Scrie scriitorul
SCRIE SCRIITORUL despre plagiat și Românii au talent: Păpușarii botoșăneni și nevinovatul Burețel
Orice ieşire din anonimat a unora, creează frisoane altora. De multe ori invidia e  forma cea mai des întâlnită de maladie a sufletului românului; cum un semen îşi depăşeşte statutul convenţional, cum se găsesc doi-trei să-i spulbere avântul şi să-l bălăcărească. Sunt şi secvenţe când surplusul de ură secretată de glandele invidiei le paralizează impulsul malefic, lăsându-i pe frustraţi cu buzele umflate.


stfel de gândire procustiană ne-a făcut să înaintăm ca melcii în decursul timpului şi să ne uităm peste gardul vecinului strâmbând adesea din nas. Priviţi la ai noştri politicieni de la pupitrul Palatului Victoria , întorc spatele Europei doar pentru a fi altfel, crezând că doar aşa îşi pot exprima originalitatea. Imaginea noastră în lume este pipernicită, creponată şi… pestriţă, arareori am ţinut pasul cu lumea modernă. Nu că n-am avea talent, ingeniozitate sau putere de creaţie, ci datorită unor hachiţe valahe imprimate în subconştientul nostru colectiv. Ţin să cred că odată cu părăsirea… porţilor orientului, ne vom debarasa şi de aceste tare balcanice, care nu ne particularizează, ci, din contra, ne îngreunează sincronizarea la civilizaţia şi cultura europeană. Am creat acest cadru pentru a expune un „incident”, mai puţin plăcut, ce-a avut loc, de curând, în lumea culturală botoşăneană.
Trei păpuşari de la Teatrul Vasilache din Botoşani s-au prezentat la concursul organizat de postul ProTV, „Românii au talent”, cucerind aplauzele juriului şi spectatorilor, fiind promovaţi cu trei de DA în faza superioară a competiţiei. Este vorba despre actorul, Florin Aioniţoaie, în acelaşi timp şi manager al instituţiei, şi de încă doi actori: Marius Rusu şi Bogdan Horga. Au prezentat un moment umoristic cu păpuşi, avându-l ca protagonist pe Bureţel. Ei bine, după acest succes a urmat micul circ! Câţiva păpuşari coţcari, de la Teatrul Vasilache, de îndată au intrat în vrie, trecând la tot felul de năstruşnice obiecţii şi acuze. Bieţii concurenţi au fost muştruluiţi în fel şi chip, fiind catalogaţi diletanţi şi chiar plagiatori, aruncându-le munca în derizoriu, contestând în acest mod şi profesionalismul juriului. Lucrurile nu s-au oprit aici, Florin Iftode, Mihaela Stempel, Claudiu Gălăţeanu şi Aurica Dobrescu s-au dezis de momentul prezentat de cei trei actori, încercând să ţină şi instituţia la distanţă faţă de „gafa” acestora.
[[banner]]
După o asemenea atitudine încep să crezi că invidia roade până şi cele mai sensibile suflete. Sau poate că e vreun interes de altă natură şi noi nu-l ştim?!
După câte am aflat, intenţia concursului „Românii au talent”, organizat de postul de Pro TV, este de-a descoperi talente dându-le astfel şansa de a se  exprima public. Atenţie, nu presupune exclusiv originalitate şi nu se adresează doar amatorilor! Una din acuzele ce li s-au adus celor trei actori a constat în faptul că Bureţel există încă din 1994 în „Poemes Visuals” în  BY COMPANY JORDI BERTRAN. Doresc să pun o întrebare „instanţei de judecată” de la Teatrul Vasilache: oare cel care a dansat precum Michael Jackson, asta întâmplându-se în ediţia trecută a concursului, a fost plagiator?
Gurile rele spun că acest scandal ar avea, pe lângă invidie, şi un mic substrat politic, cel vizat de tirul acuzelor fiind chiar managerul instituţiei. Dacă şi-n zona culturală îşi bagă codiţa necuratul, atunci degradarea societăţii este ireversibilă!
