Medicii legiști amenință cu proteste și îl acuză pe fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete că a lăsat institutele de medicină legală fără angajați, prin reforma lui Bolojan.
Legiștii spun că ar fi trebuit să fie exceptați de la măsurile de reducere de personal și amenință cu proteste.
Reţeaua de Medicină Legală din România denunţă public „modul repetat, cronic şi profund inacceptabil” în care Ministerul Sănătăţii a tratat medicina legală prin „ignorare, amânare, ocultarea problemelor reale şi abandonarea unei infrastructuri esenţiale a statului, exact în momentele în care aceasta a fost supusă celor mai mari presiuni publice, judiciare şi profesionale”.
Legiştii reclamă subfinanţarea sistemului şi neonorarea promisiunii că aceştia vor fi exceptaţi de la aplicarea prevederilor ordonanţei privind aplicarea măsurilor de austeritate şi ameninţă cu declanşarea tuturor formelor legale de protest, inclusiv întreruperea etapizată a activităţilor care nu au caracter de urgenţă.
"Medicina legală nu este o anexă administrativă a sistemului sanitar.
Nu este o structură marginală, dispensabilă sau utilă doar atunci când statul are nevoie de autopsii, expertize, analize toxicologice, evaluări în dosare penale, cauze de malpraxis, agresiuni sexuale, violenţă domestică, accidente rutiere, decese suspecte sau expertize privind conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive.
Medicina legală este infrastructură medicală, ştiinţifică şi probatorie a statului român.
Cu toate acestea, ani la rând, Ministerul Sănătăţii a cunoscut şi recunoscut problemele reale ale sistemului medico-legal, dar a ales calea declamatorie a promisiunilor, pe cea a deturnării atenţiei sau a ignorării, rezultatul fiind mereu acelaşi: nu le-a rezolvat", afirmă legiştii într-un comunicat de presă, reclamând, între altele, subfinanţarea, lipsa de personal, blocajele tarifare, lipsa dotărilor moderne, presiunea toxicologică generată de analizele şi dosarele privind substanţele psihoactive, suprasolicitarea, deficitul de reactivi şi insuficienţa echipamentelor, scrie știripesurse.
Potrivit sursei citate, Ministerul Sănătăţii "a ştiut", dar "a minimalizat" şi "a amânat" rezolvarea acestor probleme, lăsând medicina legală să funcţioneze "prin efortul personalului, prin improvizaţie şi prin asumarea unor riscuri".
„În ultimii ani, medicina legală a fost împinsă în centrul unor dezbateri publice majore (malpraxis, droguri la volan, expertize judiciare complexe, cazuri judiciare complexe - cazul Caracal, siguranţă publică, raportări asupra infracţiunilor comise cu violenţă), fără ca Ministerul Sănătăţii să asigure protecţia instituţională corespunzătoare. (...). Când medicina legală a cerut finanţare, personal, tarife actualizate, dotări şi respect instituţional, răspunsul a fost amânarea sau ignorarea", afirmă sursa citată.
