Interviuri
INTERVIU Gică Manole : Murdăresc cu mîrlănie icoana neamului nostru
„Ştefan cel Mare”, aşa se cheamă volumul istoric reeditat anul trecut la Editura Geea. Aparţine profesorului de istorie Gică Manole, actual director al Casei Corpului Didactic. Cartea reprezintă o abordare originală a vieţii domnitorului Moldovei, care, de fapt, în opinia autorului, a fost un împărat al întregii ortodoxii. Pe ce se bazează el cînd spune alta şi alte cîteva lucruri mai puţin cunoscute despre „Ştefan cel Mare şi Sfînt”, canonizat după revoluţie de Biserica Ortodoxă Română, citiţi în acest interviu.


-    Ce v-a determinat să scrieţi această carte?
-    Încă din copil am iubit din toată fiinţa mea simbolurile noastre mari, naţionale, eorii noştri naţionali. Sînt probabil demodat pentru că trăim într-o lume în care deja a demitizat totul, orice. Ne este ruşine nouă românilor să punem în evidenţă pentru marea comunitate, pentru tinerii acestei naţiuni simblourile noastre naţionale, care au fost în stare să clădească un destin istoric neamului nostru românesc. Dintre toate personalităţile neamului nostru eu şi cred că nu sînt deloc subiectiv, consider că personalitatea cea mai importantă a destinului istoric românesc în toate timpurile a fost şi va rămîne în veac Ştefan cel Mare. Ei bine, o dragoste profundă, un respect dincolo de margini faţă de Ştefan cel Mare şi timpurile sale şi ţara sa, ţara Moldovei ca o ţară românească care în jumătate de secol a reuşit să devină prin muncă, prin efort militar, prin sacrificiu, o putere europeană de temut pentru căţara Moldovei lui Ştefan cel Mare a fost în stare în cîteva decenii să înfrunte puteri militare ca Regatul Ungariei, Regatul Poloniei, Marele Imperiu Mongol sau teribilul Impreiu Otoman şi tuturora la un loc să le facă faţă şi să le aplice corecţii militare. Niciodată în istoria românilor poporul român nu au dobîndit o victorie mai covîrşitoare, totală decît cea de la Vaslui 10 ianuarie 1475.

- Cît a durat documentarea la această carte şi de ce documente, v-aţi folosit, de unde le-aţi procurat?
- Documentele epocii lui Ştefan cel Mare au fost publicate cu decenii în urmă, dacă n-aş spune chiar cu secole. Am folosit colecţia de documente a lui Ion Bogdan, „Documentele lui Ştefan cel Mare”, apărută în 1913, în două volume şi de asemenea, un istoric ieşean, Mihail Costăchescu, „Documente moldoveneşti de la Ştefan cel Mare”. Nu doar atît ! M-am folosit pentru documentare şi de toate sursele, toate izvoarele narative externe şi interne, toate cronicile noastre cele mai vechi, însăşi „Cronica lui Ştefan cel Mare” scrisă la porunca sa, dar şi altele ungureşti, italiene, turceşti.

„Cartea este cu totul neobişnuită”

-    Şi unde le-aţi găsit, de unde le-aţi luat?
-    Aceste izvoare narative sînt editate de către specialişti români în limba română. Un rol important în ceea ce priveşte cronicile poloneze, turceşti, ruseşti, ucrainiene, străine în general, l-a avut volumul publicat în 2004 la Mănăstirea Putna, „Ştefan cel Mare şi Sfînt – portret în cronică”.

- Şi cartea reprezintă un rezumat al acestor surse sau veniţi şi dvs. cu cîteva lucruri noi?
- N-aş fi scris un rînd dacă eu aş fi fost un oarecare scrib, aş fi preluat documente şi m-aş fi apucat de această carte. Cartea poartă în proporţie de 85-90% pecetea originalităţii mele. Am avut curajul să îmi exprim puncte de vedere de la întemeierea Moldovei pînă la moartea lui Ştefan cel Mare, opinii proprii, analize istorice proprii, speculaţii proprii, dar pe marginea documentelor. Într-un cuvînt, cartea este cu totul neobişnuită şi nu seamănă cu celelalte care s-au scris despre Ştefan cel Mare.

