Guvernele din mai multe țări europene, inclusiv România, caută soluții pentru a reduce numărul mare de concedii medicale și sumele aferente pentru plata indemnizațiilor. Pe de altă parte, medicii și reprezentanții pacienților arată înspre deteriorarea stării de sănătate și îmbătrânirea populației, dar și spre obiceiurile preluate din pandemie.
965.000 de bulgari au avut, anul trecut, concediu medical, dintr-un total de 3,3 milioane de persoane care lucrează în țara vecină.
Datele oficiale arată că, în anul 2025, costul concediilor medicale a crescut la aproape 550 de milioane de euro, echivalentul a aproximativ 0,5% din PIB-ul țării, fiind considerat o povară semnificativă pentru sistemul public de asigurări.
În medie, angajații bulgari au primit aproximativ 32 de euro pentru o zi de concediu medical în 2025. Certificatele de concediu medical eliberate au însumat 16,728 de milioane de zile lucrătoare.
Chiar dacă este una dintre țările care plătesc toate zilele de concediu medical, Bulgaria a introdus, în ultimii ani, controale pentru a verifica, prin sondaj, dacă persoanele care se află în concediu medical sunt într-adevăr în incapacitate de muncă.
În România, cea mai recentă statistică disponibilă privind numărul de angajați care au fost în concediu medical este cea din anul 2024.
HotNews a solicitat Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și date privind concediile medicale din anul 2025, însă instituția nu a răspuns până la momentul publicării acestui articol.
În anul 2024, la un număr total de 5,5 milioane de angajați, au fost eliberate peste 3,2 milioane de certificate de concediu medical, însumând 7,3 milioane de zile de incapacitate temporară de muncă.
În medie, în fiecare lună a anului 2024 au fost eliberate 270.000 de certificate de concediu medical.
Numărul de certificate nu este neapărat echivalent cu numărul persoanelor care au fost în concediu medical, pentru că unui singur pacient i se pot elibera mai multe astfel de documente. Casa de Asigurări de Sănătate nu are o statistică a numărului de persoane care au primit concediu medical, ci doar a numărului de certificate de concediu medical eliberate.
Și Spania a înregistrat, în anul 2025, un nivel record de concedii medicale, conform datelor provizorii publicate de Ministerul Securității Sociale. Incidența medie a concediilor medicale pentru afectiuni comune – care nu au legătură cu munca – a ajuns la 53,7 cazuri la 1.000 de angajați, comparativ cu 51,1 cazuri în anul 2024.
Această tendință ascendentă provoacă îngrijorare în rândul organizațiilor de afaceri, precum și în cadrul instituțiilor publice.
Dacă în Bulgaria, cele mai frecvente diagnostice de concediu medical au fost infecțiile aparatului respirator, în Spania, sănătatea mintală a depășit ortopedia (fracturile) în topul cauzelor de absenteism la locul de muncă în perioada 2018 – 2023.
Patronatele vorbesc de ani de zile despre creșterea numărului de concedii medicale și au solicitat controale mai stricte.
De cealaltă parte, sindicatele și unii lucrători din domeniul sănătății susțin că creșterea numărului de concedii medicale se datorează în principal deteriorării sistemului de sănătate, listelor de așteptare, problemelor de sănătate mintală și îmbătrânirii populației active.
În 2025 și 2026, problema a ocupat din nou un loc central în dezbaterea publică, Spania înregistrând cifre record pentru incapacitatea temporară de muncă și o creștere bruscă a cheltuielilor cu asigurările sociale pentru aceste beneficii.
Guvernul regional din Galicia, comunitate autonomă situată în nord-vestul Spaniei, a lansat recent un plan de înăsprire a controalelor privind concediile medicale și de combatere a potențialelor cazuri de fraudă.
Și în Franța, numărul de zile de concediu medical este la un nivel record, înregistrând o creștere cu 50% comparativ cu anul 2019.
O situație similară este și în Austria, unde există o medie de 15 zile pe an în care un angajat este absent de la locul de muncă, din cauza bolii – una dintre cele mai mari cifre din ultimii 30 de ani.
Numărul record de concedii medicale din ultima perioadă „se trage din pandemie”, spune Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov, într-un dialog cu HotNews.
