În unele regiuni ale Statelor Unite până la 30% dintre oameni ar putea avea anticorpul asociat unei alergii la carnea roșie declanșate de mușcăturile de căpușe, un procent care îl depășește cu mult pe cel estimat al persoanelor care suferă propriu-zis de această alergie, potrivit unui studiu publicat în Morbidity and Mortality Weekly Report și citat de Ars Technica.
Rezultatele sugerează că un număr mult mai mare de persoane decât se credea anterior ar putea fi expuși riscului de a dezvolta această alergie, care poate transforma consumul unui hamburger la cină într-o alegere cu potențial letal. Anterior, Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) estima că doar 0,14% din populația Statelor Unite (până la 450.000 de persoane) suferă de această alergie.
Totodată, studiul evidențiază cât de puțin știm încă despre această boală neobișnuită și cât de dificil este să fie diagnosticată cu acuratețe.
Studiul a analizat probe de sânge provenite din donații pentru identificarea principalului anticorp implicat în această afecțiune, care face parte din clasa imunoglobulinelor E (IgE) și atacă în mod specific o moleculă de dizaharidă numită galactoză-α-1,3-galactoză, cunoscută și sub denumirea de alfa-gal.
Această dizaharidă se găsește pe suprafața celulelor mamiferelor non-primate, inclusiv ale vacilor și porcilor, însă este prezentă și în saliva căpușelor, în special a căpușei Amblyomma americanum răspândită în special în estul SUA și Mexic. Prezența sa a fost depistată și în unele țări din partea de nord a Americii de Sud.
Persoanele mușcate de căpușe pot dezvolta anticorpi IgE împotriva alfa-gal, ceea ce poate declanșa uneori o reacție alergică la consumul de carne roșie, precum și la alte produse de origine animală, cum ar fi lactatele și gelatina.
Alergia, denumită sindromul alfa-gal, este cunoscută pentru debutul său întârziat, simptomele apărând la două până la șase ore după masă, ceea ce face dificilă asocierea reacției cu alimentul consumat. Manifestările pot include urticarie, greață, vărsături, crampe abdominale, diaree și/sau semne ale unei reacții alergice severe numite anafilaxie, care se poate manifesta prin dificultăți de respirație, senzația de strângere a gâtului, umflarea limbii sau a buzelor, amețeli, puls slab și scăderea tensiunii arteriale.
Sindromul alfa-gal a fost descris pentru prima dată abia la începutul anilor 2000, iar cercetătorii au încă numeroase întrebări fără răspuns despre această afecțiune, inclusiv de ce unele persoane dezvoltă anticorpi IgE împotriva alfa-gal și de ce doar o parte dintre cei care au acești anticorpi par să manifeste efectiv alergia.
Încă din primii ani ai cercetărilor, oamenii de știință au observat existența unor persoane cu așa-numita sensibilizare asimptomatică la alfa-gal. Cu alte cuvinte, există persoane care au anticorpi împotriva acestui carbohidrat, dar care nu par să dezvolte reacții alergice la consumul de carne.
Acest lucru a devenit evident în 2007, când cercetătorii au raportat că numeroși pacienți cu cancer prezentau reacții alergice severe la un tratament oncologic numit cetuximab – un medicament pe bază de anticorpi monoclonali care conținea alfa-gal. Reacția alergică a fost observată pentru prima dată la pacienți din Tennessee și Carolina de Nord, state în care există populații bine stabilite ale căpușei Amblyomma americanum.
Sursa https://www.hotnews.ro
