

 

Nordul e un dar pe care am marea șansă de a-l putea face regiunii mele natale. Și nu e numai darul meu, ci și al colegilor mei din echipa ZN, al voluntarilor și al tuturor susținătorul festivalului. A face acest dar în fiecare an e o satisfacție greu de pus în cuvinte. Sunt recunoscător că pot face asta și le sunt recunoscător tuturor celor care fac darul acesta posibil.

 

Acum 20 de ani mergeam la primele mele concerte în Botoșani, unde făceam liceul. Tot atunci și tot acolo am făcut pentru prima oară voluntariat, la Crucea Roșie. N-am avut șansa de a fi parte din mari proiecte colective atunci, a fost nevoie să mai treacă 2-3 ani și să ajung la Cluj pentru a descoperi voluntariatul, implicarea în comunitate, antreprenoriatul, munca împreună.

 

Nordul pe care îl vedem azi a crescut în noi dintr-o absență. Din acest punct de vedere, nu am regretul de a nu fi avut un Nord în viața mea acum 20 de ani, pentru că a-l fi avut atunci ar fi putut duce la multe, însă cu siguranță nu și la a-l avea acum așa cum e.

 

Cred că istoria se scrie la timpul prezent și doar se înțelege la trecut. De aceea, pentru a afla răspunsul la întrebare, pentru mine e de ajuns să mă uit la cei care au astăzi 17 ani și vin la Zilele Nordului ca voluntari sau ca participanți la diferitele activități. Văd câte lucruri și cât de repede învață, văd ce încredere în sine și în cei din jur dobândesc, văd ce mândrie locală constructivă crește în ei. Văd ce impact produc chiar cu mâinile lor, în ei înșiși, în cei din jur, în comunitate. Pentru mine, când vine vorba de Nord, cei tineri sunt răspunsul la toate marile întrebări.

 

-De bună vreme ești director al Centrului Cultural Clujean. O entitate care reunește alte peste 100 de organizații și instituții culturale, academice, de afaceri și administrative din Cluj. Cuvântul cheie pare să fie aici „împreună”. Pentru un oraș mic precum Darabani, chiar Botoșani, cât de important este ca cele câteva ONG-uri de aici să lucreze împreună pentru un singur scop, acela de dezvoltare comunitară?

 

-Cred că e esențial să lucrăm și împreună, și individual, în același timp. O comunitate este formată din actori diverși, cu viziuni și cu misiuni diverse, cu obiective diverse și, de aceea, nu e realist să ne așteptăm că vom putea acționa vreodată toți ca unul. Însă între toate aceste viziuni, misiuni și obiective diverse există legături majore, interconectivitate, interes comun.

 

Acest interes comun, cred eu, e esențial să fie identificat în interiorul unei comunități, iar acest lucru e la fel de important în Cluj sau București și în Darabani sau Botoșani deopotrivă. Motivul principal e acela că, din cauza transformărilor sociale și tehnologice extrem de rapide, provocările societății de azi sunt de o complexitate care nu mai poate fi rezolvată prin intervenție individuală, prin efort singular, ci numai prin acțiune colectivă.

 

Iar a crea cadre pentru acțiune colectivă în comunitate este la fel de important, după părerea mea, cu a crea mecanisme care să permită demersurilor sectoriale și individuale, să se dezvolte la rândul lor.

 

 

-Ne aflăm într-un moment electoral și, oricât am vrea, nu putem ignora acest lucru. Factorul politic face parte din viața comunității și, nu de puține ori, este și cel decizional atunci când vorbim de finanțări, de deblocarea unor proiecte etc. Ați reușit, de 7 ani, să rămâneți departe de politică și totuși să nu excludeți oamenii din politică. Este vorba despre o cale de mijloc, de strategie sau pur și simplu de antreprenoriat de calitate (îmi vine a spune ca la carte).

 

-Nordul, atât Asociația, cât și, mai ales, regiunea omonimă, trebuie să fie aici multă vreme după ultimele mandate ale aleșilor locali sau regionali cu care discutăm și colaborăm. Aceasta este o realitate pe care și aleșii ar trebui să o înțeleagă, iar dacă nu o înțeleg, atunci avem grijă să le-o explicăm.

 

Noi am fost acuzați ca am avea partizanate ba cu stânga, ba cu dreapta, în funcție de cine era la putere. De multe ori, pentru că lucrăm în comunități numeroase, unde aleșii vin din partide diferite, am fost acuzați că avem partizanate și cu stânga și cu dreapta în același timp.

