În 2025, 93,2% dintre români locuiau într-o locuință proprietate personală, a doua cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană, după Slovacia, și mult peste media UE de 68,5%. Proprietatea nu este specifică doar gospodăriilor cu venituri ridicate: chiar și în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie, 90,2% dintre români dețin locuința în care trăiesc, aproape dublu față de media europeană de 47,8%.
Totuși, averea concentrată în proprietăți imobiliare nu poate acoperi rapid cheltuielile neprevăzute. De aceea, gospodăriile au nevoie atât de un fond de urgență, cât și de active financiare lichide și diversificate. Concluziile reies dintr-o analiză Finax pe baza datelor Eurostat.
Doar 6,8% dintre români locuiesc cu chirie, comparativ cu 31,5% la nivelul Uniunii Europene. Ponderea proprietarilor a scăzut ușor în ultimii ani: de la 95,6% în 2023, cel mai ridicat nivel din UE, la 94,3% în 2024 și 93,2% în 2025. În acel an, România a fost depășită de Slovacia, unde rata proprietății a ajuns la 93,8%.
Particularitatea României este și mai vizibilă în rândul populației cu venituri reduse. Dintre persoanele aflate sub pragul riscului de sărăcie, stabilit la 60% din venitul median, 90,2% locuiesc într-o proprietate personală. Este cea mai ridicată pondere din UE, înaintea Croației, cu 89,9%, Ungariei, cu 82,0%, și Slovaciei, cu 81,9%.
La nivelul Uniunii Europene, mai mult de jumătate dintre persoanele expuse riscului de sărăcie locuiesc cu chirie. În România, proporția este mai mică de o zecime, ceea ce arată că diferența dintre gospodăriile vulnerabile și restul populației este redusă atunci când analizăm proprietatea locuinței.
„Multe gospodării dețin active valoroase, dar au venituri reduse din care trebuie să acopere întreținerea locuinței, utilitățile și celelalte cheltuieli curente”, explică Raul Putilean, Market Expansion Partner al Finax România.
În România, 20,1% din populație trăiește în gospodării formate din trei sau mai mulți adulți plus copii, o pondere de peste două ori mai ridicată decât media UE. Aproape toate aceste gospodării locuiesc în proprietăți personale.
„Locuința proprie oferă stabilitate și poate reprezenta o formă importantă de protecție patrimonială, mai ales la pensionare. Totuși, capitalul blocat într-un imobil este dificil de accesat rapid atunci când apare o urgență financiară.
Reversul îl reprezintă costurile de întreținere și șocurile neprevăzute, precum creșterea facturilor la energie sau reparațiile majore. Pentru gospodăriile cu venituri reduse, astfel de cheltuieli pot împinge bugetul la limită, pot întârzia formarea unui fond de urgenta financiare și pot conduce treptat la îndatorare”, avertizează Putilean.
Dacă o parte importantă din venit este consumată de rate, primul pas este reducerea datoriilor costisitoare. Consolidarea unor credite într-un singur împrumut cu dobândă mai mică poate fi utilă, după o analiză atentă a costului total. Prioritatea ar trebui să fie cardurile de credit, descoperirile de cont și creditele de consum cu dobânzi ridicate.
„Un credit ipotecar are, de regulă, un cost mai redus decât datoriile de consum și poate fi optimizat prin refinanțare sau ajustarea maturității, dacă aceste opțiuni reduc costul total și presiunea asupra bugetului. După stabilizarea datoriilor, următorul obiectiv poate fi construirea unui fond inițial de aproximativ 25.000 de lei. Inclusiv vânzarea obiectelor pe care nu le mai folosim poate accelera acest proces”, recomandă Putilean.
Sursa https://www.hotnews.ro
