Astăzi, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda-cheie, dacă o vor scădea sau o vor lăsa la actualul nivel, de 6,5%. De decizia lor depinde rata ta la bancă, cursul euro, chiar și prețul alimentelor pe care le cumperi din supermarket.
Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară, le-a prezentat deja zilele acestea analiza care descrie situația economică.
Cel mai important document este însă cel în care li se prezintă celor 9 scenariile cu privire la decizia de politică monetară. Pe scurt: ce se va întâmpla cu economia dacă cei 9 decid să crească dobânda cheie sau s-o scadă. Deocamdată, experții sunt unanimi în a spune că în condițiile date, nivelul dobânzii va rămâne neschimbat.
Economiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină rata dobânzii cheie neschimbată la 6,50%. „De data aceasta, banca centrală va publica doar comunicatul de presă standard, care este puțin probabil să ofere prea multe îndrumări cu privire la deciziile viitoare. Chiar și așa, tonul BNR și evaluarea sa asupra tendințelor macroeconomice actuale vor fi esențiale.”, se arată într-o analiză a BCR.
Creșterile ratelor par puțin probabile într-o economie slabă care funcționează cu un decalaj de producție negativ.
BCR se așteaptă la o inflație la sfârșitul anului de 5,9% și spune că o nouă depreciere a RON rămâne un risc în creștere pentru perspectivele inflației, deși, deocamdată, EUR/RON s-a stabilizat într-un nou interval de tranzacționare.
„Instabilitatea politică internă a adăugat un alt nivel de incertitudine. Execuția bugetară solidă în primele cinci luni și veniturile mai mari provenite din creșterea PIB-ului nominal determinată de inflație oferă totuși o anumită marjă de manevră pentru a îndeplini ținta de deficit pentru acest an de 6,2% din PIB. Cu toate acestea, traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană prevede o înăsprire fiscală suplimentară pentru 2027 iar punerea în aplicare a acestui plan necesită un angajament politic puternic, care ar fi putut slăbi în urma prăbușirii guvernului. Pe măsură ce se apropie anul electoral 2028, perspectivele unei ajustări fiscale continue se estompează”, arată analiza BCR
Recenta suprapunere a crizelor (energetică, politică) a erodat și mai mult un mediu de încredere deja fragil, în timp ce activitatea economică era deja în declin (PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% de la an la an), arată un raport intern al BRD.
Pârghiile care ar fi putut susține o creștere marginal pozitivă, notează autorii raportului – stabilitatea externă, continuitatea reformelor alături de corectarea dezechilibrelor și absorbția fondurilor PNRR – au slăbit progresiv sau au devenit incerte. În același timp, contracția consumului privat se intensifică, deciziile de investiții sunt amânate, iar principalii parteneri comerciali se confruntă cu propriile dificultăți economice.
În consecință, întrebarea se pune acum pe magnitudinea contracției, mai degrabă decât pe probabilitatea acesteia. „Considerăm că ajustarea înregistrată în T1 2026 ar putea reprezenta punctul de mijloc al intervalului asociat corecției PIB-ului din 2026” notează autorii documentului.
Este probabil ca Banca Națională a României să mențină rata de politică monetară neschimbată în acest an, explică oficialii BRD. Argumentele pentru o majorare a ratei dobânzii- ipoteză confirmată și de un consilier al Guvernatorului într-o discuție cu HotNews depinde de evoluțiile interne și externe, precum și de poziția de politică monetară a principalelor bănci centrale.
În cazul în care presiunile asupra cursului de schimb se intensifică, condițiile de lichiditate din sistemul bancar se pot înăspri, ceea ce ar putea duce la o modificare ascendentă a ratelor interbancare.
Dacă BNR (Banca Națională a României) ar majora dobânda de politică monetară, asta ar declanșa un lanț de efecte în economie. Toate celelalte dobânzi din economie gravitează în jurul ei.
Cum oprește creșterea dobânzii, inflația:
1. Creditele se scumpesc
Băncile comerciale se finanțează mai scump de la BNR așa că vor crește dobânzile la credite pentru populație și firme. Credite mai scumpe înseamnă că oamenii se vor împrumuta mai puțin, vor cheltui mai puțin, ceea ce va duce la scăderea cererii și a presiunii pe prețuri.
Sursa https://www.hotnews.ro