Lucian ALECSA
CITEŞTE ŞI:
 Scandal la Vasilache de la „Românii au talent”, directorul somat de actori

SCRIE SCRIITORUL despre căpriţe şi revelioane: Puţin din toate, nimic de durată
După ce-a fost ales, Klaus Iohannis a făcut un singur lucru bun: areîntregit imnul naţional. Nu-i nici o glumă! La Palatul Victoria, decând a ajuns Victor Ponta premier, „Deşteaptă-te, române!”, s-a intonatfără o strofă. Până şi cântăreţul Marcel Pavel a dezvăluit că a fostobligat de şefii PSD,  ca în faţa câtorva zeci de mii de români, peNaţional Arena, să mutileze imnul naţional.
SCRIE SCRIITORUL: Pluguşor cu politicieni, între măgari, gâsculiţe, penali şi strigoi
Aho, Aho, politicieni fârtaţimincinoşi şi deocheaţimâine anul se-nnoieştegogoaşa se râncezeşte 
SCRIE SCRIITORUL despre crăciuniţele din politică şi... Pufoşii noştri parlamentari
Aleşii noştri, stăpânii noştri! Toţi sunt pufoşi şi zgomotoşi de spuică-s ursuleţi de pluş numai buni pentru a fi făcuţi cadouri copiilor,acum,  în prejma sărbătorilor, pentru a fi niţel smotociţi. La cât demult se zbat în Parlament pentru a le fi doar lor bine, aleşii noştrimerită tot… respectul nostru şi al urmaşilor noştri.
SCRIE SCRIITORUL despre plata ca la bordel : Coada pisoiului Victor Viorel şi alte cozi de topor
Pisoiul roşu Victor Viorel Ponta a ieşit ciufulit şi cu codiţa întrepicioare din alegerile pentru Cotroceni, asta după ce s-a linguşit caultimul laş pe lângă pensionari şi alte categorii defavorizatepromiţându-le lapte şi miere pentru  următorii 5 ani.
SCRIE SCRIITORUL despre trăiască România dodoloață și alegerile din Republica Moldova
Afirmaţia îi aparţine poetului Lucian Blaga, participant activ  laMarea Unire de la Alba Iulia de pe 1 Decembrie 1918.  În mileniul trei oreîntregire naţională se poate face şi prin extinderea circumferinţelorcercului ce include o etnie. Ştiu, e dureros pentru părinţi, dar celmai românesc îndemn pentru o familie de moldoveni este:”Lăsaţi-vă copiiisă plece de acasă!”.
SCRIE SCRIITORUL despre : Jungla politică și pădurea carpatină   
În jungla politicii e aidoma ca-n pădurile noastre carpatine, suntanimale şi animăluţe care,  chiar de-şi schimbă ciclic părul, năravurilele rămân constante. Acum, când iarna bate la uşă şi ţărişoara noastrădragă abia a ieşit din febra alegerilor prezidenţiale, e timpul sătragem cu privirea în toate direcţiile şi să privim cu luciditate spreviitor. După câteva luni de huzur,  cu tot felul de  praznice şi pomeni,a început să sufle peste ţară un vântişor ce anunţă vremuri de criză. 
SCRIE SCRIITORUL un basm de la Dorohoi: Doly cel voinic şi căpuşele de aur
A fost odată ca niciodată, dacă n-ar fi, nu s-ar  povesti. Nu cu mulţiani în urmă, pe când democraţia abia de făcea ochi, apăru, ca prinminune, pe meleagurile Dorohoiului un voinic în ale politicii, toţiconcitadinii săi au început să-l vadă ca pe un viteaz, exclamând întaină că în momentul când Doly, aşa era dezmierdat de cei apropiaţi, vaajunge măricel, se va mândri ţara cu el, iar pe albia Buhaiului va curgedoar lapte, miere şi lovele. Ce mai, tânărul june de Dorohoi eraperceput, de mulţimea sictirită de poveştile băsiste, ca un profet!
SCRIE SCRIITORUL despre David și Goliat & Ponta care s-a prăbușit ca un monstru cu picioarele de lut    
Orice bun creştin ştie despre mitul lui David şi Goliat, despre triumfulomului obişnuit asupra unui gigant. Asta s-a întâmplat şi duminică pescena noastră politică. Este de ajuns să facem un exerciţiu deimaginaţie spre a vedea asemănarea dintre cele două tablouri.