 

Eu unul găsesc că e superficial, poate chiar ridicol, să numim politizare colaborarea cu instituțiile statului. Noi lucrăm cu instituțiile, nu cu partidele din spatele celor care le conduc vremelnic. Să renunțăm la un parteneriat instituțional pentru că s-a schimbat partidul de la timonă ar fi la fel de ridicol. Misiunea noastră este să lucrăm la dezvoltarea comunității, iar în comunitate administrația este un actor la fel de important ca societatea civilă, mediul de afaceri, sectorul de învățământ și celelalte. Nu poți face dezvoltare regională fără să lucrezi cu administrația și ar fi absurd, găsesc eu, să îți propui așa ceva.

 

 

”Am dezvoltat o teorie a schimbării sociale prin cultură”

 

-Revenind la ediția din acest an. „Darabaniul e pentru mine o metaforă a României și a întregii noastre societăți”, spui atât de frumos într-un interviu acordat la Cluj. Cum lucrează un antreprenor cultural cu această „metaforă” astfel încât ea să dezvolte și să crească în cetățean simțul de apartenență, de datorie chiar la binele comun?

 

-Deși fiecare tip de oraș are rolul său în dezvoltarea regională și a societății în ansamblu, aș zice că România e făcută mai degrabă din Darabaniuri decât din Clujuri. De aceea găsesc că este esențial să lucrăm și cu comunitățile mici, să nu le lăsăm în urmă, cum am tot făcut-o în ultimele decenii.

 

În fiecare comunitate e nevoie de un răspuns local, care ține de memoria locului, de identitatea comunității, de specificul zonei, de credințele oamenilor și de potențialul lor general. Însă procesele de lucru în comunități sunt asemănătoare, de aceea experiența de a lucra local poate fi împărtășită și transferată dintr-un loc în altul.

 

Am dezvoltat o teorie a schimbării sociale prin cultură pe care o folosim în munca noastră de la Centrul Cultural Clujean și, pentru că de fapt ea e foarte intuitivă și naturală, o folosim în egală măsură și în Nord. Schimbarea socială prin cultură presupune, în viziunea mea și a noastră, o trecere uneori succesivă, alteori înainte și înapoi, prin procese interconectare: unul de cunoaștere și curiozitate pentru nou și pentru celălalt, unul de explorare în detaliu al ideilor care ne stârnesc interesul în prima fază, unul de testare a soluțiilor pe care le imaginăm în fază anterioară, unul de analiză a rezultatelor experimentelor și de schimb de experiențe cu alții care au făcut demersuri asemănătoare și unul al scalării, al replicării la scară largă a soluțiilor care și-au dovedit, prin experimentare, viabilitatea. Această teorie a schimbării sociale prin cultură am numit-o WEAST (Wonder, Explore, Activate, Share, Trust).

 

Lucrăm cu acest tip de procese, prin care cultura navighează cu lejeritate și cu impact în același timp. Lucrăm la a crea cadre în care comunitățile să exerseze lucrul împreună și în care încrederea în societate poate crește. Pentru că avem o nevoie esențială, ca națiune și ca specie, să ne preocupăm de asta.

 

Recomandări din programul ediției 2020 a Zilelor Nordului AICI

 

(Nicu Alifantis, invitat în acest an la Zilele Nordului)

 

loading...
Ștefan Teișanu: Zilele Nordului e darul meu pentru Darabani, pentru Botoșani și pentru întreaga regiune de Nord - GALERIE FOTO
Zilele Nordului cu maximum 400 de persoane, de la proiecții de film la lucrări de artă stradală: Se pregătesc spectacole în șapte locuri

