La fiecare 100.000 de români, 215 mor, în medie, din cauze tratabile, arată raportul „State of Health in the EU. Romania – Country Health Profile 2025”, publicat recent de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Cardiopatia ischemică, pneumonia și accidentul vascular cerebral au fost principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile în țara noastră.
Raportul face distincția între decese din cauze tratabile și morți din cauze prevenibile. Mortalitatea din cauze tratabile este considerată un indicator al eficienței sistemului de sănătate, în timp ce mortalitatea din cauze prevenibile este considerată un indicator al eficienței politicilor publice de prevenție în domeniul sănătății. Ambele categorii sunt considerate indicatori ai unor decese care pot fi evitate.
În ceea ce privește mortalitatea din cauze prevenibile, România are a treia cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, cu 304 decese la 100.000 de locuitori – aproape dublu față de media Uniunii Europene, care este de 168 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori.
Cardiopatia ischemică, afecțiunile legate de consumul de alcool și cancerul pulmonar au fost principalele cauze.
„România are una dintre cele mai mari rate ale mortalității evitabile din Uniunea Europeană, decesele prevenibile și tratabile depășind cu mult mediile Uniunii Europene. Inițiativele recente vizează îmbunătățirea detectării și îngrijirii precoce pentru unele cauze tratabile ale mortalității, dar măsurile gândite pentru a aborda prevenția primară și factorii de risc comportamentali rămân limitate”, se arată raportul în „State of Health in the EU. Romania – Country Health Profile 2025”.
Factorii de risc comportamentali și de mediu sunt considerați responsabili pentru mai mult de o treime din totalul deceselor din România, conform raportului „State of Health in the EU”.
Aproximativ 29% din totalul deceselor înregistrate în țara noastră în anul 2021 ar putea fi atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, obiceiurile alimentare (de exemplu, niveluri ridicate de consum de zahăr și sare, împreună cu consumul scăzut de fructe și legume), consumul de alcool și activitatea fizică scăzută.
România a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de alcool din UE în 2023 (12,3 litri per adult), o creștere de aproape 30% în ultimul deceniu – contrar tendinței de scădere din majoritatea celorlalte țări ale UE.
În rândul adolescenților români, 17% dintre tinerii de 15 ani au raportat că au consumat alcool de mai multe ori în anul 2022, cu o prevalență mai mare în rândul băieților (19%) decât în rândul fetelor (14%).
România a introdus un număr limitat de măsuri pentru a combate consumul nociv de alcool, precum, reglementări privind publicitatea la alcool și o interdicție privind vânzarea de alcool persoanelor sub 18 ani.
În plus, alimentația precară și inactivitatea fizică sunt principalii factori care contribuie la supraponderalitate și obezitate. Românii au unul dintre cele mai scăzute consumuri de fructe și legume din UE: în 2022, doar 38% dintre adulți consumau fructe zilnic (față de o medie a UE de aproximativ 60%), iar o proporție similară (37%) au raportat că mănâncă legume zilnic (de asemenea, comparativ cu o medie a UE de 60%).
Doar aproximativ unul din cinci adulți a practicat activitate fizică de mai mult de trei ori pe săptămână în 2022 – a patra cea mai mică cifră dintre țările UE.
De asemenea, poluarea aerului, sub formă de ozon și expunere la particule fine (PM2.5), a reprezentat o proporție suplimentară de 6% din mortalitatea generală, o cifră mai mare decât în majoritatea țărilor Uniunii Europene.
Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor în țara noastră rămân cele mai mici din UE – de 5,8% din PIB, comparativ cu 10% din PIB, media Uniunii Europene.
Suma pentru sănătate alocată de statul român a fost, în medie, de 1.800 de euro pe cap de locuitor – mai puțin de jumătate din media Uniunii Europene, care este de 3.832 de euro.
În ciuda promisiunilor repetate de creștere a finanțării publice, ponderea cheltuielilor guvernamentale alocate sănătății a scăzut în ultimii ani în România, constată raportul.
Documentul amintește că, până anul acesta, 19 categorii erau scutite de plata contribuției la asigurările de sănătate în România, printre acestea numărându-se copii, studenți, pensionari, persoane cu afecțiuni cronice, persoane cu dizabilități, șomeri, dar și lucrătorii din construcții, agricultură și industria alimentară cu venituri brute lunare de până la 2.000 euro.
Scutirile au fost limitate în urma pachetului de măsuri de austeritate impus de Guvern începând din vara anului 2025. Casa de Asigurări de Sănătate se așteaptă ca, după aplicarea măsurilor de austeritate, baza de contribuabili la asigurările de sănătate să crească cu aproximativ o treime în următorii ani.
77% dintre cheltuielile pentru sănătate în țara noastră sunt finanțate din surse publice, în timp ce finanțarea privată a reprezentat restul de 23% din cheltuielile pentru sănătate, aproape în totalitate prin plăți directe. Ponderea plăților directe este în creștere, de la 19% în anul 2019 și peste media UE, de 16%.
Sursa https://www.hotnews.ro
