La aproximativ 70 de kilometri de București, un spital de urgență – singurul dintr-un județ cu 750.000 de locuitori - nu mai are de câțiva ani medici neurologi care să facă gărzi. Chiar și în timpul zilei, există intervale de câteva ore în care nu este niciun medic neurolog în secție, deși, „uneori, sunt și câte 5-6 pacienți cu accidente vasculare în 24 de ore”, spune directorul medical al spitalului, medicul urgentist Andrei Ilinca, într-un dialog cu HotNews.
Bolile cardiovasculare (infarctul și accidentul vascular cerebral) reprezintă cauza numărul unu de mortalitate și principala cauză de dizabilitate atât în România, cât și în lume. În România, însă, rata mortalității prin boli cardiovasculare este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunii Europene, conform INSP.
Printre cele mai frecvente urgențe se numără accidentele vasculare cerebrale, iar pentru acești pacienți timpul este vital.
Din 1 iulie 2026 și până în 11 august, ziua în care HotNews a mers la Spitalul Județean din Ploiești, 109 pacienți ajunși în Unitatea de Primiri Urgențe au fost diagnosticați cu accidente vasculare cerebrale și cu alte afecțiuni neurologice.
Doar 38 dintre ei au fost internați și tratați la Ploiești. Ceilalți 71 au fost transferați la alte spitale – 56 au fost duși la Spitalul Județean din Târgoviște – cel mai apropiat spital de urgență -, iar 15 au fost trimiși la trei spitale din București. Spitalul nu mai știe nimic despre ce s-a întâmplat cu acești pacienți, după transfer.
La Spitalul Județean din Ploiești pot ajunge în unele zile, potrivit directorului medical Andrei Ilinca, chiar și cinci-șase pacienți cu accident vascular cerebral într-un interval de 24 de ore.
Tratamentul și recuperarea sunt diferite pentru fiecare tip de AVC – ischemic sau hemoragic -, însă este vital ca, odată cu apariția primelor semne ale unui accident cerebral vascular, intervenția medicală să fie cât mai rapidă posibil.
La Spitalul Județean din Ploiești, în lipsa unui neurolog care să poată prelua cazul, pacientul este evaluat inițial în Unitatea de Primiri Urgențe, i se face un set de investigații, inclusiv tomografie computerizată (CT), iar apoi este transferat către un spital unde există gardă de neurologie funcțională.
Problema transferului nu este însă doar distanța. Pacienții cu AVC au nevoie să fie tratați imediat. Dacă bolnavul primește la timp tratamentul necesar, afectarea cerebrală este redusă. Asta înseamnă că se poate împiedica instalarea sechelelor grave sau chiar decesul persoanei.
„Trimitem pacienți cu AVC zeci de kilometri cu ambulanța”, spun cadrele medicale de la Ploiești.
„Posibilitatea de a rămâne cu sechele este extrem de ridicată. Urgențele neurologice sunt, de obicei, urgențe grave. Pacientul are șanse mai mari de recuperare cu cât tratamentul este inițiat mai rapid”, explică directorul medical al Spitalului Județean Ploiești, medicul urgentist Andrei Ilinca.
Pacienții neurologici de la Ploiești ajung, cel mai adesea, să fie transferați cu ambulanța la Spitalul Județean din Târgoviște, aflat la 50 de kilometri distanță. Este cel mai apropiat spital de urgență.
„Noi ne-am ajutat foarte mult cu spitalul din Târgoviște. Avem niște protocole de colaborare cu acest spital. Noi îi ajutăm pe specialitățile care sunt deficitare la Târgoviște, iar ei ne ajută la rândul lor. Ne-au ajutat foarte mult cu Neurologia”, explică directorul medical al spitalului din Ploiești.
Mai există și varianta trimiterii pacienților la un spital de urgență din București. Cel mai aproape este Spitalul Elias. Însă „transferurile către București sunt mai complicate inclusiv din cauza aglomerației și a faptului că în spitalele din Capitală ajung pacienți dintr-un număr mare de județe invecinate. Acordurile pentru transfer se obțin mult mai greu într-un spital din București”.
L-am întrebat pe directorul medical de la Ploiești cum reacționează rudele pacienților cu suspiciune de AVC atunci când află că în spital nu are cine să îi trateze, iar pacientul trebuie să fie transferat în alt oraș: „Noi le explicăm și să știți că majoritatea înțeleg. Le spunem că îl trimitem (pe pacient – n.red.) într-un spital cu gardă de Neurologie, imediat după ce facem investigațiile, inclusiv tomografie computerizată. În felul acesta, îi ajutăm și pe colegi să îl preia imediat și să nu mai fie necesar decât să înceapă tratamentul neurologic”.
Cu câțiva ani în urmă, Spitalul Județean din Ploiești avea 7 medici neurologi. Au plecat pe rând. „Acum nu avem niciun medic cu normă întreagă în secția de Neurologie”, afirmă directorul medical.
Secția de Neurologie funcționează, astfel, cu soluții de avarie. Un medic militar, detașat de la Ministerul Afacerilor Interne, așteaptă în prezent un răspuns privind prelungirea detașării. Un alt medic lucrează cu jumătate de normă și asigură o parte din activitatea de după-amiază. Iar un neurolog pensionar, care lucrează în policlinică, a acceptat să vină două ore pe zi și în secția de Neurologie din spital.
În aceste condiții, spitalul nu reușește să asigure continuitatea nici măcar în timpul zilei, existând intervale de câteva ore pe zi în care la Neurologie nu este niciun medic.
Totuși, spune directorul medical, spitalul reușește, cu ajutorul acestor soluții de avarie, să asigure zilnic „monitorizarea pacienților internați, ajustarea tratamentelor și externările”.
„Dar nu putem acoperi cu medici neurologi toate intervalele și, mai ales, nu se poate organiza o linie de gardă permanentă. În momentul de față ne desfășurăm activitatea destul de greu”, admite medicul.
Cum a ajuns Spitalul Județean din Ploiești să nu mai aibă niciun medic neurolog cu normă întreagă? Directorul medical spune că totul a început imediat după pandemie. Atunci, 4 medici neurologi și-au dat demisia aproape simultan din spital. Starea de urgență medicală se terminase, așa că, din punct de vedere legal, puteau face asta.
Andrei Ilinca își amintește că atunci a existat „un val de plecări, nu numai de la Neurologie. A fost ca o schimbare de mentalitate a medicilor”.
După acel val de plecări, spitalul din Ploiești a avut probleme și cu asigurarea gărzilor la secția de Cardiologie. „Dar acolo am reușit, între timp, să ne redresăm”.
Cei patru neurologi care au plecat după pandemie și-au deschis cabinete private în Ploiești. Conducerea spitalului a încercat ulterior să îi convingă să mai colaboreze cu spitalul măcar pentru a face gărzi. Însă doar unul dintre ei a acceptat, pentru o perioadă scurtă.
Motivul refuzului este, în opinia directorului medical, ușor de înțeles:
Sursa https://www.hotnews.ro
