O inițiativă prezentată la Iași propune amenajarea Prutului pentru navigație și include, într-o primă etapă, sectorul până la acumularea Stânca-Costești. Planul este promovat ca proiect regional, nu ca investiție aprobată pentru execuție.
Un coridor navigabil pe Prut, prezentat la Iași ca o posibilă legătură între Marea Neagră și Marea Baltică, a revenit în atenție printr-o propunere care include sectorul până la acumularea Stânca-Costești. Pentru județul Botoșani, proiectul are relevanță prin infrastructura existentă de pe Prut și prin perspectiva unei dezvoltări regionale pe termen lung.
Ideea a fost relansată de Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț și Industrie Iași, într-un dialog despre conexiunile economice ale regiunii de Nord-Est. Potrivit informațiilor prezentate, traseul ar urma să lege zona Galați–Constanța de portul polonez Gdańsk, cu implicarea României, Republicii Moldova și Ucrainei, potrivit ziaruldeiasi.ro
Butnariu a susținut că amenajarea Prutului pentru navigație ar putea completa rețeaua europeană de căi navigabile interioare. Planul discutat nu este un proiect aprobat pentru execuție, ci o inițiativă promovată în discuții economice și instituționale.
Conform calculelor invocate în prezentare, ruta maritimă dintre Suez și Gdańsk măsoară în prezent aproximativ 8.000 de kilometri. Varianta propusă ar însemna circa 2.000 de kilometri până la Constanța și încă 2.000 de kilometri pe coridorul navigabil, adică o distanță totală de aproximativ 4.000 de kilometri.
Prima etapă menționată ar viza amenajarea sectorului dintre Galați și acumularea Stânca-Costești. Inițiatorul estimează că navigația ar putea deveni posibilă în șapte-opt ani, însă această proiecție depinde de decizii publice, finanțare și cooperare transfrontalieră.
În scenariul prezentat, Prutul ar putea aduce 500 de kilometri navigabili rețelei Uniunii Europene, iar transportul s-ar putea face inclusiv cu barje de 500 până la 1.000 de tone. În zona Stânca, lucrări de reabilitare energetică sunt vizate într-un alt proiect regional.
Susținătorii ideii mai leagă coridorul de gestionarea apei, prevenirea inundațiilor, combaterea secetei și dezvoltarea irigațiilor, fără ca aceste efecte să fie deocamdată confirmate printr-un proiect tehnic aprobat.
