Inteligența artificială le oferă copiilor răspunsuri rapide, eseuri coerente și soluții „gata făcute”. Dar, avertizează un expert care a construit sisteme de IA pentru unele dintre cele mai mari companii tech din lume, această comoditate are un cost invizibil: „atrofia intelectuală” – pierderea treptată a gândirii critice și a capacității de a înțelege ce se află în spatele unui răspuns. Cât de real este riscul și unde se trage linia între ajutor și dependență?
Inteligența artificială a intrat deja în viața copiilor și adolescenților: de la teme făcute cu ajutorul chatboților, la explicații rapide pentru lecții sau scrierea unor eseuri. În acest context, discuția nu mai este dacă inteligența artificială trebuie sau nu folosită, ci cum este folosită, astfel încât să sprijine dezvoltarea cognitivă, nu să o înlocuiască.
Unul dintre cele mai recente studii la nivel internațional despre modul în care adolescenții folosesc tehnologia vine de la Pew Research Center. Conform raportului „Teens, Social Media and IA Chatbots 2025”, aproximativ 64% dintre adolescenții din Statele Unite, cu vârste între 13 și 17 ani, au folosit cel puțin o dată un chatbot bazat pe inteligență artificială. Iar circa trei din zece declară că fac acest lucru zilnic. Dintre aceștia, mulți îl accesează de mai multe ori pe zi. 59% dintre adolescenții care folosesc chatboți spun că au utilizat ChatGPT, urmat de alte platforme precum Gemini sau Meta AI. Datele arată că IA nu mai este o noutate pentru tineri, ci parte din rutina lor digitală zilnică – pentru școală, informare rapidă sau conversații.
Un avertisment important vine din zona celor care au construit și implementat sisteme de inteligență artificială la cel mai înalt nivel. Într-un articol publicat de Business Insider, Sol Rashidi – expertă internațională în IA și fost executiv în companii precum IBM și Amazon Web Services – explică de ce dependența de IA poate deveni o problemă reală și cum poate fi evitată.
Sol Rashidi are peste 15 ani de experiență în inteligență artificială și analiză de date, a coordonat peste 200 de implementări IA în industrii diferite și a ocupat funcții de conducere precum director de date (Chief Data Officer) și director de analiză și date (Chief Analytics Officer) în companii globale din tehnologie. Tocmai de aceea, mesajul ei nu este unul anti-tehnologie, ci unul de utilizare responsabilă, cu implicații directe pentru educația copiilor.
Unul dintre cele mai importante mesaje transmise de Sol Rashidi este că inteligența artificială ar trebui folosită pentru accelerație, nu pentru substituție. Cu alte cuvinte, IA ar trebui să ne ajute să lucrăm mai eficient la lucruri pe care le înțelegem deja, nu să preia complet procesul de gândire.
Rashidi observă tot mai des un fenomen îngrijorător: oamenii obțin rezultate „corecte” folosind IA, dar nu mai înțeleg de ce acele rezultate sunt corecte. În timp, această practică duce la ceea ce ea numește „atrofie intelectuală” – o scădere a capacității de analiză, de verificare și de gândire critică.
Pentru copii și adolescenți, riscul este și mai mare. Dacă un elev folosește IA pentru a genera direct un răspuns sau un eseu și îl predă fără să îl înțeleagă, procesul de învățare este, practic, ocolit. Informația nu este integrată, nu este pusă în context și nu este evaluată critic. Rashidi propune o întrebare-cheie, utilă inclusiv pentru părinți: „Această unealtă mă face mai capabil sau doar mai rapid?” Aplicată educației, întrebarea se traduce simplu: copilul învață ceva folosind IA sau doar obține un rezultat final?
Un mod sănătos de utilizare este ca IA să fie folosită pentru:
Etapa esențială rămâne însă intervenția umană: reformularea, verificarea informațiilor, argumentarea și explicarea cu propriile cuvinte. Fără aceste etape, IA nu accelerează învățarea, ci o golește de conținut.
Sursa https://www.hotnews.ro
