România are deja mai mulți bunici decât nepoți, avertizează Statistica

Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că România intră într-o nouă etapă demografică: mai puțini oameni, mai în vârstă, distribuiți tot mai inegal pe teritoriul țării. În ultimii 10 ani (2025-2015), sunt județe care au pierdut peste 10% din locuitori, potrivit cercetării statistice „Tendințe sociale”, publicate vineri.

”Pentru România, anul de schimbare a raportului dintre ponderea tinerilor şi cea a vârstnicilor a fost anul 2008, emigrarea masivă a populației tinere în vârstă de muncă influențând direct această inflexiune. Schimbările demografice vizează structura pe grupe de vârstă a populaţiei, creşterea ponderii persoanelor în vârstă ridicând probleme economice şi sociale deosebite”, spun statisticienii.

Primul lucru esențial pe care îl clarifică documentul INS este diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă. România „oficială” are 21,7 milioane de persoane cu domiciliul în țară, dar România „reală”, cea care trăiește efectiv aici, are doar aproximativ 19 milioane de locuitori.

Diferența este migrația. Milioane de români figurează în acte, dar își duc viața economică în alte state. Această ruptură distorsionează percepția publică: planificăm politici pentru o țară mai mare decât cea care există în realitate.

Îmbătrânirea populației este o temă majoră la nivel european. În Franța, o comisie coordonată de economiștii Olivier Blanchard și Jean Tirol a identificat-o drept una dintre cele trei provocări esențiale, alături de schimbările climatice și reducerea inegalităților. Raportul lor subliniază necesitatea unui echilibru între viața activă și perioada de pensionare, scria și președintele Institutului Național de Statistică (INS), Tudorel Andrei, într-o analiză publicată în Contributors.ro.

Stabilizarea populației României depinde de un spor natural pozitiv și/sau migrație. Relansarea natalității este dificilă, după 35 de ani de declin, iar migrația poate compensa doar parțial scăderea populației, spune cercetătorul român. În 2024, România avea 19 milioane de locuitori, dar menținerea acestui prag necesită, în opinia lui Tudorel Andrei, un mediu economic atractiv.

În UE, multe state atenuează declinul demografic prin migrație, dar puține au un spor natural pozitiv (ex. Franța, Malta, Suedia). Franța, care tradițional a avut un spor natural ridicat, a înregistrat în 2024 cel mai mic sold natural de după al Doilea Război Mondial, explică președintele Institutului Național de Statistică.

Scăderea natalității și creșterea speranței de viață generează dezechilibre între grupele de vârstă, afectând forța de muncă, sistemul de pensii și cererea de servicii sociale. Ponderea populației peste 65 de ani a crescut semnificativ în UE, ajungând la 21,3% în 2023, iar în România la 20%.

Spre deosebire de alte țări europene, România a parcurs acest proces de îmbătrânire într-o perioadă foarte scurtă, fiind accentuat de: eliminarea restricțiilor privind avortul după 1989, adoptarea unui nou model de planning familial (creșterea vârstei mamei la prima naștere de la 23,7 ani în 2000 la 27,5 ani în 2023) și emigrarea masivă a populației tinere.

Îmbătrânirea demografică este accentuată în județele cu vârsta medie ridicată (ex. Teleorman – 46,9 ani). Localitățile mici sunt cele mai afectate, unele având o vârstă medie de peste 50 de ani. În schimb, județe precum Iași au o populație mai tânără (39 ani).

Fenomenul îmbătrânirii populației va continua, afectând economia, serviciile sociale și sustenabilitatea sistemului de pensii.

Institutul Național de Statistică, Eurostat și Divizia de Statistică ONU sunt instituțiile care furnizează date esențiale privind evoluțiile demografice din România. Publicații precum Anuarul demografic al României 2024 și Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants analizează declinul demografic, migrația și alte tendințe relevante.

Datele demografice din ultimii 35 de ani ne arată o îmbătrânire accentuată a populației României. Cu toate că, fenomenul este unul generalizat la nivel european, în cazul României are unele particularități cu totul aparte, cel puțin din motivele ce vor fi precizate în cele ce urmează.

Sursa https://www.hotnews.ro