Un dirijor experimentat, un virtuos violonist, repertoriu divers, dar bine armonizat, și un public fidel muzicii simfonice. Așa ar putea fi caracterizată seara de vineri.

Format în Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (1990-1995), specializările Regie de teatru muzical, Pedagogie muzicală şi Jazz, Petronius Negrescu a activat inițial ca muzician de jazz, susţinând numeroase concerte și realizând foarte multe înregistrări de radio şi televiziune. Însă din anul 2000 se dedică aproape în întregime artei dirijorale, parcurgând etape de studiu în particular, de masterat şi de doctorat. În anul 2008 a beneficiat de o bursa post-universitara în S.U.A., unde a fost asistent dirijor al maestrului Larry Livingston, şi a participat ca instrumentist în Orchestra Idellwild Festival, cu care a concertat la celebra Disney Hall. În prezent este profesor la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, Facultatea de Muzică.

Florin Ionescu-Galaţi este considerat a fi unul dintre vârfurile generaţiei sale. Din anul 2015 este solist permanent al Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani. Născut la Bucureşti, în anul 1970, a început studiul viorii la vârsta de patru ani, sub îndrumarea tatălui său, cunoscutul violonist şi dirijor I. Ionescu-Galaţi.

Apariţia în public alături de Orchestra Naţională Radio, la vârsta de zece ani, cu concertul de vioară de Kabalevski, prevestea un talent neobişnuit ce avea să devină curând cunoscut. A studiat la Şcoala de Muzică din Braşov cu profesorul Radu Hamzea şi a absolvit cursurile Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, la clasa maestrului Ştefan Gheorghiu. Cariera sa internaţională, începută în 1982, s-a derulat spectaculos în recitaluri şi concerte alături de ansambluri cunoscute ca: orchestrele simfonice de la Graz, Saarbrucken, Marsilia, München, Genova, Atena, Istanbul, Ankara, Izmir, Chişinău, orchestrele radio din Basel, Bucureşti, etc., în săli de renume din Europa, SUA şi Japonia, precum „Gasteig” şi „Herkule” din München, „Carnegie Hall” din New York, „Beethoven Halle” – Bonn, „Santory Hall” – Tokyo.

Public numeros în sala de concert

Sala Filarmonicii ”George Enescu” a primit, vineri, parcă și mai mult public decât în săptămânile anterioare. Purtând măști, respectând normele impuse, presărați printre scaunele ”interzise” cu bandă, melomanii nu renunță la seara de muzică simfonică.

Călătoria muzicală a debutat cu Uvertura operei ”Dido și Aeneas”, de Henry Purcell (1659-1695), operă alcătuită dintr-un prolog și trei acte, pe un libret de Nahum Tate. Considerată drept cea mai bună lucrare în cultura engleză de la sfârșitul secolului XVII, opera spune povestea de dragoste dintre eroul troian Aeneas și regina din Cartagina Dido.

Momentul așteptat al serii a fost cel al Concertului pentru vioară și orchestră în mi major, BWV 1042, de J. S. Bach (1685-1750). Florin Ionescu-Galați, solist permanent al Filarmonicii „George Enescu”, și-a purtat publicul în lumea fascinantă a muzicii lui Bach. Este potrivit să amintim că Bach a fost un compozitor al barocului într-o vreme în care muzica începea să iasă din biserică și din curtea regală și pătrundea în orașe. Se cristaliza o clasă de mijloc dornică de divertisment muzical. Iar compozitorii păreau și ei dispuși să ofere noului public lucrări care să le asigure succesul. Se cânta muzică simfonică chiar și în cafenele (Bach însuși a dirijat concerte săptămânale într-o cafenea din Leipzig).

Bach a devenit curând unul dintre cei mai căutați compozitori, însă moartea avea să îl ducă într-un ușor con de umbră, muzica lui fiind scoasă din repertorii. A revenit în atenția publicului datorită fiilor săi, care au știut să îi mențină vie amintirea. ”Marea dezvoltare a tehnicii violonistice, datorată școlii italiene, precum și cultivarea virtuozității de către maeștrii germani au pregătit drumul creației violonistice bachiene”, aflăm din caietul-program al Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani.

Publicul meloman a aplaudat îndelung prestația violonistului și a orchestrei deopotrivă, răsplătind astfel o interpretare de excepție.

A urmat muzica lui Anatoly Lyadov (1855-1914), cu Opt cântece populare rusești (Cântare religioasă, Colindul de Crăciun, Cântec melancolic, Cântec umoristic, Legenda păsărilor, Cântec de leagăn, Cântec de dans, Cântec de dans în cerc), dar și Poemul simfonic ”Kikimora”, op.63.

Miniaturile orchestrale ale celor Opt cântece populare rusești (scrise în 1906) oferă un conținut muzical complex, lucrările compozitorului rus dezvoltând principiile simfoniei de cameră.

Imediat ce aplauzele s-au stins, sala a fost luată în stăpânire de muzica lui Serghei Rachmaninov (1873-1943). Vocaliza, op.34, nr. 14, în interpretarea orchestrei botoșănene, a adus mai aproape un compozitor de o factură aparte, cu o extraordinară forță de exprimare.

”Niciodată n-am să trădez melodia, care este firul conducător al muzicii. Ea răsună permanent în fiinţa mea, şi prin intermediul ei percep întreaga lume înconjurătoare”, ne transmite compozitorul Vocalizei.

Despre Rachmaninov se spunea în vremea lui că ”nu are egal”. Interpretările lui, ne spun criticii, ”sunau ca și când ar fi fost elaborate în colaborare cu Dumnezeu – varianta finală a unei lucrări care urma să fie veșnic cântată așa și nu altfel”.

Finalul concertului de vineri a stat sub semnul lui P.I. Ceaikovski (1840-1893). Dirijorul Petronius Negrescu și Filarmonica ”George Enescu” au creat un adevărat moment de grație, aducând în sală atmosfera balurilor de la curte. Și asta pentru că acordurile Valsului nr.9, op. 40 (orch. D. Goia), au cuprins publicul într-un vârtej aproape hipnotizant.

De altfel, publicul meloman aflat vineri seară în sala Filarmonicii botoșănene a remarcat deopotrivă armonizarea repertoriului, discreția muzicii și calitatea interpretării, fie că e vorba despre orchestră, fie că ne referim la violonistul Florin Ionescu-Galați.

Concertul viitor, cu pian, Mozart și Beethoven

Concertul viitor are loc vineri, 26 februarie, ora 18.30.

Dirijor Daniel Manasi, invitat pianistul Daniel Dascălu.

În program: W.A. Mozart (Uvertura operei ”Răpirea din Serai” și Simfonia nr. 35, în re major, ”Haffner”), L.van Beethoven (Concertul pentru pian și orchestră nr.4, în sol major, op. 58).

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

Urmărește-ne și pe Google News