În zilele foarte calde, grădina are nevoie de udare atentă, nu neapărat zilnică. Contează ora, adâncimea la care ajunge apa, mulciul și evitarea băltirii.
În zilele de caniculă, grădina nu trebuie udată după un program rigid, ci după starea plantelor și a solului. Legumele, florile, arbuștii și pomii tineri pot avea nevoi diferite, iar udarea „puțin și des” nu este întotdeauna soluția bună. De multe ori, apa aplicată superficial se evaporă repede și încurajează rădăcini mai puțin adânci.
Un prim semn de verificat este aspectul plantelor dimineața. Frunzele lăsate încă de la primele ore pot arăta stres hidric, în timp ce frunzele ofilite doar la amiază pot fi o reacție temporară la arșiță. Înainte de a porni furtunul, solul trebuie verificat sub stratul de la suprafață, nu doar privit pe deasupra.
Udarea eficientă se face lent și temeinic, astfel încât apa să pătrundă spre rădăcini. Ca reper practic, solul ar trebui să fie umed la aproximativ 15 centimetri adâncime, acolo unde plantele pot folosi mai bine apa. Dacă se udă prea repede, apa poate curge la suprafață, mai ales pe terenurile bătătorite, în pantă sau cu sol argilos.
Ora contează mult. Dimineața devreme este, în general, cel mai potrivit moment, pentru că temperaturile sunt mai mici, evaporarea este redusă, iar frunzele au timp să se usuce pe parcursul zilei. Udarea la mijlocul zilei, când soarele este puternic, risipește mai multă apă înainte ca aceasta să ajungă unde trebuie.
Mulciul ajută mult în perioadele fierbinți. Un strat de resturi vegetale curate, paie, compost matur sau alt material potrivit pentru grădină reduce evaporarea și păstrează solul mai răcoros. Mulciul nu trebuie lipit de tulpina plantelor, pentru a evita umezeala excesivă chiar la bază.
La plantele din ghivece și jardiniere, verificarea trebuie făcută mai des, fiindcă volumul mic de pământ se încălzește și se usucă mai repede. Apa trebuie să ajungă în tot balotul de pământ, dar fără ca vasul să stea mult timp în apă. Băltirea poate afecta rădăcinile și poate favoriza problemele de sănătate ale plantelor.
Pe solurile grele sau în zonele unde apa se adună repede, este mai sigură udarea în reprize: se aplică apă, se face o pauză scurtă pentru infiltrare, apoi se revine dacă este nevoie. Așa se reduce scurgerea la suprafață și se folosește mai bine fiecare litru de apă.
Apa de ploaie, când poate fi colectată în siguranță, este o resursă utilă pentru grădină. În gospodăriile unde există butoaie sau recipiente curate pentru colectare, rezerva poate fi folosită la udări, cu grijă ca recipientele să fie acoperite și să nu devină o sursă de murdărie sau insecte.
Important este ca udarea să fie adaptată vremii și plantelor. După ploi, după câteva zile cu vânt uscat sau după o perioadă de arșiță, solul trebuie verificat din nou. O grădină udată rar, dar profund și la momentul potrivit, rezistă mai bine decât una stropită grăbit în fiecare zi.
