Cercetări noi schimbă perspectiva: ce impact are alăptarea asupra sănătății mamei și copiilor pe termen lung

Timp de decenii, medicina și sănătatea publică au confirmat un adevăr ce pare simplu, dar cu impact enorm: laptele matern exclusiv în primele șase luni oferă copilului tot ce are nevoie pentru un început optim. Organizația Mondială a Sănătății și UNICEF recomandă acest model ca standard global pentru „creștere, dezvoltare și sănătate optimă”.

O analiză recentă pe mai multe studii arată că o creștere globală de 8% a ratei alăptării exclusive la 6 luni ar putea salva un milion de vieți de copii pe an. În plus, și efectele asupra sănătății mamelor sunt notabile.

Laptele matern nu este un fluid static. El își adaptează constanța și conținutul nutritiv pentru nevoile copilului în creștere. O analiză a mai multor studii arată că o creștere globală de doar 8% a ratei alăptării exclusive până la 6 luni ar putea salva aproximativ un milion de vieți de copii pe an, prin reducerea infecțiilor și îmbunătățirea supraviețuirii în primele luni de viață. Recomandarea OMS și UNICEF rămâne clară: alăptare exclusivă în primele 6 luni, urmată de continuarea alăptării alături de diversificare până la 2 ani sau mai mult, acolo unde este posibil. 

„Alăptarea exclusivă înseamnă că sugarul primește doar lapte matern (direct de la sân sau muls), fără alte lichide sau alimente, cu excepția picăturilor/suplimentelor de vitamine, minerale sau medicamente prescrise. Nu se oferă sugarului alăptat exclusiv apă sau ceai (nu pentru că îi fac rău, ci pentru că nu are nevoie). Chiar și în zilele calde, laptele matern oferă hidratarea suficientă”, spune dr. Raluca Bidiga, medic pediatru.

Deși laptele matern acoperă integral nevoile sugarului sănătos în primele șase luni, există situații clinice în care alăptarea trebuie temporar întreruptă sau suplimentată cu formulă.

„Alăptarea se întrerupe în situația în care mama are o infecție severă sau primește medicamente incompatibile cu alăptarea, sau dacă există contraindicații la sugar: în unele boli metabolice, cum sunt galactozemia, fenilcetonuria, sau în malformații digestive severe, ca atreziile esofagiene”, explică medicul pediatru Raluca Bidiga.

Ea menționează trei situații concrete care impun oprirea alăptării: tuberculoză netratată la mamă, herpes activ pe mamelon sau tratament cu cloramfenicol, litiu ori citostatice. În aceste cazuri, decizia medicală se ia individual, cu obiectivul de a proteja atât copilul, cât și mama.

În schimb, suplimentarea cu formulă se recomandă doar atunci când există semne obiective de hipogalactie severă – o producție insuficientă de lapte, confirmată medical.

Sursa https://www.hotnews.ro