Părintele care știe să aleagă „bătăliile” câștigă respectul adolescentului și o relație mai relaxată. Cum decizi ce merită discutat și ce poți ignora

De la camera dezordonată, la muzica pe care o ascultă, de la hainele cu care ies pe ușă și până la răspunsurile tranșante pe care ți le aruncă când le ceri ceva – luptele pe care le ducem cu adolescenții s-ar putea transforma în războaie în toată regula. Când putem ignora și când este cazul să intervenim, ne spun experții.

Adolescența este, prin definiție, o perioadă în care ei se descoperă. Testează limite. Însă noi, părinții, ne regăsim deseori în confruntări care pare că pornesc de la nimic: haine, obiecte personale, teme, prieteni sau ordinea din cameră. Psihologii sunt de părere că nu toate acestea merită transformate într-o bătălie. Asta pentru că a fi părinte de adolescent e ca un „dans”: uneori este potrivit să preluăm conducerea, alteori este în regulă să pășim doar în urma lor. Dar care sunt bătăliile care merită purtate? Iată câteva idei după care ne putem ghida.

Când este vorba de alegerea hainelor, coafuri, accesorii sau gusturi alimentare, experții dau undă verde flexibilității. Adolescenții își exprimă individualitatea prin modul în care arată sau mănâncă. A transforma aceste preferințe în subiecte de conflict constant poate dăuna relației și stimei lor de sine. Atâta timp cât nu contravin unor valori fundamentale sau nu pun în pericol siguranța, sunt aspecte pe care merită să le privim cu toleranță.

De exemplu, hainele foarte largi sau foarte colorate nu sunt o problemă în sine, chiar dacă nu corespund gustului părintelui. Bijuteriile sau accesoriile pot fi permise în afara școlii, dacă regulamentul impune anumite limite. În ceea ce privește mâncarea, este sănătos să oferi constant opțiuni echilibrate, dar fără a transforma mesele într-un câmp de bătălie. Dacă adolescentul preferă temporar doar anumite feluri de mâncare, este mai eficient să păstrezi un ton relaxat și să îi prezinți alternative, decât să îl forțezi.

Psihologii subliniază că aceste „lupte” pentru detalii consumă energia emoțională a părinților și pot diminua disponibilitatea adolescentului de a coopera în situațiile care contează cu adevărat. În plus, când acceptăm anumite alegeri neesențiale le transmitem mesajul că are control asupra propriei vieți, ceea ce este vital pentru dezvoltarea autonomiei.

Uneori, a lăsa lucrurile să treacă înseamnă și a exersa încrederea. Dacă adolescentul vrea să poarte adidași albi în ploaie sau adolescenta insistă să-și vopsească părul într-o culoare intensă, lăsându-i să experimenteze, le oferi ocazia să își asume consecințele naturale. Astfel de experiențe mici pregătesc terenul pentru decizii mai importante, când miza va fi mai mare.

Pe termen lung, părintele care știe să aleagă „bătăliile” câștigă nu doar respectul adolescentului, ci și o relație mai relaxată, bazată pe încredere reciprocă și comunicare reală.

Există situații în care a „lăsa de la tine” nu este o opțiune, iar conflictul devine un pas necesar pentru a proteja siguranța, sănătatea și dezvoltarea adolescentului. Experții subliniază că aceste momente apar, de regulă, când comportamentele sau deciziile tânărului pun în pericol integritatea fizică, viitorul educațional sau valorile de bază ale familiei.

Un exemplu frecvent este alegerea anturajului. Dacă adolescentul petrece timp cu persoane implicate în comportamente riscante – consum de alcool, droguri, acte de vandalism – părintele are datoria să intervină, chiar dacă asta generează tensiuni. La fel, comportamentele antisociale, bullying-ul sau lipsa totală de respect față de reguli trebuie abordate ferm.

Sursa https://www.hotnews.ro