Mulți adolescenți și tineri se declară anxioși în legătură cu viitorul, iar preocupările lor merg dincolo de examene și rezultate școlare. Potrivit raportului ReachOut, incertitudinea este legată de accesul la locuințe, locuri de muncă și stabilitate economică. Presiunea socială, evoluția tehnologică rapidă și expunerea constantă la social media amplifică acest sentiment de teamă și nesiguranță. Date recente din România confirmă aceeași stare de neliniște. Ce pot face părinții, concret, potrivit specialiștilor, explicăm mai jos.
Unul dintre cele mai clare rapoarte dedicate anxietății legate de viitor la adolescenți și tineri („Navigating the unknown: How stress about the future is impacting young people’s mental health”), publicat de organizația australiană ReachOut, arată că 75% dintre respondenți se declară îngrijorați sau stresați atunci când se gândesc la viitor, iar 83% spun că acest stres are un impact moderat sau major asupra sănătății lor mintale. Doar 1 din 6 tineri afirmă că se simte frecvent optimist în legătură cu viitorul. Sondajul a fost realizat pe 667 de tineri cu vârste între 16 și 25 de ani.
Stresul legat de viitor se traduce în probleme de somn, dificultăți de concentrare, lipsă de motivație și iritabilitate, simptome raportate mai frecvent de adolescenții mai tineri din eșantion.
Aceeași stare de incertitudine apare și în datele recente din România. Un sondaj realizat în octombrie 2025 pe un eșantion de 1.102 tineri din generația Z, arată că 6 din 10 respondenți (aproximativ 60%) simt anxietate și nesiguranță atunci când se gândesc la viitorul lor. Principalele surse de stres sunt situația financiară personală, perspectivele economice, presiunea socială și îngrijorările legate de sănătate. Doar 17,2% dintre respondenți spun că privesc viitorul cu optimism.
În acest context, rolul părinților nu este acela de a elimina anxietatea, ci de a-i ajuta pe adolescenți să o gestioneze sănătos.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le pot face părinții este să fie prezenți și să asculte activ. Adolescenții nu caută întotdeauna soluții imediate. Ceea ce își doresc în primul rând este să fie înțeleși și luați în serios. Ascultarea fără judecată le transmite că sentimentele lor sunt valide și acceptate, reducând anxietatea prin simpla validare emoțională.
Date citate de Gallup arată că mulți adolescenți preferă să fie ascultați și să li se ofere spațiu, mai degrabă decât să primească imediat soluții, subliniind nevoia de conexiune autentică în loc de soluții pripite.
Este esențial ca părinții să ajute adolescenții să înțeleagă că anxietatea legată de viitor este o reacție umană normală în fața incertitudinii. Validarea acestor sentimente – fără a le minimaliza sau exagera – poate reduce stigmatul autoimpus și presiunea pe care tinerii o simt.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
