Atunci când nivelul de cortizol, principalul hormon al stresului, nu este nici prea ridicat, nici prea scăzut, cresc beneficiile pentru sănătate. Pe lângă faptul că ajută organismul să se adapteze nivelului de stres, cortizolul este implicat și în reglarea inflamației și menținerea bunei imunități. De asemenea, ajută la gestionarea felului în care alimentele sunt transformate în energie. Anumite tipuri de alimente – de regulă, cele cu grăsimi nesănătoase, cele intens procesate și dulci – afectează nivelul de cortizol și felul în care corpul gestionează stresul. Ce alimente ajută corpul să răspundă mai bine la stres și care sunt cele al căror consum ar trebui evitat, explicăm pe larg.
Este dincolo de orice îndoială că stresul și alimentația sunt strâns legate. Și nu doar în sensul că atunci când suntem stresați mâncăm prea mult sau prea puțin sau facem alegeri alimentare incorecte. Alimentele impactează orice proces și sistem din organism, iar prin ceea ce mâncăm ajutăm corpul sau nu să facă față mai ușor provocărilor fizice și emoționale la care este supus.
Cortizolul – cunoscut ca fiind principalul hormon al stresului – este produs de glandele suprarenale și reglat de creier prin intermediul axei hipotalamo-hipofiză-suprarenală. Nivelul de cortizol variază de-a lungul unei zile, cea mai mare valoare fiind înregistrată, de regulă, dimineața, când organismul are nevoie să-și mobilizeze resursele de energie pentru a face față activităților zilnice.
Pentru a obține energie, cortizolul crește nivelul zahărului din sânge, presiunea arterială și ritmul cardiac. Către seară, nivelul cortizolului scade, permițând corpului să se odihnească.
Pe termen scurt, eliberarea unei cantități mari de cortizol ajută corpul să iasă din situația stresantă, dar, pe termen lung, nivelurile ridicate ale acestui hormon duc la apariția problemelor de sănătate: creștere în greutate sau anumite boli cronice.
Astfel, creșterea pe timp îndelungat a nivelului de cortizol mărește riscul de hipertensiune arterială, diabet de tip 2, boli de inimă, stimulează obezitatea, interferează cu programul sănătos de somn și distruge puterea de concentrare. Sistemul imunitar este supus și el presiunii, ceea ce face ca lupta contra infecțiilor să fie mai dificilă. În cazuri mai rare, nivelurile foarte mari de cortizol din corp pot fi legate de prezența sindromului Cushing, o boală neurologică gravă, în timp ce un nivel prea scăzut poate semnala prezența bolii Addison, o afecțiune cunoscută și sub numele de insuficiență corticosuprarenală CSR.
Anumite tipuri de alimente pot afecta nivelurile de cortizol din organism și felul în care face față corpul la situațiile stresante, potrivit health.com.
Un studiu randomizat, realizat pe 9.000 de participanți și publicat în 2021 – Association between Alcohol Consumption and Serum Cortisol Levels: a Mendelian Randomization Study – arată legătura din consumul de alcool și nivelurile înalte de cortizol. Alte studii însă au avut rezultate mixte, astfel că este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege această legătură în profunzimea ei. Aceasta întrucât și alți factori care țin de stilul de viață – precum fumatul, alimentația necorespunzătoare, lipsa somnului – pot de asemenea să afecteze sistemul nervos central și nivelul cortizolului.
2. Mâncarea ultraprocesată. Multe dintre alimentele pe care le ingerăm au trecut printr-un procesare mai îndelungată sau mai scurtă. Există o mare diferență între făina de migdale, de exemplu, obținută prin măcinare și un baton de ciocolată. Se știe că alimentele ultraprocesate incorporează zaharuri rafinate, amidon și grăsimi nesănătoase. Prin rafinare, nutrienții benefici pentru sănătate – cum sunt, de exemplu fibrele – se pierd și rămân doar aromele și aditivii adăugați, care au o valoare nutritivă redusă.
Fursecurile, prăjiturile, băuturile cu zahăr adăugat, precum și carbohidrații din pâinea albă și paste duc la creșteri rapide ale nivelurilor de zahăr din sânge, iar organismul este nevoit să le regleze. Când glicemia crește, corpul trebuie să producă insulină pentru a o reduce a explicat Kathryn Munder, dietetician clinician la Centrul Oncologic Dr. Anderson de la Universitatea din Texas, SUA.
Corpul trece printr-o perioadă de criză, iar variațiile au un efect de domino asupra altor hormoni din organism.
Sursa https://www.hotnews.ro