SCRIE SCRIITORUL despre anul alegerilor fierbinți în Europa de Est : Voința poporului mai puternică decât armata rusă  
În acest an estul Europei s-a confruntat şi încă se confruntă cu alegerifierbinţi. După episodul „Maidan”de la Kiev şi după călcarea Crimeii decătre cizma bolşevică, Ucraina s-a confruntat cu două rânduri dealegeri; pentru preşedinte şi, de curând, alegeri parlamentare. Înmai, Petro Poroşenko a fost ales din primul tur de scrutin preşedinte alUcrainei, acest aspect reprezentând o victorie clară apro-occidentalilor.
SCRIE SCRIITORUL despre wrestling politic cu damf Dâmbovițean
Până se deschid urnele, sondajele primează. Înpreziua alegerilor conştiinţa cetăţeanului, obosită şi hăituită deatâtea impulsuri şi provocări, intră într-o perioadă de limpezire,uşor-uşor ceaţa dispare, în prim plan apar buletinul de vot şi urna.Prin minte încep să i se succeadă imaginile şi vocile celor care i-auîncântat auzul cu tot felul de promisiuni, toate halucinante în felullor.
SCRIE SCRIITORUL despre prostime și fiorul național: Stă doar într-un singur testicul
Pe românul oropsit nimic nu-l unge mai mult la suflet decâtnaţionalismul agresiv. Românaşului,  când îl trec fiorii şi când i seface pielea ca de găină,  simte că întinereşte; uită de foame şi sete,glandele lacrimogenii îi intră în funcţie, brusc, i se umezesc obrăjoriistafidiţi de necazuri.
SCRIE SCRIITORUL: Deshumarea agentului 007 PSD
Victor Ponta se agaţă de artişti precum scaiul pe blana oii. Înainte dedecernarea Premiului Nobel pentru Literatură, candidatul PSD-ului pentruCotroceni a dat să-l încurajeze pe Facebook pe Mircea Cărtărescu,candidat cu mari şanse la râvnitul premiu, conform caselor de pariuriliterare. Răspunsul scriitorului a venit prompt, plin de lehamite şisictir faţă de premierul plagiator.
SCRIE SCRIITORUL despre prea mulți și... prea mincinoși
Salata autumnală a fatidicului an 2014 e una politică, garnisită cuminciuni de tot felul, pentru toate gusturile şi pentru toatecategoriile de românaşi, de aici sau de pretutindeni. Sunt deshumate totfelul de slogane, unele de-a dreptul hazlii, care dădeau bine acum douădecenii şi mai bine, pe când democraţia noastră orbecăia sub lămpaşeleminerilor lui Miron Cosma, iar tovarăşul Ion Iliescu îi înfiera cumânie proletară pe destabilizatorii de ţară  Ion Raţiu şi pe CorneliuCoposu,  acuzându-i ca făcând jocurile agenturilor străine.
SCRIE SCRIITORUL despre cum eșuează un neamț
Cine nu-şi aminteşte de spumoasele  poveşti cu un neamţ alecandidatului PSD pentru Primăria Botoşani, Ovidiu Portariuc .  Peatunci, părea  un june social democrat ascultător,  cu temele făcute lazi, cu mintea igienizată, nevirusată de gogomăniile lui Costică Macaleţişi Gheorghe Marcu.
SCRIE SCRIITORUL despre Toamna papagalilor: Îţi dau zile de la mine / votul vostru mi se cuvine
Toamna e anotimpul numărării bobocilor şi recoltării roadelor. În România se întâmplă şi unele lucruri trăsnite, odată la doi, trei sau patru ani toamna se numără voturile. Când ceaţa începe să ne estompeze vederea şi când  bruma anunţă frigul, politicienii noştri ne trimit la urne să le… acordăm tot sprijinul.
SCRIE SCRIITORUL: Piesa „Scaunele” în regia lui Ovidiu Portariuc
Piesa „Scaunele” este una dintre capodoperele lui Eugen Ionescu. Mareledramaturg este considerat unul dintre întemeietorii teatruluiabsurdului. De vreo doi ani Victor Ponta a legalizat „politicaabsurdului”. Şi cum toate exprimările pesediste sunt la fel, s-a ajunsca şi la Botoşani să ne lovim zilnic cu tot felul de absurdităţi.
SCRIE SCRIITORUL despre bruma de trădători căzută peste Primărie: Șopârlisme politice și limbaj de lemn, plin de așchii
În pragul toamnei Brumă a depus jurământul de credinţă PSD-ului.Ştim bine că prima brumă afectează frunzele. Iaca, la mulţi dintreconsilieri botoşăneni, în plină şedinţă, le-au picat frunzele rămânândgol-goluţi! Nu în sensul propriu, ci figurat. Cel puţin doi dintre eiar trebui să se ruşineze, să stea ascunşi cel puţin până ce votanţii lorvor uita pentru ce i-au trimis în Consiliul Local.
