Iftime, tăios în fața profesorilor din Botoșani: Am dat puterea la tot felul de nătărăi / De aia trăim prost

„Am dat puterea la tot felul de nătărăi”

Iftime nu și-a menajat deloc cuvintele atunci când a vorbit despre clasa politică și despre importanța educației.

„Am dat puterea la tot felul de nătărăi, care nu au făcut școală, care nu au educație și care cred că învățătorul sau profesorul este și el acolo”, a spus Valeriu Iftime.

Dincolo de formularea provocatoare, ideea transmisă de șeful CJ a fost că România nu își mai poate permite să trateze educația ca pe un capitol secundar, dacă vrea să conteze într-o economie în care performanța și cercetarea devin decisive.

„Dacă astăzi mai avem nevoie de ceva, mai avem nevoie de cercetare. Într-o luptă a zilei de astăzi, cel care va câștiga va fi cel mai instruit și cel mai performant. Nu faci șuruburi, nu faci pâinea cea mai bună, nu faci o companie dacă nu ești educat. Vrem să fim cei mai buni? Trebuie să învățăm”, a afirmat Iftime.

Și, poate, aici este partea în care discursul său devine mai greu de combătut: indiferent de simpatiile politice, România nu poate construi performanță fără oameni bine pregătiți.

„O clasă politică cu o medie a IQ-ului complicată foc”

Valeriu Iftime a dus însă discursul și mai departe, atacând direct criteriile după care ajung oamenii în mediul decizional.

„Am făcut o clasă politică cu o medie a IQ-ului complicată foc. Va trebui să ne gândim foarte serios ca nu cumva să mai scăpăm în mediul decident oameni fără educație, fără școală”, a spus acesta.

Școala, lumina care ar trebui să ajungă și în administrație

Iftime a revenit la ideea pe care o susținuse și în alte momente ale discursului: oamenii care au învățat, au performat și au ajuns să exceleze au avut nevoie, la un moment dat, de un profesor.

De la copiii olimpici până la cei care au intrat la facultăți bune, aproape fiecare traseu de performanță trece printr-o sală de clasă și printr-un profesor care a știut să vadă ceva în acel copil.

În viziunea lui Iftime, problema este că această valoare nu se transferă suficient și către zona în care se iau deciziile publice.

„Dacă plătim profesorii cum merită, avem nevoie de oameni pregătiți în frunte”, a fost ideea transmisă de acesta.

Iftime a invocat și sistemele educaționale din Finlanda și Japonia, despre care a spus că l-au impresionat, insistând asupra respectului acordat profesorului și asupra statutului pe care educația trebuie să îl aibă într-o societate.

„Dacă profesorii nu vor fi respectați, cei care conduc vor fi pedepsiți de Dumnezeu”, a spus Iftime.

„V-au mințit toți”

La final, discursul a căpătat și o evidentă încărcătură politică.

Adresându-se profesorilor, Iftime le-a spus că politicienii care au condus județul în trecut le-au făcut promisiuni care nu au fost respectate.

„V-au mințit toți”, le-a spus președintele CJ.

Este una dintre acele afirmații care pot stârni aplauze, dar și o întrebare simplă: dacă educația este criteriul după care ar trebui să alegem oamenii care conduc, de ce România a ajuns să discute abia acum atât de apăsat despre competență, performanță și pregătire?

Poate că problema nu este că profesorii nu au știut să lumineze generațiile. Problema este că, după ce au terminat școala, prea mulți dintre cei care au avut lumină au fost lăsați pe dinafară atunci când s-au împărțit funcțiile.

Iar aici discursul lui Iftime atinge o rană veche a administrației și politicii românești: într-o țară în care diplomele sunt uneori mai importante decât competența, iar funcțiile pot ajunge să fie tratate ca recompense politice, întrebarea nu mai este dacă avem oameni bine pregătiți.

Întrebarea este de ce nu îi lăsăm întotdeauna pe cei mai buni să conducă.

Pentru că, până la urmă, exact asta le cerem copiilor: să învețe, să muncească, să fie performanți și să ajungă cât mai departe.

Poate ar fi timpul să aplicăm aceeași regulă și adulților care vor să ajungă în frunte, încheie Iftime.