Mulți copii ajung la specialist abia după ce manifestă simptome fizice precum dureri repetate de burtă sau cap, greață înainte de școală, palpitații sau oboseală, fără o cauză medicală identificată. Acest fenomen, cunoscut sub numele de somatizare, indică faptul că emoțiile sunt trăite ca simptome fizice. Este o situație comună în copilărie și poate ascunde anxietate, stres școlar sau dificultăți relaționale. Intervenția timpurie este crucială pentru a reduce suferința și a preveni cronicizarea problemelor.
Exemple concrete includ fete de 12 ani care se izolează și plâng des, adolescenți de 16 ani care suferă de insomnie și își pierd interesul pentru activități, copii cu tantrumuri intense și greu de gestionat, sau băieți de 7 ani care acuză dureri de burtă matinale înainte de școală, deși analizele sunt normale.
Toate aceste manifestări pot semnala stres emoțional. Organizațiile profesionale recomandă căutarea ajutorului specializat atunci când apar schimbări persistente de dispoziție sau de comportament care afectează viața copilului.
În România, stigmatizarea și lipsa înțelegerii rolului educației emoționale întârzie adesea accesul la ajutor. Rapoartele UNICEF subliniază că problemele emoționale afectează performanța școlară și cresc riscul comportamentelor nesănătoase. Accesul inegal la servicii reprezintă un motiv suplimentar pentru a nu aștepta ca problemele să se rezolve de la sine.
Somatizarea se manifestă prin exprimarea emoțiilor (anxietate, stres, tristețe) prin corp: dureri recurente de burtă sau cap, greață, senzație de „nod în gât” sau oboseală, în absența unei cauze organice clare. Acest fenomen este frecvent la copii, deoarece limbajul lor emoțional este încă în dezvoltare. Este important de înțeles că acești copii nu „inventează” simptomele, ci au nevoie de ajutor pentru a înțelege și a gestiona ceea ce simt.
Ghidurile AACAP (Academia Americană de Psihiatrie a Copilului și Adolescentului) indică faptul că până la 1 din 10 copii poate acuza zilnic dureri corporale fără o explicație medicală.
Normalizarea emoțiilor și învățarea unor strategii de coping (respirație, expunere treptată la situații generatoare de teamă, rezolvare de probleme) contribuie la reducerea simptomelor somatice și a absenteismului școlar.
Centre pediatrice și organizații profesionale evidențiază legătura puternică dintre minte și intestin la copii și importanța intervenției timpurii. Dr. Nicole Sawangpont Pattamanuch, gastroenterolog la Seattle Children’s Hospital, Research, Foundation, explică: „Persoanele cu dureri abdominale funcționale au un sistem nervos hipersensibil, din cauza evenimentelor adverse timpurii, a intervențiilor chirurgicale anterioare, a infecțiilor acute sau a intoleranțelor alimentare. Dacă ne gândim la creier ca la un receptor stereo și difuzoare, ne ajută să înțelegem cum funcționează axa intestin-creier. Intestinul raportează durerea la coloana vertebrală, care transmite semnalele de durere către creier. Copiii stresați, fie că este fizic sau emoțional, vor avea adesea butonul de volum ridicat pe receptorul stereo. Modul în care creierul primește și interpretează semnalul de durere este strâns legat de starea noastră emoțională”.
Citește mai mult pe Hotnews.ro
Sursa https://www.hotnews.ro
