Boala cardiovasculară este cauza numărul 1 de deces în România și în întreaga lume. Diferența este că, în țara noastră, numărul deceselor provocate de bolile cardiovasculare este de 2 ori și jumătate mai mare decât media Uniunii Europene. În România, în 2024 au murit de această boală peste 130.000 de oameni, în timp ce numărul nașterilor a fost de puțin peste 149.000.
Afecțiunile cardiovasculare apar la vârste din ce în ce mai tinere, confirmă medicii români cu o cazuistică semnificativă. Tot mai mulți pacienți sunt diagnosticați la vârsta activă – între 45 și 55 de ani – dar există și pacienți care nu au împlinit încă 20 de ani, explică Ioana Cristina Daha, medic cardiolog la Spitalul Colentina, una dintre unitățile majore din București.
„Cel mai tânăr pacient pe care eu îl tratez are 18 ani”, a spus dr. Ioana Cristina Daha în cadrul unui eveniment dedicat bolilor cardiovasculare, organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație de pacienți din România.
Vorbim despre afecțiuni „bagatelizate” uneori de pacienți, spune dr. Ioana Cristina Daha: „Uneori, oamenii nu se sperie de bolile de inimă și nu le iau la fel de în serios precum un diagnostic oncologic”.
Peste jumătate dintre decesele din țara noastră – 53,3% anul trecut – au avut drept cauză bolile cardiovasculare, iar o persoană din patru se află în evidenţa medicilor de familie cu o astfel de afecțiune, probează datele Institutului Naţional de Sănătate Publică.
130.441 de români au murit din această cauză în anul 2024, când s-au înregistrat 33.050 de decese cauzate de hipertensiune arterială, 16.142 cauzate de infarct miocardic acut, 31.599 de decese cauzate de boli cerebro-vasculare, 25.979 de decese din cauza altor forme de cardiopatii ischemice și 1.364 de decese cauzate de cord pulmonar cronic.
În total, în anul 2024 s-au înregistrat în România 244.735 de decese.
În timp ce media europeană a deceselor cauzate de boli cardiovasculare este de 44 la 100.000 de locuitori, în România este de 109 decese la 100.000 de locuitori. De peste 2,5 ori mai mult decât media de pe continent.
Medicul cardiolog Ioana Daha spune că prevenția este esențială în bolile cardiovasculare: „Noi, medicii, dar si fiecare om în parte, prin mici schimbări, putem să prevenim probleme majore. Un om informat va alege întodeauna să vină mai devreme la medic și să prevină înainte chiar ca probleme majore sa apară.”
Bolile cardiovasculare pot fi prevenite, în primul rând, prin alegerea unui stil de viață sănătos, spune și Ministerul Sănătății.
„Stilul de viață sănătos” sună vag, dar, dacă ne uităm la cei mai importanți factori de risc care favorizează apariția acestor boli și decesele cauzate de ele, cifrele din România sunt, din nou, peste media europeană, arată datele Ministerului Sănătății:
Bulgaria este țara europeană care stă chiar mai prost decât România, la acest capitol. Dintr-un total de 101.006 decese înregistrate în anul 2023 în țara vecină, la o populație de aproape 6,5 milioane de locuitori, aproximativ 61% au fost cauzate de boli cardiovasculare.
Și în Lituania, peste jumătate dintre decese – 50,8% – sunt cauzate de boli ale sistemului circulator (cardiovasculare).
Lituania are o rată a mortalității prin boli ale sistemului circulator de două ori mai mare decât media Uniunii Europene.
Sigita Glaveckaitė, medic cardiolog și președinta Asociației Inimii din Lituania, a explicat, în emisiunea tv „Delfi diena”, care sunt principalele cauze: „În primul rând, există o prevalență ridicată a factorilor de risc în rândul populației noastre. Știm care sunt acești factori de risc. Aceștia includ fumatul, lipsa activității fizice, obezitatea, alimentația nesănătoasă, diabetul, hipertensiunea arterială, dislipidemia și consumul de alcool.”
Aproximativ 80% dintre cazurile de boli cardiovasculare „pot fi prevenite prin ajustarea factorilor de risc aparent simpli, dar esențiali, și anume, evitarea fumatului, o dietă sănătoasă, controlul hipertensiunii arteriale și al diabetului, scăderea colesterolului și limitarea consumului de alcool. Acest lucru pare foarte simplu, dar este adesea dificil de realizat în practică”, susține medicul lituanian.
Însă o cauză foarte importantă pentru numărul foarte mare de îmbolnăviri și decese o reprezintă, conform medicului cardiolog Sigita Glaveckaitė, este și „atenția și finanțarea insuficiente alocate cardiologiei și prevenției, diagnosticării și tratării bolilor cardiovasculare”.
Sigita Glaveckaitė vorbește, de asemenea, și despre o a treia cauză: „Miturile, credințele și indiferența, care împiedică oamenii să ia medicamente. Chiar dacă noi prescriem tratamente pe baza medicinei bazate pe dovezi.”
2,7 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene sunt diagnosticați cu cancer, în fiecare an. După bolile cardiovasculare, cancerul reprezintă a doua cauză de deces în Uniunea Europeană, cu 1,3 milioane de decese pe an, dintre care peste 2.000 la oameni tineri.
Estimările arată că numărul de cazuri noi de cancer diagnosticate anual va crește cu 24% pe continent, până în anul 2035.
În România, situația este similară cu cea din restul țărilor europene: cancerul reprezintă următoarea cauză de deces în țara noastră, după bolile cardiovasculare.
Anual, sunt diagnosticate peste 95.000 de noi cazuri de cancer. Boala provoacă, în fiecare an, în jur de 50.000 de decese, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică. În anul 2024, 46.738 de români au fost uciși de tumori maligne.
Iar estimările pentru anii următori sunt îngrijorătoare: este de așteptat ca numărul cazurilor de cancer să crească cu 6%, până în anul 2035 – cu 8,3% la bărbați și 3,3% la femei.
La mare distanță, pe locurile 3 și 4 printre cauzele de deces din țara noastră sunt bolile aparatului respirator, 22.388 de decese în 2024, și bolile aparatului digestiv, cu 14.090 de decese. Dintre bolile respiratorii, pneumonia este cea mai frecventă cauză, cu 13.206 decese, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică.
Bolile digestive și respiratorii reprezintă cauze importante de deces și în restul țărilor europene.
La fel ca în România, cancerele reprezintă a doua cauză de deces și în Bulgaria, provocând anual 13–15% din totalul deceselor.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
