Regizoarea kârgâză Erke Dzhumakmatova vorbește, într-un interviu pentru HotNews, despre „Kurak”, drama socială inspirată din cazuri reale de violență asupra femeilor, filmată la Bișkek într-o societate profund patriarhală. Filmul a fost interzis de autoritățile din Kârgâzstan, cu o zi înaintea premierei locale. „Aproape niciunul dintre cei mai cunoscuți regizori kârgâzi de sex masculin din generațiile mai vechi nu a luat public apărarea filmului”, povestește Erke Dzhumakmatova, în interviul pentru HotNews.
Drama filmată în Bishkek, capitala Kârgâzstanului, al cărui titlu face referire la o țesătură tradițională kârgâză alcătuită din bucăți de materiale diferite, reflectă acțiunea acestuia, în care destinele mai multor femei se intercalează, pentru a exprima, în baza unor fapte reale, abuzurile și violențele constante asupra femeilor din țară, într-o societate profund patriarhală.
Povestea construită de Erke Dzhumakmatova, alături de partenerul ei, regizorul Emil Atageldiev, care a murit în august 2024, înainte ca filmul să fie finalizat, prezintă povestea unei tinere care lucrează ca model pe o platformă de webcam, șantajată de un polițist, a verișoarei sale de 18 ani care a fost drogată și violată de fiul unui politician puternic, a mamei acesteia care caută să-i facă dreptate, dar și a unei jurnaliste care încearcă să facă publice toate aceste nereguli din sistem.
Este pentru prima oară în Asia Centrală când o femeie regizor (Dzhumakmatova) face „un film despre violența împotriva femeilor, prezentându-l drept o dramă socială importantă, care denunță mediul și mentalitatea patriarhale”, scrie Cineuropa.
Drama kârgâză este o coproducție internațională realizată cu participarea a șapte țări (Kârgâzstan, Elveția, Serbia, Franța, Luxemburg, Țările de Jos și Italia), iar ideea de „peticeală” din titlu se reflectă și aici, după cum declară Erke: „A fost susținut tocmai de acei producători care sunt ei înșiși adevărați activiști și susținători ai feminismului. Procesul de strângere a banilor pentru realizarea lui a fost, de asemenea, un fel de patchwork (n.r. peticeală), în care am adunat bani puțin câte puțin, din toate colțurile lumii.”
Considerat cea mai periculoasă țară pentru femei din Asia Centrală, Kârgâzstanul, care a făcut parte din URSS până în 1991, după prăbușirea regimului sovietic, a început să-și reconstruiască identitatea națională și prin recuperarea religiei și a tradițiilor locale. Islamul a revenit treptat în viața publică, iar ideea de „valori tradiționale” a căpătat o importanță tot mai mare, inclusiv în ceea ce privește familia și rolul femeilor, fapt care influențează direct viața cotidiană.
Cu premiera avută la Busan International Film Festival din Coreea de Sud, cel mai important festival de film din întreaga Asie, în septembrie 2025, unde a câștigat Vision of Jiseok Award, marele premiu acordat noilor regizori asiatici remarcabili, „Kurak” a participat ulterior la peste 14 festivaluri din întreaga lume, unde a câștigat numeroase premii. Printre acestea se numără și trofeul Festivalului Internațional de Film Independent Anonimul 2026.
– Ce v-a revoltat cel mai mult în felul în care societatea kârgâză reacționează la femei și la libertatea lor?
– Erke Dzhumakmatova: Unul dintre cele mai puternice declanșatoare a fost indignarea publică provocată de un performance nud a unei artiste daneze, prezente în cadrul expoziției Feminnale din 2019 (n.r. expoziție internațională de artă organizată pentru a denunța violența de gen și a susține emanciparea economică a femeilor din Asia Centrală).
Natura și amploarea reacțiilor publice m-au înfuriat profund atunci și continuă să mă înfurie și acum. Directorul muzeului în care a avut loc expoziția a fost concediat, expoziția însăși a fost închisă de urgență, iar participanții la mișcările conservatoare și național-patriotice din Kârgâzstan au organizat proteste în fața muzeului.
Apoi a urmat marșul din 8 martie 2020, ai cărui participanți au fost atacați de aceiași național-patrioți și gardieni ai moralității, însă poliția i-a arestat pe cei care participau la marș și i-a ținut la secție toată ziua. Un paradox, ai putea spune, dar nu, acesta este Kârgâzstanul. Când femeile sunt umilite, bătute, violate și ucise, acest lucru nu provoacă aici o asemenea indignare publică. De ce? Pentru că nu reprezintă o amenințare la adresa patriarhatului. Însă pierderea controlului asupra femeilor reprezintă o amenințare și atunci reacția este imediată.
