40 de minute a durat prezentarea strategică a președintelui Consiliului Județean, Valeriu Iftime în fața consilierilor județeni.
Punctul central a fost „raportul de activitate 2024 – 2025” pe care l-a publicat în urmă cu o săptămână.
Valeriu Iftime a încercat să (se) explice în urma valului de critici pe care le-a stârnit după primul an de mandat. Promisiunile din campanie s-au tradus într-o stare de dezamăgire tot mai adâncă în rândul celor care l-au votat și l-au crezut. Iar din acest motiv, Valeriu Iftime a decis să-și prezinte propria strategie din acest mandat. A subliniat faptul că, spre deosebire de predecesori, s-a angajat în proiecte mari care se realizează greu. Strategie care, dacă ar fi fost aplicată și în trecut, județul Botoșani probabil că se afla mai aproape de acel salt de dezvoltare economică care s-ar fi resimțit inclusiv în nivelul de trai al botoșănenilor.
„Stimați colegi, vă rog să mă înțelegeți. Nu poți face nimic, nu vine nimeni la noi dacă nu oferim condiții. Distanța, infrastructura”, a spus printre altele Valeriu Iftime.
Ca o fotografie de ansamblu, fostul businessman a atras atenția asupra faptului că trăim într-un județ izolat și care nu oferă nimic.
Nimic fiind tradus prin: conectivitate redusă la drumuri rutiere și feroviare, lipsa gazului în județ, rețea slabă de electricitate și un serviciu de apă și canalizare care nu ajunge la toată populația. Sunt comune care nu au nicio sursă de apă.
Iar acesta ar fi un pas pe care județul Botoșani trebuie să-l parcurgă.
Județul Botoșani este în prezent un exemplu al disparităților regionale din România: deşi ţara în ansamblu a evoluat economic în ultimele decenii, judeţe precum al nostru din Regiunea Nord-Est au rămas „pe loc” din cauza combinației nefavorabile dintre:
Pentru a reduce acest decalaj, ar fi nevoie de o abordare integrată: dezvoltarea infrastructurii (transport, utilități, acces la servicii), atragerea de investiţii industriale și tehnologice, sprijin pentru educație și formare profesională, strategii de dezvoltare locală sustenabilă și sprijin constant, adică investiţii publice și private coerente și susţinute.
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani
„Eu cred că ne putem dezvolta dar pentru asta avem nevoie de o viziune comună. O viziune care înseamnă așa: am nevoie de locuri de muncă, dar locurile de muncă pot să apară în tot felul de parcuri industriale. Dacă vrei parcuri industriale, fă infrastructură. Ai infrastructură, ai parcuri industriale, du-te și caută investitori”,
Nu stă la birou și semnează mapa, a transmis Valeriu Iftime. Aceste sarcini le-au fost delegate celor doi vicepreședinți.
Iar președintele CJ trebuie să se afle la București. În prezentarea sa, Valeriu Iftime a povestit că unul dintre miniștri l-a asociat cu Ilie Bolojan din vremea în care se lupta să dezvolte Bihorul. „Bătea la fel de insistent la uși”, i s-ar fi spus.
Iar pentru a realiza ce și-a propus și a pune în practică viziunea de dezvoltare pe care o are, viziunea sa trebuie să fie la nivel macro.
„Vă spun ceva, după patru ani, dacă noi nu vom avea acea stație de transformare pe zona electrică, dacă nu vom avea buldoexcavatoare la Vf. Cîmpului, dacă nu există măcar conducta până la Darabani, dacă nu sunt două parcuri industriale, dacă Botoșani nu are făcută măcar magistrala de apă de la Cătămărăști către Flămânzi, asta înseamnă că nu am făcut ce trebuie.
Nu am niciun fel de temere că ceea ce am luat în primire nu se poate duce mai departe. Dar lucrurile esențiale presupun efort colosal. Iar pentru lucrurile astea esențiale, vă rog să mă credeți că m-am angajat total și vă cer cumva un sprijin. Cumva, vă cer sprijinul complet. Dar, vă mai spun ceva: sunt atât de hotărât să le fac încât, cu ajutorul dv. le fac mai repede, fără ajutorul dv. le fac mai greu”,
Valeriu Iftime, președintele CJ Botoșani
Le-ar putea primi județul Botoșani, culmea, prin linia întinsă de graniță pe care o are cu Ucraina și Republica Moldova, prin proiectul SAFE.
În cadrul strategiei 2025-2030, România a aprobat un plan de investiţii în industria de apărare bazat pe instrumentul european SAFE. Alocarea preliminară pentru România este de 16,680,055,394 euro (16,68 miliarde euro).
Din această sumă, se prevede ca 75% să fie folosită pentru achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Restul de 25% să fie direcţionat către infrastructură duală (militar-civilă) — de exemplu tronsoanele de autostrăzi indicate: Autostrada A7 (secțiunea Pașcani–Siret) și Autostrada A8 (Pașcani–Ungheni).
Scopul: să se combine înzestrarea militară cu infrastructură ce poate servi şi mobilităţii civile — dar şi celei militare, în context de securitate.
Astfel, prin SAFE se urmărește finanțarea suplimentară a strategiei de apărare, pe lângă bugetul naţional.
Bani, de care ar putea beneficia și județul Botoșani. Valeriu Iftime a contrazis vocile care arătau că Ucraina nu merită ajută: „Din contră, ne ajutăm pe noi”, a spus el.
Discursul maraton de 40 de minute poate fi urmărit în video de mai jos
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