SCRIE SCRIITORUL despre boala limbii roșii: Politicieni cu fundul în mai multe partide, excitații psihice
Suntem într-un an prost, bine că ne apropiem de sfârşitul lui, seanunţă încă patru luni de foc. Iaca, vitele se îmbolnăvesc de boalalimbii albastre, politicienii de boala limbii roşii! Să venim cu câtevadetalii. Deja, pe teritoriul României, au fost semnalizate decese, înrândul vitelor, cauzate de boala limbii albastre. În judeţul nostru s-a semnalat un caz, iar boala se răspândeşte cu rapiditate.
SCRIE SCRIITORUL despre paharnicul lui Ponta de la Botoşani: Partea plină a paharului gol
Românul va avea trei luni de mari satisfacţii şi împliniri, politicieniinoştri, de la primari la parlamentari, ne vor servi zilnic partea plinăa paharului… gol. Oricum, nu-i constă nimic, aşa că va fi apă… chioarăpentru toată lumea, chiar şi septicii îşi vor putea potoli setea,candidaţi pentru Cotroceni avem din tot spectrul politic; de la mitomanila idealişti, de la băsişti la antenişti, de la ecologişti lanaţionalişti şi nonconformişti.
SCRIE SCRIITORUL despre Pişcotul şi „Pişcoata” din Parlament: Cotu’ şi Pişcotu’, promisiunile şi votul
Pişcotul politic e un produs umanoid, pufos, ca o gogoaşă alungită,făcut din minciuni şi vorbe goale, care se umflă în sucul gândiriielectorului flămând şi nesigur pe el, dându-i senzaţia de saturaţie şibună dispoziţie. Asemenea pişcoturi avem peste tot în ţară, dar parcăatât de rumene şi aromate ca la Botoşani, nu sunt. De ce oare?
Profesorul de PoezieCalendarul vremilor noastre este înţesat de „Zile” ale diferitelor entităţi, a sănătăţii, a persoanelor vârstnice, a zonelor umede, a fericirii, a sportului, ş.a, încât te miri dacă mai găseşti vreo zi în calendar care să nu fie deja atribuită, aşa cum sunt sfinţii repartizaţi pe tot parcusul anului, iar când n-au mai încăput singuri în hagiografie au fost alăturaţi câte doi sau chiar mai mulţi într-o zi. În ziua echinocţiului de primăvară - care e şi Ziua fericirii, dar şi avanpremiera Zilei Internaţionale a Poeziei, s-a produs un eveniment artistic emblematic pentru această prăznuire căreia destui nu-i mai văd sensul într-o lume calată exclusiv pe valorile materiale, pragmatice, direct profitabile. După o lungă absenţă, Tudor Gheorghe a sosit din nou în oraşul nostru, de astă dată susţinând un spectacol-recital intitulat Lecţia. Şi a fost cu adevărat o lecţie despre lucrurile majore, importante, fundamentale, în existenţa noastră ca persoane şi ca neam. Înalt, suplu, elegant, cu o ţinută scenică, dar şi sportivă ce sfidează anii, demonstrând că voinţa şi spiritul unui om pot domina şi învinge asaltul vârstei, el a fost cu adevărat Profesorul acestei lecţii care, ca de obicei în cazul său, a ajuns până în străfundurile sufletului omenesc din care spectatorii ce-au umplut sala la refuz erau, fiecare, o parte într-un tot unitar. El şi-a cântat, fireşte, cântecele sale răvăşitoare, cuceritoare şi memorabile, cu acea voce care ajunge şi răscoleşte mereu acel suflet supraindividual şi care, dacă ar fi să-i căutăm echivalenţe, la noi sau în largul lumii, le-am putea găsi la Maria Tănase, ori mai departe, la Julio Iglesias sau Amália Rodrigues. Doar că el nu este doar un cântăreţ, oricât de melodios şi armonic ar fi glasul său cuceritor. El este mult mai mult de atât, este un căutător, un cunoscător şi un descoperitor de valori ascunse, un expert al comorilor culturale, un ostaş luptător pentru marile cauze (acum, când în apărarea Fiinţei naţionale de toate agresiunile nu se vede mai nimeni prin preajmă!) şi, dincolo de toate, e o conştiinţă.El foloseşte în demersul său, acum ca şi altă dată, o armă elegantă, dar aparent desuetă, precum floreta unui cavaler medieval: arma poeziei pe care ştie să o descopere în strălucirea ei diamantină şi acolo unde nu s-ar mai bănui, la vechii noştri poeţi: Vacăreştii, Anton