Discuțiile prelungite cu roboții conversaționali, uneori ore întregi zilnic, au generat un nou fenomen, denumit „psihoza AI”. Deși nu este recunoscută oficial ca afecțiune medicală, aceasta stârnește îngrijorări din cauza potențialului său de a provoca daune semnificative.
„Psihoza AI” descrie situațiile în care persoanele angajate în dialoguri extinse cu chatboții ajung să creadă că inteligența artificială este conștientă, le transmite mesaje ascunse sau le dezvăluie secrete.
Unii utilizatori dezvoltă convingerea că au o relație profund personală, chiar romantică, cu chatbotul, în timp ce alții ajung să creadă că dețin talente sau puteri excepționale, deși sunt persoane obișnuite.
BBC îl citează pe Mustafa Suleyman, șeful diviziei de inteligență artificială de la Microsoft, care indică o creștere a numărului de cazuri de persoane afectate de această psihoză AI.
Într-o serie de postări pe X, Suleyman a subliniat că tot mai mulți oameni cred că aceste instrumente AI au conștiință, deși nu există dovezi în acest sens. El a adăugat că „nu există nicio dovadă a conștiinței prezente la aplicații AI în prezent, dar dacă oamenii percep AI-ul ca fiind conștient, vor ajunge să și creadă asta”.
Această psihoză AI se referă la cazurile, tot mai numeroase, în care utilizatorii se bazează excesiv pe chatboți precum ChatGPT, Perplexity, Claude sau Grok și ajung să fie convinși că o realitate imaginară a devenit concretă.
Unii au ajuns să creadă că AI-ul le-a dezvăluit un secret important, alții sunt convinși că pot deveni milionari sau pot inventa lucruri uimitoare. În alte situații, persoanele afectate ajung să fie dezamăgite sau să dezvolte stări depresive.
Sursa https://www.hotnews.ro