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
CULISELE negocierilor viceprimarului pentru care un singur vot a făcut diferența: Am plecat din PSD pe ușa din față / A fost o înțelegere pentru funcții VIDEO
Alegerile locale din 27 septembrie 2020 vor rămâne în memoria colectivă a electoratului botoșănean prin mai multe premiere, primarul fiind ales la o diferență de 16 voturi față de principalul competitor și ”politicieni de meserie” devansați de persoane abia intrate în poltitică. Dar mai avem și un consilier local intrat în plen grație unui singur alegător din municipiu. Și propulsat viceprimar într-un plan gândit pe termen lung și eșuat la scurt timp după negocierile de culise.
Raluca Curelariu, consilierul USR cu loc important la masa negocierilor: Nu avem o majoritate clară în CL și sunt încântată de acest aspect / Nu trebuie să îi transmit eu lui Andrei că nu votez într-un fel FOTO&VIDEO
Uniunea Salvați România – Filiala Județeană Botoșani a obținut pentru prima dată în istoria județului două locuri la masa dezbaterilor, în Consiliul Local Botoșani, forul care practic adoptă hotărâri cu impact pentru municipiul reședință de județ.
Diana, frumoasa botoșăneancă cu gropițe, care s-a hotărât să fie actriță: M-am aruncat în marea asta și m-am rugat să iasă ceva GALERIE FOTO
Diana Rotaru este o tânără de 23 de ani care a plecat prin țară și ai cărei părinți încă se întreabă când le-a crescut fata.
Mircea CARP, martor al unei fabuloase istorii: Tot orașul era într-o mare agitație, temutul și faimosul Coroiu dispăruse fără urmă cu o noapte în urmă
Povești din Botoșanii de odinioară cu fostul director de la Europa Liberă.
Claudia ȚILIA: Dacă societatea ne stigmatizează, e pentru că alții înaintea noastră au întărit această atitudine prin felul în care s-au comportat
Supranumele care i se potrivește ar fi acela de învingătoare. A studiat Psihologia, iar în prezent urmează un master la Psihologie Judiciară, dar în paralel este și studentă la Filosofie. A scris o carte care va deveni, de bună seamă, un instrument pentru literatura de specialitate. Pentru că, înainte de a ne preda lecții, Claudia Țilia ni se oferă drept exemplu.
Prof.univ.dr. Corneliu IAȚU: Familia Pillat a fost ca o aură pentru Miorcani / Tatăl meu a fost primul salvator miner cu atestat din județul Botoșani
Vă oferim astăzi o călătorie. Prin viața unui om, prin locuri de aproape și de departe. Vă oferim, de asemenea, o perspectivă nouă asupra unui Botoșani care mai poate încă exploata uriașele bogății, de la pământ și apă, până la trecutul atât de prețios. Nu în ultimul rând, aducem prin acest interviu un omagiu poetului Ion Pillat, de la a cărui naștere se împlinesc astăzi, 31 martie, 130 de ani.
Monica PILLAT: Norocul meu a fost să mă nasc într-o familie ale cărei doamne mi-au devenit modele de nobleţe sufletească, dar şi de imaginaţie creatoare
Destinul familiei Pillat se identifică, din multe puncte de vedere, cu istoria dureroasă a ultimului veac românesc, dar se înscrie și într-o jertfelnicie creștină care, trebuie să recunoaștem, cu greu mai poate fi înțeleasă în zilele noastre.
Maria Cristina Nicolau: Cea mai frumoasă femeie este cea naturală, să fii tu și să nu pari altceva decât ești – GALERIE FOTO
Cântă de aproape 20 de ani și o face cu îndrăzneală, cu încredere și cu o forță artistică ieșită din comun, o forță care a impresionat juriile, fie că vorbim despre competițiile adolescenței, fie că ne amintim de scena de la X Factor.
”Mama” lui Mircea Bravo s-a născut la Botoșani, actrița din spatele unui personaj care a cucerit milioane de români: E o formă de umor de mare bun simț - GALERIE FOTO&VIDEO
”Am văzut și am lucrat cu mari talente. Dar așa ceva n-am mai întâlnit. E talent în stare brută", spunea despre ea unul dintre cei mai mari regizori români.
Loading...
LIVIU ȘOPTELEA - 55: Îngerii suntem noi. Eu pentru tine, tu pentru altul - GALERIE FOTO
Astăzi, 24 ianuarie, pictorul Liviu Șoptelea împlinește 55 de ani. O vârstă a maturității artistice, a trăirilor asumate și chiar exteriorizate în culoare și în formă de îngeri. Îngeri din era covidiană.
Gellu DORIAN: Manageri improvizaţi au împins Botoşanii, din punct de vedere cultural, pe ultimul loc din ţară
Ziua Culturii Naționale este ”o improvizaţie cu iz facil”, spune Gellu Dorian, ”o tinichea de aur fals la numele poetului”, scriitorul vorbind totodată și despre datoria pe care botoșănenii o au față de Mihai Eminescu, o datorie pe care urmașii Poetului nu doar că o ignoră, dar o și marginalizează sau minimalizează.
”Crimă la Grădina Botanică” sau cum a devenit un uriaș savant botoșănean personaj într-un roman polițist: Îmi place ca din orice experiență să învăț lucruri noi
Cine și-ar fi imaginat vreodată că un botanist născut în Botoșani, cu o biografie de excepție, ar putea deveni personajul unui roman polițist, și chiar acel personaj în jurul căruia se țes intrigi și care oferă, în final, și mobilul unei crime.