– Ne puteți da un exemplu despre cum reacționează societatea atunci când femeile ies din rolurile care le sunt impuse?
– O bloggeriță care, apropo, a avut un rol cameo în „Kurak”, a pășit pe covorul roșu la Festivalul de Film de la Bișkek într-o o rochie semi-transparentă, care, în opinia mea, era foarte decentă. Și ghici ce s-a întâmplat? Festivalul a primit o mustrare, a izbucnit o adevărată revoltă publică, au existat reacții vehemente din partea bărbaților aflați la putere, iar tânăra a fost arestată timp de trei zile pentru comportament indecent.
Pentru că nu o puteau aresta oficial din cauza rochiei, au arestat-o pentru că folosise un limbaj vulgar pe contul ei personal de Instagram. Prin urmare, când cineva îți spune că Kârgâzstanul este o țară seculară, este o absurditate totală. Da, nivelul infracționalității stradale este extrem de scăzut; din acest punct de vedere, totul este în regulă. Este puțin probabil să fii jefuit sau atacat pe stradă ori într-un alt loc public din țara noastră, fie ziua, fie noaptea, dar trebuie să fii de acord că este cu totul altceva. Și, prin urmare, nu poți judeca natura infracțiunilor împotriva femeilor din țara noastră bazându-te doar pe acest aspect.
– Ce simbolizează titlul legat de mesajul filmului?
– Kurak este o țesătură tradițională realizată din bucăți de material, de diferite dimensiuni, texturi și culori, în care modelele au semnificații aparte. De asemenea, am avut și încă avem o tradiție prin care hainele celui decedat sunt rupte în bucăți și împărțite tuturor celor prezenți la înmormântare; obiceiul se numește „zhyrtysh”. Mai târziu, femeile cos obiecte și haine din aceste bucăți, și păstrează o parte din ele, în amintirea acelei persoane.
Din acest punct de vedere, cuvântul se potrivește și mai bine filmului. În zilele noastre, tradiția a fost înlocuită cu batiste și șervețele, dar am păstrat titlul „Kurak”, pentru că acest concept este mai larg și include, printre altele, și tradiția „zhyrtysh”. Emil și cu mine am conceput inițial filmul ca pe unul eclectic, alcătuit din mai multe povești care prezintă mai multe generații, clase sociale, precum și stiluri vizuale diferite (cadre regizate, pseudo-documentar și materiale de arhivă). Muzica și sunetul din film sunt, de asemenea, un fel de țesătură alcătuită din fragmente diferite: muzică pop kârgâză retro și modernă, cântece etnice tradiționale, muzică electronică occidentală, jazz și muzică academică clasică. De aceea, am aprobat titlul aproape imediat; se potrivea întregului concept al filmului încă de la început.
– Filmul este inspirat din fapte reale. Cum ați descrie realitatea pe care o trăiesc femeile din Kârgâzstan astăzi?
– Uitați-vă la statistici și, mai ales, la ceea ce spun bărbații aflați la putere, bloggerii, influencerii, artiștii și personalitățile publice și politice despre femei. Și uitați-vă, de asemenea, la procentul femeilor care participă la luarea deciziilor. Totul va deveni imediat clar.
Realitatea femeilor noastre de astăzi, din nou, vorbesc despre majoritatea țării, este încălcarea omniprezentă a drepturilor și libertăților lor, violența, abuzul, șovinismul, umilirea publică, amenințările și, bineînțeles, misoginia. Toate sunt atât de evidente, încât nici măcar nu sunt considerate o problemă, iar acesta este lucrul trist. Bărbații noștri, în cea mai mare parte, nici măcar nu înțeleg esența plângerilor. Și, în general, „feminism” este un cuvânt murdar în Kârgâzstan. Dacă ești feministă și vorbești despre asta deschis și cu voce tare, ești practic un dușman al societății kârgâze și al valorilor tradiționale.
– Filmul promovează citatul profetului Muhammad: „Cei mai buni dintre voi sunt cei care sunt buni cu femeile lor. Cum se raportează acest mesaj la realitatea din Kârgâzstan?
– Am inclus acest citat tocmai pentru că scoate la iveală acel paradox și conflict profund dintre modul în care sunt tratate femeile în regiunea noastră sub pretextul religiei și ceea ce este scris în mod explicit în Coran.
Sursa https://www.hotnews.ro