Pann, Dosoftei ş.a., dar ajungând, desigur, la tezaurul marii poezii româneşti, mai bogat decât regretatul tezaur pus la păstrare la vecinii din est. Nichita Stănescu, Bacovia, Grigore Vieru, Arghezi, chiar şi ipostaza ocultată a lui Beniuc şi, cum nu se putea altfel, veşnic Tânărul Voevod Eminescu, ies cu strălucire la lumină în regalul său artistic, demonstrând tuturor celor de faţă valoarea adevăratei poezii, aceea care uimeşte prin ingeniozitatea şi adevărul ei, emoţionează prin sensibilitatea ei, educă prin sensurile ei adânci şi general umane şi, iată, rămâne mereu proaspătă şi neatinsă de iureşul vremii dacă are cine s-o scoată la lumină. Marea Poezie care se revelează în această montură precum un diamant în miezul unui inel de aur măiestru mesteşugit, deosebindu-se de tinichelele şi făcăturile imitatorilor de duzină, al impostorilor care, din păcate, prin orgoliul lor obstinat au contribuit enorm la îndepărtarea publicului de poezie. Spectacolul acesta a fost ca o replică usturătoare la adresa acelor concursuri televizate, căutătoare de talente, în care oricine se prezenta cu vreo poezie, fie ea şi de Eminescu, era imediat clacsonat violent şi ironizat grosier şi crud de către imberbii spectatori, amatori de senzaţional şi încurajaţi să dispreţuiască genul poetic ca artă. Prestaţia acestui mare şi polivalent artist transformă poezia în fundamentul solid şi nicicând ruginit al marii creaţii, al muzicii dăinuitoare, al cugetării profunde şi al conştiinţei marilor valori precum limba naţională, identitatea ca neam, istoria şi geografia pe care doar armătura de cultură şi de conştiinţă le poate apăra de trunchieri. Şi, aparent uimitor, publicul nostru nu a considerat aceste lucruri ca fiind desuete, nu le-a respins şi nu le-a fluierat, ci a respirat co-rezonant cu protagonistul, ştiind să-i guste şi undele de umor rafinat, dovedindu-şi calitatea, fineţea şi profunzimea pentru care merită în bloc nota 10 la această înaltă Lecţie despre marile noastre valori printre care Poezia nu este cea din urmă. De fapt, aşa era şi de aşteptat aici, la Botoşani, iar acesta s-a dovedit a fi cel mai fericit mod de-a prăznui Ziua Fericirii şi de-a întâmpina Ziua Poeziei aici, în oraşul ce-a generat cel mai înalt cuget poetic din existenţa noastră ca neam.
22 martie 2014, 11:00
Florin aionitoaie a schimbat in bine actvitatea de la papusi. Se aude acum in tara vasilache9y2
21 martie 2014, 22:09
Fara nici o indoiala, numarul a fost frumos!Dar ar fi trebuit sa spuna ca reiau (de fapt, copie) o idee care nu le apartine. Iar comparatia cu Michael Jackson nu e potrivita: exista mii de oameni care incearca sa imite stilul de dans al acestuia dar e altceva sa copiezi un numar artistic.
21 martie 2014, 09:13
starshiners.ro%20
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Sondaj
Unde vă doriți cel mai mult să lucrați?
În sistemul bugetar
În sistemul privat
În străinătate
Nu știu / nu mă intereseză
Declaraţia zilei
„Ultima dată când am fost solicitați aici, l-am sancționat în conformitate cu prevederile Legii 61/1991. Avea manele la maximum și deranja tot blocul, s-a luat la ceartă cu toți vecinii, îi înjură, el era aici ca în curte la ...
astratex.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7315 lei
USD
Dolarul SUA
4.2103 lei
CHF
Francul elveţian
4.2800 lei
GBP
Lira sterlină
5.2727 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.9100 lei
XAU
Gramul de aur
194.9091 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2395 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4541 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9707 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.2289 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1852 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6337 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.