INTERVIU: Daniel, tânărul care a făcut mii de copii fericiți, singur în viața reală: Nu mă așteaptă nimeni acasă / Am luat legătura cu un psihoterapeut, la prima cădere
Notorietatea pe care a dobândit-o tânărul Daniel Câșlariu, care conduce Asociația Grup Civic Botoșani, este una de trecut în manuale. Într-un timp extrem de scurt tânărul voluntar a reușit să deschidă multe uși, de la demnitari la oameni de afaceri, magistrați, directori de instituții sau primari.
Microbiologul Vania Atudorei: Nu moare nimeni de Covid, ci moare de complicațiile pe care acest virus le dă / La Botoșani, atmosfera este mult mai tensionată decât în Canada
Consideră pandemia de coronavirus o ”tragedie internațională”, însă mai periculoase decât COVID-19, spune microbiologul Vania Atudorei, sunt ”psihoza și paranoia”.
Loading...
FLASH INTERVIU Deputatul AUR de 78 de ani: Am fost consilier al ministrului / Ce ministru? / Nu mai țin minte
După zeci de ani de politică, la vârsta la care mulți se îngrijesc de creșterea nepoților, Lucian Feodorov a reușit pentru prima dată în viață să ajungă parlamentar. A făcut-o pe lista Partidului Alianței pentru Unirea Românilor, formațiune în care a ajuns de puțină vreme, după ce a trecut de-a lungul timpului prin alte șase partide.
INTERVIU Cătălin Silegeanu: ”Nu pot să zic că de pe 7 decembrie voi fi deputat”, dar... ”dinozaurii care sunt momentan pe fotolii, trebuie să dispară” VIDEO & GALERIE FOTO
Într-un an total ciudat pentru Botoșani, ca de altfel pentru România și întreaga lume, oamenii din nord-estul Moldovei au avut parte de un candidat cel puțin atipic... Care până anul trecut nu exista în lumea politică și care în 2020 este probabil autorul celor mai multe comunicate, postări pe rețelele de socializare și al celor mai directe și violente atacuri la liderii partidelor de calibru.
INTERVIU Raluca Rogojină, despre Foametea din Moldova și Botoșani: Să-ți sacrifici copilul nou-născut, să-l fierbi și să-l oferi hrană celorlalți 5 ca să rămână în viață...FOTO&VIDEO
Mâncau câteva boabe de grâu pe zi. Apoi s-au mulțumit și cu câteva frunze de iarbă uneori fiartă, alteori mărunțită între dinții tot mai sfărâmicioși. Pe măsură ce lunile treceau, în castroanele sărmanilor ajungeau și vrăbii, șobolani, șoareci, pisici și câini. În timpul Marii Foamete, dincolo de Prut, oamenii și-au mâncat propriii copii, alții au dezgropat cadavrele din cimitire și au mai supraviețuit astfel câteva ore, zile, luni.
INTERVIU Magda Oleniuc, președinte PLUS Botoșani: Este clar că în ultimii 30 de ani parlamentarii județului nostru au eșuat în modul lor de a face politică „tradițională”
După ce la scrutinul din 27 septembrie s-a tras linia deasupra sa, deoarece a ocupa locul 3 pe lista USR-PLUS, iar alianța a intrat cu doi membri în Consiliul Local, lidera Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate a intrat în competiția internă a alianței pentru desemnarea candidaților la alegerile parlamentare.
Fostul jurnalist care a călătorit în Siberia și a trăit 40 de zile doar cu apă: Pentru a fi fericit nu ai nevoie de lux; ai nevoie de înțelegere cu cei dragi GALERIE FOTO
A fost 10 ani reporter la ProTV, a activat și în presa scrisă. Drumuri și cărări care îl îndepărtau tot mai mult de ceea ce căuta: Calea, Adevărul și Viața. O poveste de viață impresionantă, care trece și prin ograda bunicilor din Coțușca, județul Botoșani.
INTERVIU Valeriu Iftime: Dacă nu faci politică, nu trebuie să fii mort și să fii mut / Sunt speriat de ce se poate întâmpla în Botoșani - VIDEO
Botoșani a avut parte în această campanie electorală de un lucru fără precedent în toate alegerile locale de după revoluție. Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri, cu o notorietate care a depășit de mult granițele județului, a sprijinit public câțiva candidați de la alegerile locale. Ba cu unii a participat chiar și la emisiuni televizate.
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Trebuie impuse anumite restricții persoanelor privind participarea la evenimente culturale, sportive, private în funcție de imunizarea sau neimunizarea cu vaccinul anti Covid?
Da
Nu
Nu știu
Declaraţia zilei
„Soțul meu își dorește un copil, eu nu! Nu mai vreau să îi fac niciun copil, nu îmi mai doresc! Acum vreau să mă ocup de copiii mei, de imaginea mea, de afacerile mele, am alte priorități. Mi-am cumpărat șase locuințe: am ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9219 lei
USD
Dolarul SUA
4.1823 lei
CHF
Francul elveţian
4.5428 lei
GBP
Lira sterlină
5.7455 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7865 lei
XAU
Gramul de aur
242.4279 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2311 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3727 lei
AUD
Dolarul Australian
3.0855 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3284 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1916 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6617 lei
Vremea
astăzi
Botosani
19.0 o C
Dorohoi
17.9 o C
Bucecea
18.4 o C
Darabani
17.5 o C
Saveni
18.9 o C
Ştefăneşti
17.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.