10 ani de la Colectiv: România încă nu are niciun centru pentru mari arși. Țara cu 7 centre la de 8 ori mai puțini pacienți cu arsuri / Situația în alte state din Europa

Țări precum Austria, Italia sau Croația au centre unde nu numai că pot trata pacienții cu arsuri grave, dar preiau și răniți din alte țări. La 10 ani de la tragedia din Colectiv, România nu…

 

Țări precum Austria, Italia sau Croația au centre unde nu numai că pot trata pacienții cu arsuri grave, dar preiau și răniți din alte țări. La 10 ani de la tragedia din Colectiv, România nu are niciun centru pentru mari arși, dar ministrul Sănătății promite că în decembrie va fi gata primul.

Austria este una dintre țările care au preluat și tratat constant, în ultimii ani, mari arși din România. Nu are nevoie să își transfere propriii pacienți cu arsuri grave în străinătate.

Pe lângă România, Austria a ajutat și alte țări din Europa, cum ar fi Macedonia de Nord: după incendiul dezastruos din martie 2025 din clubul Pulse, șase victime grav rănite au ajuns să fie tratate la Viena și Graz.

Spitalul General din Viena (AKH) este cel mai mare spital din Austria și unul dintre cele mai mari din Europa. Aici se găsesc șase paturi pentru tratarea marilor arși, dar Austria mai tratează astfel de pacienți și în spitale din alte orașe, precum Graz.

Nici Italia nu își transferă pacienții cu arsuri grave la spitale din străinătate. Dimpotrivă, pacienți străini cu arsuri critice – în special din Ucraina sau Albania – ajung adesea să fie tratați în spitale de specialitate din Italia.

17 spitale din Italia dispun de 162 de paturi pentru pacienți cu arsuri grave, dintre care 149 pentru adulți și 13 pentru copii. În jur de 80% dintre paturile pentru pacienți cu arsuri severe sunt ocupate în permanență.

Cel mai grav accident cu arși înregistrat în ultimele decenii în Italia a fost incendiul din gara Viareggio, din anul 2009, când un vagon de tren care transporta GPL a deraiat și a luat foc. 11 persoane au murit în incendiu, iar alte 20 au murit ulterior din cauza arsurilor grave.

Într-un dialog cu HotNews, Alexandru Rogobete admite că „oamenii nu mai au răbdare” și nici încredere că pacienții din România pot fi tratați, în condiții de nivel înalt, și în România. 

„Cred că s-a vorbit foarte mult în acești 10 ani. Tocmai acesta este motivul pentru care nu avem, pentru că doar s-a vorbit”, declară ministrul Sănătății. 

Trei centre pentru mari arși, promise de acum 11 ani, se construiesc printr-un program de împrumut cu Banca Mondială – Timișoara, Târgu Mureș și București (centru pentru copii). Construcția lor a început efectiv în anii 2022 – 2023, spune actualul ministru al Sănătății.

Dacă centrul de la Timișoara ar putea trata primii pacienți în primăvara anului viitor, se estimează că celelalte două centre ar urma să fie gata la finalul anului 2026 (Târgu Mureș) și prima parte a anului 2027 (centrul pentru copii din București).

„Vorbim despre niște proiecte care se văd, sunt finalizate, se lucrează acum la ultimele detalii. Putem spune că, în 3 ani, s-au construit. Dar având în vedere faptul că în ultimii 3 ani s-au putut construi cele 3 centre, nu cred că există nicio explicație și nicio scuză, de ce în primii 7 ani de zile de la Colectiv nu s-au putut construi. Nu eu trebuie să dau explicația asta, explicația asta trebuie să o dea cei care au fost pe aici și nu le-au făcut”, spune Alexandru Rogobete. 

Vorbim, mai spune ministrul Sănătății, despre centre „copiate cu rigoare” după centrele de arși din Franța, după standardele și fluxurile de acolo. Tot la Paris, echipele medicale care vor lucra în aceste centre au fost la stagii lungi de pregătire, de 6 luni – un an.

Primele promisiuni privind construirea de centre de arși în România datează din 2014, cu un an înaintea incendiului din clubul Colectiv, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern ce prevedea construirea a patru centre: două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș.

Pe lângă centrul de arși pentru copii de la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, Bucureștiul ar fi trebuit să aibă și un al doilea centru de arși, pentru adulți – al patrulea din cele a căror construcție a fost aprobată în 2014. Acesta urma să fie construit în cadrul Spitalului de Urgență „Bagdasar-Arseni”.

În anul 2020, însă, era inaugurată, la „Bagdasar Arseni”, o unitate funcțională pentru tratarea pacienților cu arsuri – structură ce poate trata doar arsuri de complexitate medie. 

În același an, Ministerul Sănătății renunța, printr-un Ordin de ministru, la construirea centrului pentru mari arși de la „Bagdasar Arseni”, în cadrul proiectului cu Banca Mondială.

10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.

În jur de 1.400 – 1.500 de pacienți anual reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată.

Numărul de decese cauzate de arsuri este de aproximativ 200 pe an, arată raportul Ministerului Sănătății din anul 2021.

Prin comparație, în Spania, peste 1.300 de pacienți cu arsuri ajung, într-un an, la camerele de gardă ale spitalelor – între 3 și 4 pacienți pe zi. În medie, 20% dintre ei rămân internați, iar numărul de decese înregistrate este între 50 și 80 pe an. 

„Raportul arată că putem îngrozi și țările care au conflicte armate cu numărul nostru de pacienți cu arsuri. Sunt foarte mulți, anual”, spune Monica Althamer, navigator de pacienți, care era secretar de stat în Ministerul Sănătății când raportul a fost făcut public. 

În primele zile după Colectiv, Monica Althamer, pe atunci navigator de pacienți oncologici, a început să intre în contact cu rudele răniților de la Colectiv. 

„Primul meu caz a fost Alexandru Hogea, părinții lui au fost primii cu care am vorbit”, povestește Monica Althamer, într-o discuție cu HotNews. 

În anul 2016 l-a cunoscut pe Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului de la Colectiv. Mai târziu, Mihai Grecea i-a devenit consilier în Ministerul Sănătății și, în toți acești ani, a navigat împreună cu ea pacienți mari arși. 

Monica Althamer crede că nici cele trei centre nu vor fi suficiente pentru numărul mare de arși și crede că, pe lângă aceste construcții, este nevoie și de campanii de informare și de educație a populației.

„În continuare, noi avem multe arsuri prin electrocuție: copii și adolescenți care se urcă pe trenuri, pe stâlpi de înaltă tensiune, să-și facă poze, să se joace, și care ajung să fie pacienți mari arși”. 

„La numărul de pacienți cu arsuri grave pe care îi are România an de an, nu vor fi suficiente cele 3 centre de mari arși care sunt acum în construcție. România nu o să aibă paturi pentru câți pacienți arși generează țara an de an”, spune navigatoarea de pacienți.

„Nicio țară nu face sute de paturi pentru arsură severă. De asta când apelăm la Belgia, Germania, Austria – țările care ne ajută cel mai des cu transferurile internaționale – de foarte multe ori nu găsim locuri libere. Pentru că sunt puține peste tot în lume”, mai spune Monica Althamer.


Citește mai mult pe Hotnews.ro

Sursa https://www.hotnews.ro

Abonament BT Pătrat Mov

Abonează-te, citește Botosaneanul.ro fără reclamă și comentează cât vrei

Autentificare