„Să mergem pe cîmpul de luptă desculţ”

-    Şi ce are neobişnuit faţă de celelalte?
-    A scos în evidenţă puterea unui popor şi exemplul unui bărbat în destinul nostru naţional, Ştefan cel Mare, de a crede nelimitat în Dumnezeul poporului lor, de a lucra, munci şi jertfi pentru dreptate, de a avea nobleţea demnităţii proprii. Nicăieri nu se găseşte un exemplu mai cutremurător ca la Ştefan cel Mare. Zice el, după biruinţa copleşitoare de la Vaslui, cînd am reuşit să exterminăm peste 100.000 de turci în trei zile, călăreţii moldoveni i-au izgonit pînă la vărsarea Siretului în Dunăre, zice deci unui cronicar contemporan neamţ, „peste 100.000 de turci au fost ucişi”. Biruinţa asta copleşitoare, o armată de războinici din 45.000 de oameni, după ce a biruit, Ştefan cel Mare zice „nu vă lăudaţi, biruinţa asta am dobîndit-o cu ajutorul Dumnezelui Nostru Atotputernic. Smeriţi-vă! Post, pîine şi apă patru zile şi apoi veniţi alături de mine şi haideţi să mergem pe cîmpul de luptă desculţ”. Aşa au mers după bătălie, desculţ să vadă miracolul pe care l-au realizat ei. Ori această victorie, atenţie, cea mai importantă pe cîmp deschis obţinută vreodată de o oaste creştină, nu e întîmplător că o parte a poporului român est-carpatic a biruit atunci o armată otomană de peste 120.000 de războnici de elită.

„Toţi mitropoliţii ortodoxiei răsăritene l-au ridicat la rang imperial pe Ştefan cel Mare”

- Spuneţi-ne unu-două lucruri despre care botoşănenii, moldovenii nu prea le ştiu despre Ştefan cel Mare şi eventual le pot descoperi în această carte.
- Am un capitol special dedicat ideii imperiale la Ştefan cel Mare. Toată lumea, manualele de istorie care nu mai există astăzi, vorbesc de domnul Ţării Moldove, dar Ştefan cel Mare n-a fost doar un simplu domn. Şi aici există probe, documentare, la 1469, la 15 august, la Mănăstirea Putna, a fost încoronat Împărat al Ortodoxiei Răsăritene.

-    De către cine?
-    Toţi mitropoliţii ortodoxiei răsăritene, Halici, Kiev, Tîrgovişte, Constantinopol, Antiohia, din toată ortodoxia europeană au venit la Suceava, au mers la Putna şi acolo tot acest conclav ortodox l-a ridicat la rangul imperial pe Ştefan cel Mare. De ce? Era singurul stat ortodox care a fost şi era în măsură să îşi asume responsabilităţi imperiale de luptă împotriva celor ce distrusese a doua Romă, Bizanţul, deoarece la 29 mai 1453 Imperiul Bizantin a căzut sub turci. În izvoarele turceşti Ştefan cel Mare este denumit „Împărat”, într-o cronică ucrainiană de la Kiev se spune „Împăratul Ştefan cel Mare a ieşit la război împotriva Împăratului Baiazid al doilea”. „Împăratul Ştefan cel Mare” a fost numit şi de cronicarul Grigore Ureche şi de cronica sa proprie. De altfel, el a întemeiat o dinastie imperială. Căsătoriile lui, cele trei sînt imperiale. Prima, cu Evdochia de Kiev, sora Împăratului de Kiev, a doua, cu Maria de Mangop, urmaşă a dinastiilor imperiale bizantine a asan-paleologilor, a treia căsătorie, e adevărat, nu e imperială, dar prin faptul că o ia pe moştenitoarea Basarabilor, unifică cele două dinastii domnitoare româneşti, Bogdăneştii şi Basarabii.

Polonezii prima oară i-au spus „cel Mare”

In biroul autorului nu lipsesc icoanele crestine si morale ale poporului roman

- Aţi amintit de căsătorii. Sînt multe voci care contestă calitatea de sfînt a lui Ştefan cel mare tocmai prin faptul că a fost căsătorit de mai multe ori.

