Există decizii care schimbă o carieră. Și există decizii care schimbă o întreagă epocă, scrie Naftemporiki.
În primăvara anului 1994, Jeff Bezos, în vârstă de 30 de ani, se află acolo unde mii de tineri economiști și-ar dori să fie. Este vicepreședinte la DE Shaw, una dintre cele mai inovatoare firme de investiții de pe Wall Street. Cariera sa avansează rapid, perspectivele par nelimitate și nu există niciun semn că va renunța la tot în câteva luni.
Până când citește o statistică: utilizarea internetului crește cu o rată anuală de 2.300%.
Pentru majoritatea oamenilor, era pur și simplu un număr impresionant. Pentru Bezos, era semnul că o nouă economie se năștea. Și credea că are o singură opțiune: fie să devină parte a ei, fie să-și petreacă restul vieții întrebându-se ce s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi îndrăznit.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Înainte de a pleca, el a discutat despre ideea sa cu fondatorul DE Shaw, David Shaw.
Răspunsul nu a fost un „nu”. Dimpotrivă. Shaw i-a spus că ideea era excelentă, dar poate că era mai potrivită pentru cineva care nu avea deja o carieră atât de reușită. L-a sfătuit să meargă acasă, să se gândească cu atenție și să revină peste două zile cu decizia sa finală.
În acel weekend, Bezos a făcut un exercițiu mental care avea să devină faimos.
Mai târziu, l-a numit „Cadrul de minimizare a regretului”. S-a imaginat la 80 de ani și și-a pus o singură întrebare: „Ce voi regreta mai mult? Că am eșuat sau că nu am încercat niciodată?”
Răspunsul a venit aproape imediat.
Dacă ar fi eșuat, era convins că ar fi putut trece peste eșec. Dar dacă ar fi lăsat revoluția internetului să treacă pe lângă el fără să participe, acel gând l-ar fi bântuit pentru totdeauna. După cum a spus chiar el, nu se temea de eșec; se temea de regret.
Demisia a fost doar începutul. El și soția sa, Mackenzie, părăsesc New York-ul și conduc spre Seattle. Ea conduce. El, pe scaunul din dreapta, scrie planul de afaceri pentru noua companie pe laptop.
Alegerea orașului Seattle nu a fost întâmplătoare. Orașul avea un ecosistem tehnologic, acces la personal calificat și era aproape de depozite mari de distribuție a cărților.
Pe 5 iulie 1994, compania a fost fondată oficial. Inițial se numea Cadabra. La scurt timp după aceea, Bezos a redenumit-o Amazon, inspirat de cel mai mare râu din lume. El își dorea ca firma sa să devină cea mai mare din lume. Și a fost foarte aproape de a reuși.
Prima idee de afaceri nu a fost crearea unui „ghișeu unic”, ci deschiderea celei mai mari librării din lume.
Cărțile erau produsul perfect pentru internet. Existau milioane de titluri diferite, mult mai multe decât putea găzdui orice magazin fizic. Primul birou al Amazon a fost un garaj închiriat în Bellevue, Washington.
Sursa https://www.hotnews.ro
