România traversează în aceste zile unul dintre cele mai importante momente legate de viitorul fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar presiunea pe administrațiile locale și centrale este uriașă.
Premierul Ilie Bolojan i-a convocat de urgență, chiar într-o zi de duminică, pe toți prefecții din țară într-o ședință desfășurată în sistem videoconferință.
Semnalul transmis de la București este unul clar: următoarele săptămâni sunt decisive pentru miliardele de euro pe care România încearcă să le păstreze din PNRR.
După videoconferința cu prefecții, luni dimineață, de la ora 9:00, sunt convocați și primarii din toate județele.
Tema principală o reprezintă stadiul proiectelor finanțate prin PNRR și capacitatea administrațiilor locale de a respecta termenele asumate în fața Comisiei Europene.
În prezent, în toate primăriile din România sunt în derulare aproximativ 15.000 de proiecte finanțate prin PNRR.
Miza este uriașă.
Proiectele care pot fi finalizate până în luna august vor rămâne pe componenta de finanțare nerambursabilă.
În schimb, cele care nu pot respecta termenul vor fi mutate pe componenta de împrumut.
Cu alte cuvinte, dacă investițiile nu sunt terminate la timp, România riscă să piardă finanțarea europeană gratuită și să fie obligată să suporte costurile din bugetul național sau chiar din bugetele locale.
De aceea, Guvernul cere acum asumări foarte clare din partea autorităților și constructorilor.
În cadrul discuțiilor se solicită inclusiv întocmirea unor note de constatare semnate de supervizori și diriginți de șantier, prin care să fie asumat oficial faptul că proiectele pot fi finalizate până în august.
Guvernul încearcă astfel să evite situația în care România pierde întreaga finanțare pentru proiecte începute, dar neterminate.
În paralel, la Bruxelles se poartă negocieri extrem de importante între autoritățile române și reprezentanții Comisiei Europene.
Una dintre problemele majore discutate este legată de anumite jaloane pe care România și le-a asumat și care sunt foarte greu de îndeplinit în forma actuală.
Printre acestea se află și reforma privind reducerea timpului transportului pe calea ferată, obiectiv considerat dificil de realizat din motive obiective.
Autoritățile române încearcă acum să renegocieze anumite condiții și să obțină o „coborâre de standarde” pentru unele obligații asumate prin PNRR.
O altă presiune uriașă vine din zona reformelor legislative.
Toate ministerele trebuie să trimită rapid în Parlament proiecte de lege necesare pentru îndeplinirea jaloanelor asumate.
Situația este complicată și de faptul că un guvern interimar nu poate adopta ordonanțe de urgență, astfel că singura variantă rămâne adoptarea rapidă a legilor în Parlament.
În total, nouă legi extrem de importante trebuie aprobate până la finalul lunii iunie.
De adoptarea acestora depinde deblocarea unei tranșe de peste 5,7 miliarde de euro, bani pe care România speră să îi primească în lunile iulie-august.
În joc nu mai este doar birocrația de la București, ci capacitatea întregii administrații românești de a demonstra că poate duce la capăt proiecte europene asumate în fața Bruxelles-ului.
