Educația botoșăneană are parte de cele mai mari investiții în cele peste trei decenii și jumătate trecute de la revoluție. Se derulează prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și asigură condiții europene de învățare pentru mii de elevi din municipiul reședință.
Concepute de Primăria Botoșani pe Componenta 5 – ”Valul Renovării, Clădiri Publice” din cadrul PNRR, proiectele poartă denumirea generică de ”renovare energetică”, însă presupun practic reparații capitale ale imobilelor.
Pentru toate unitățile incluse în acest program, lucrările efectuate prin PNRR sunt de cea mai mare anvergură de la construcția școlilor.
Efortul este unul uriaș întrucât vorbim de 15 proiecte care se derulează concomitent și care schimbă din temelii unitățile beneficiare.
Colegiul Național Mihai Eminescu - 4.401.764
Liceul de Artă Ștefan Luchian (două proiecte, unul pentru școala propriu zisă, celălalt pentru atelier) - 1.468.876 + 226.164
Liceul Pedagogic Nicolae Iorga - 3.214.320
Seminarul Teologic Sfântul Gheorghe - 1.273.720
Școala Gimnazială 2 - 1.450.308
Școala Gimnazială 7 - 2.078.800
Școala Gimnazială Elena Rareș 8 (două proiecte, unul pentru școala propriu zisă, celălalt pentru sala de sport) - 1.485.720 + 274.260
Școala Gimnazială 10 - 1.641.541
Școala Gimnazială 11 - 1.065.600
Școala Gimnazială 12 - 1.438.556
Școala Gimnazială 13 - 2.406.436
Grădinița 15 - 1.532.109
Grădinița 19 - 849.560
*Sumele sunt exprimate în euro
Sunt astfel 13 unități de învățământ, două dintre acestea fiind beneficiare a câte două proiecte.
Pe lângă investițiile în clădiri, Primăria Botoșani mai implementează un proiect uriaș, de nici mai mult, nici mai puțin de 9.279.945 de euro privind dotarea unităților de învățământ cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale.
Cumulat, toate aceste proiecte trec de 34 milioane de euro, fonduri obținute de municipalitate de la Uniunea Europeană.
Bani care nu ar fi ajuns niciodată în Botoșani dacă România nu era membră UE, dovadă fiind de altfel tocmai faptul că în 35 de ani din bugetul național ori local nu s-au putut moderniza aceste școli.
Ce se întâmplă într-o țară non UE? Am făcut o vizită la Edineț, un oraș din nordul Republicii Moldova.
Și am văzut ce înseamnă lipsa fondurilor europene.
Dacă la Botoșani renovările sunt însoțite de atâta scandal, de la profesori și părinți până la consilieri locali, o bună parte dintre ei oameni care nu au adus în viața lor un euro în oraș, dar care găsesc tot felul de probleme celor care au obținut zeci de milioane, la Edineț, Consiliul Raional a cofinanțat un proiect european pentru a reuși dotarea unei singure săli a Gimnaziului Grigore Vieru.
Cum proiectele de cooperare transfrontalieră constituie una dintre foarte puținele surse de finanțare europeană pentru basarabeni, aceștia s-au asociat cu Școala 13 din Botoșani și cu ajutorul Primăriei Botoșani au reușit să reamenajeze sala de spectacole a amintitei unități de învățământ.
Au făcut-o în cadrul Programului Interreg Next România - Republica Moldova 2021-2027 pentru cei 38 de profesori și învățători și mai ales pentru cei 441 de elevi.
Școala este una reprezentativă pentru Edineț, fiind situată în centrul orașului, însă nu a avut parte de zeci de ani de reparații capitale. A fost construită tocmai în 1886 și aspectul său amintește de școlile comuniste din Botoșani, însă și acestea arătau în majoritate mai bine dacă ne referim la cele urbane.
De la ferestre la lambriuri, de la bănci la table, pentru orice botoșănean, fie el părinte, profesor, elev sau consilier local, o vizită la Gimnaziul Grigore Vieru ar trebui cel puțin să îl pună pe gânduri. Și eventual să își adreseze câteva întrebări și să îl determine să își reconsidere poziția față de investițiile uriașe derulate în școlile din municipiul Botoșani.
Contrastul gimnaziului de le Edineț față de școlile din Botoșani, renovate cu bani europeni, este izbitor.
Realitatea dură în materialul video de mai jos
