Stresul provocat de facturile neplătite, de chiria care trebuie achitată sau de datoriile acumulate poate afecta inima în aceeași măsură ca fumatul, hipertensiunea arterială sau diabetul. Aceasta este concluzia unui studiu amplu, publicat în revista Mayo Clinic Proceedings, care a inclus peste 280.000 de participanți.
Cercetătorii au observat că persoanele care se confruntă cu un nivel crescut de stres financiar sau care nu au mereu acces sigur la alimente prezintă semne de îmbătrânire cardiovasculară mai rapidă, chiar și atunci când sunt luați în calcul factorii medicali clasici. Altfel spus, două persoane de aceeași vârstă, cu același profil clinic, pot avea inimi care îmbătrânesc diferit, în funcție de presiunea economică pe care o resimt zi de zi.
Spre deosebire de studiile care urmăresc doar dacă pacienții dezvoltă sau nu boli cardiovasculare, echipa de cercetători a analizat vârsta cardiovasculară. Conceptul descrie cât de „bătrâne” sunt, din punct de vedere biologic, inima și sistemul vascular ale unei persoane, în raport cu vârsta ei reală.
Dr. Leana Wen, medic de urgență și profesor asociat adjunct la Universitatea George Washington, din SUA, a explicat într-un interviu pentru CNN că, atunci când cercetătorii măsoară îmbătrânirea inimii, se referă la „modificări structurale și funcționale ale sistemului cardiovascular care cresc riscul de boli cardiace.”
Printre acestea se numără rigidizarea vaselor de sânge, modificări ale funcției mușchiului cardiac și o capacitate redusă a sistemului cardiovascular de a răspunde la efort.
„Stresul cronic poate accelera aceste procese. Hormonii stresului precum cortizolul și adrenalina afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac, inflamația și metabolismul. Când aceste sisteme sunt activate în mod repetat, pe termen lung, pot contribui la uzura inimii și a vaselor de sânge. În timp, acest efect cumulativ poate semăna cu ceea ce vedem la îmbătrânire sau în cazul afecțiunilor medicale de lungă durată,” a precizat dr. Wen.
Dr. Wen explică faptul că stresul financiar are trăsături care îl diferențiază de alte forme de stres. Spre deosebire de episoadele acute, cum ar fi un termen limită la serviciu sau o răceală de câteva zile, grija legată de lipsa banilor se prelungește și ajunge să fie, pentru mulți, o stare de tensiune continuă.
„Poate implica griji persistente legate de facturi, stabilitatea locuinței, cheltuieli medicale, datorii sau întreținerea familiei. Pentru că banii afectează atât de multe aspecte ale vieții de zi cu zi, stresul financiar poate fi dificil de evitat. Poate perturba somnul, poate limita accesul la alimente sănătoase sau la îngrijiri medicale și poate reduce oportunitățile de mișcare sau odihnă. Toți acești factori se amplifică reciproc și pot mări riscul cardiovascular în timp,” a detaliat medicul.
Aceeași concluzie apare și într-o meta-analiză sistematică publicată în Current Problems in Cardiology în 2023, care a inclus șapte studii despre asocierea dintre stresul financiar și incidența bolilor coronariene sau a evenimentelor cardiace majore. În ansamblu, analiza arată că persoanele aflate sub presiune financiară au avut un risc cu aproximativ 19% mai mare de a dezvolta boli cardiace sau de a trece prin evenimente grave, precum infarctul miocardic ori accidentul vascular cerebral.
„Literatura disponibilă susține o asociere între stresul financiar și incidența bolii coronariene sau a rezultatelor cardiace majore, subliniind nevoia urgentă de definiții și măsurători standardizate ale stresului financiar,” notează autorii, care adaugă că descoperirile lor „sprijină integrarea evaluărilor stresului financiar în îngrijirea pacienților și dezvoltarea politicilor de sănătate care pun accent pe presiunile economice.”
Un rezultat important al cercetării este că asocierea dintre stresul financiar și îmbătrânirea cardiovasculară a fost comparabilă, iar uneori chiar mai puternică, decât cea observată pentru unii factori de risc clasici. Hipertensiunea, diabetul și fumatul sunt de mult timp printre principalele cauze ale bolilor de inimă, însă datele au scos la iveală că presiunea economică poate avea o influență similară asupra sănătății inimii.
„Asta nu înseamnă că stresul financiar înlocuiește factorii de risc tradiționali, ci mai degrabă că se adaugă la aceștia. O persoană cu hipertensiune arterială care se află și sub presiune financiară, s-ar putea confrunta cu un risc compus,” a atras atenția dr. Leana Wen.
Un alt studiu, din 2020, a demonstrat că persoanele care resimt frecvent stres legat de plata chiriei sau a ratelor la casă au un risc dublu de a dezvolta boli de inimă, comparativ cu cele care se simt în siguranță, din punct de vedere financiar.
Potrivit Mayo Clinic, stresul declanșează o serie de reacții fizice începând de la creșterea ritmului cardiac, și continuând cu încordarea mușchilor și accelerarea respirației, din cauza nivelurilor crescute de cortizol și adrenalină.
Adrenalina face inima să bată mai repede, crește tensiunea arterială și ține organismul „în priză.” Cortizolul, principalul hormon al stresului, crește nivelul zahărului din sânge, ajută creierul să folosească mai eficient glucoza și crește disponibilitatea substanțelor implicate în repararea țesuturilor. În același timp, cortizolul reduce activitatea funcțiilor care nu sunt prioritare într-o situație de urgență. Poate modifica răspunsul sistemului imunitar și poate încetini digestia, funcțiile reproductive și procesele de creștere.
Acest sistem complex de alarmă comunică și cu regiunile creierului care controlează starea de spirit, motivația și frica. Atunci când stresul devine constant, iar organismul se simte mereu amenințat, reacția de „luptă sau fugi” rămâne activată mai mult decât ar fi normal. Pe termen lung, această stare, împreună cu expunerea prelungită la cortizol și alți hormoni de stres, poate dezechilibra aproape orice sistem din corp.
Sursa https://www.hotnews.ro