„Acum există o creștere a numărului de concedii medicale peste tot în Europa. Starea de sănătate este evident afectată – mai multe boli cronice, multe patologii acute. S-a schimbat profilul bolilor după pandemie: au fost foarte mulți oameni răciți rău, care în trecut făceau răceli uzuale și care acum fac forme mai grave”, explică dr. Sandra Alexiu.
„Atunci s-au dat concedii nenumărate atât pacienților bolnavi de COVID, cât și celor care au intrat în contact cu ei. Atunci a fost un boom de concedii medicale în toată lumea”, a mai spus medicul.
Și Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România, spune, într-un dialog cu HotNews, că problema cu concediile medicale a apărut în România în pandemie. „Când a venit pandemia, ne-au obligat să stăm două săptămâni acasă, dacă am intrat în contact cu o persoană bolnavă. Și s-au trezit, după pandemie, că au de plătit nenumărate concedii medicale. La început dădeau și o lună – două pentru COVID, apoi două săptămâni.”
Rozalina Lăpădatu amintește și că, în țara noastră, Casa de Asigurări de Sănătate plătește concediile medicale către angajatori cu o întârziere de ani de zile.
„A fost nevoie să acopere aceste concedii medicale, să le plătească, iar acea statistică i-a speriat. Au început să caute soluții. Dar pandemia a trecut. Acum ar trebui să fim corecți cu noi înșine și să vedem care este problema reală. Nu după o situație excepțională, cum a fost pandemia, să se pună presiune pe oameni să nu își mai ia concedii medicale”, consideră reprezentanta pacienților.
La rândul său, medicul Sandra Alexiu arată că „s-a schimbat felul în care vedem lucrurile: înainte de pandemie, oamenii se duceau și răciți la locul de muncă și nu se uita nimeni la ei. După pandemie, nu îți mai vine să îi primești la serviciu. Dacă ești răcit, în multe locuri ți se spune să stai acasă, ca să nu transmiți. Sunt niște modificări de comportament explicabile din punct de vedere social.”
Concediile pe termen lung sunt eliberate pentru pacienții cu boli grave, precum cei oncologici sau care au suferit un infarct sau accident vascular cerebral, mai spune dr. Sandra Alexiu.
„Acolo, concediul poate să fie și de un an sau doi. Noi, în medicina de familie, eliberăm concedii pentru boală obișnuită, pentru câte o urgență. Și suntem restricționați și nu putem să acordăm decât cel mult 7 zile pentru un episod de boală în două etape – 4 zile și 3 zile. Și maximum 28 de zile pe an pentru un pacient.”
„Grosul de concedii medicale nu este la noi, ci la bolile cronice grave, unde, deși sunt concedii medicale de durată, sunt eliberate cu țârâita – în fiecare lună, pentru că așa este procedura gândită de CNAS. Ar scuti și pacienții, și medicii de birocrație dacă ar face pensionare pe 6 luni sau pe un an, așa cum se dă certificat de handicap. Ca să nu mai plimbe hârtii, să deconteze concediul pe fiecare lună etc. Ar fi mult mai util pentru organizare.”
Medicul este de părere și că „nu poți să spui că toată lumea fură. Poate că oamenii sunt mai bolnavi, poate că au nevoie să stea acasă. Sau sunt și situații cum este de exemplu varicela, în care pacientul este contagios 5 zile, dar nu vrea să se ducă în colectivitate după 5 zile din cauză că i se văd bubele urât, se scarpină și se uită cei din jur. Există niște explicații pentru fiecare caz.”
Cu toate că majoritatea țărilor europene încearcă să descurajeze concediile medicale, procedura de obținere a acestora nu este nicăieri atât de birocratică precum în România.
În multe țări procedura este complet digitalizată, fără drumuri și documente fizice plimbate de pacient.
În țara noastră, pentru a primi concediu medical, angajatul trebuie să se prezinte fizic în cabinetul medicului și să îi fie validat cardul de sănătate în sistem. Concediul medical nu poate fi eliberat retroactiv, așa că românii care au nevoie de el trebuie să se prezinte la medic din prima zi de boală.
Sursa https://www.hotnews.ro