- Este ruşinos, degradant pentru contemporanii mei care cu atîta inconştienţă şi mîrlănie de secol 21 pot să murdărească o icoană morală a neamului nostru. Trei căsătorii, atît permitea Biserica Ortodoxă, dar primele două căsnicii s-au desfăcut prin moartea soţiilor sale. Evdochia de Kiev a murit în 1467 şi se căsătorise în 1463. Maria de Mangop s-a căsătorit în 1472 şi moare în 1477. El s-a căsătorit fiindcă a intrat în rînd cu legea, ori la români legea însemna credinţa ortodoxă. Nimic mai degradant, nimic mai murdar decît a te crampona de asemenea lucruri cu totul şi cu totul irelevante şi a pune în balanţă sacrificul unui popor, munca şi efortul său cu aceste chestiuni cu totul şi cu totul lipsite de relevanţă. Practic, Ştefan cel Mare n-a fost demitizat. Şi nu numai el. Şi Antonescu, şi Mihai Viteazu, şi Petru Rareş, şi Traian, şi Decebal, şi Avram Iancu, n-au fost demitizaţi. De ce? Pentru că nu sînt cunocuţi. Demitizezi ceva cînd scazi pe cineva în anvergura sa eroică cînd îl cunoşti cu adevărat, ori tu nu ai ce demitiza cînd nobilul român, ca să nu zic cuvinte dure, nefericitul popor român, prostit, manipulat printr-o diversiune cretinoidă nu mai crede în nimi, nici în Dumnezeu. Iar marii noştri oameni, care au fost în stare să ne căldească cîndva un destin istoric excepţional este astăzi aruncat în derizoriu. Nu eu, Xenopol, istoricul nostru important, în marea lui sinteză, „Istoria românilor din Dacia traiană”, cînd sfîrşeşte capitolul cu Ştefan cel Mare spune : „Ştefan cel Mare este unic în felul lui în istoria lumii. Poate fi comparat cu Carol XII al Suediei, cu Cezar şi chiar cu Alexandru Macedon”. Iar cronica de la Mănăstirea Hustînskaya – Kiev, ce spune atunci cînd a murit Ştefan cel Mare pe 2 iulie 1504? „A murit Împăratul Ştefan ca un al doilea Alexandru Macedon ce a fost”. Asta o spun străinii. Şi pentru că tot abordăm chestiunea demitizării, încă o dată, nu este demitizare, ci dispreţ faţă de propriile valori, „cel Mare” l-au făcut străinii. În 1531, pe 3 februarie, Sigismund, Regele Poloniei, îi scrie lui Petru Rareş într-o scrisoare „noi nu ne-am înţeles în privinţa Pocuţiei în timpul tatălui domniei tale Stefanus ide Magnus”. Polonezii prima oară i-au spus „cel Mare”. El a fost un bărbat mic, 1,56 metri, după măsurătorile din cripta voievodală de la Putna, locul nostru sacru.

„În 2004, România era condusă de un agent KGB, Ion Iliescu”

-    Se spunea că avea nevoie de ajutor ca să urce pe cal.
-    Şi ce, e o ruşine să ceri ajutorul cuiva? Sufletul lui a fost ... nu ştiu cum să spun ... el n-a murit ... documente, cîte cărţi s-au mai scris, îl simte viu, îl simte că el a iubit şi poporul acesta, şi credinţa acestui popor, şi dreptatea. A urît trădarea ! Şi a fost în stare, şi de asta este bine să amintim, a fost în stare să pedepsească pe oricine a atentat la demnitatea şi libertatea noastră. Praf şi pulbere s-au ales de toate armatele care au invadat Ţara Moldovei.

- De ce acum, la peste 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare, nu mai avem conducătorii de atunci? Noi moldovenii, noi românii
- Din nefericire, la 500 de ani, în 2004, România era condusă de un agent KGB, Ion Iliescu. N-a suferit mai mult decît în acel an cumplita mînie, revoltă şi umilinţă. Un individ care a vîndut din nou Basarabia în 1991 prin tratatul cu ruşii, a abandonat-o, a avut obrăznicia şi infamia să pozeze în conducător patriot român, să omagieze pe unicul nostru împărat. Dar aşa de bine a omagiat personalitatea lui Ştefan cel Mare încît în momentul celor 5 secole, cît s-au împlinit pe 2 iulie 2004, pictura interioară a Bisericii Mănăstirea Putna nu exista, era doar ciment negru. O ruşine naţională. De ce nu avem conducătorii pe măsura celor din trecut? Pentru că aceştia nu ştiu, nu cunosc istorie, cu excepţia lui Traian Băsescu, şi nu sînt deloc subiectiv, un miliatr niciodată nu va trăda România, dovadă vizita la Chişinău. Aşadar, nu ştiu, nu cunosc istorie, n-au avut nimic comun cu neamul acesta, doar atîta au în comun cu noi : vorbesc aceeaşi limbă. Nu cunosc munca şi sacrificiile acestui popor, nu ştiu cît de multă umilinţă am suportat noi şi nu ştiu că libertatea noastră, a trecutului şi demnitatea noastră, trebuiesc ocrotite de ei. Dar cu un agent KGB ca Ion Iliescu sau cu alt trădător ca Emil Constantinescu, vezi tratatul din 1997 cu Ucraina, ce conducători să mai ai? Pînă în 1989 nu mai spunem pentru că România a fost o republică aşa-zisă independentă unională, sub scutul, sub cizma sovietică, URSS-ul.

Interviu realizat de Sergiu Bălăşcău


Urmărește-ne și pe Google News

Daniela Bejinariu: Sunt binecuvântată să fi reușit să văd țesătura propriei vieți și să îmi înțeleg, în sfârșit, misiunea!
Daniela Bejinariu crede în Cuvânt ca poezie și rugăciune. O delicatețe sufletească dublată de un șuvoi de gânduri preumblate prin săli de tribunal, pe scene de folk sau în cenacluri literare. A ales Poezia, dar crede în forța lor, a tinerilor, de a schimba un sistem care, acum, ”fără scrupule ia puștoaice fascinate de instituțiile juridice și le mestecă și le scuipă când s-a stricat toată bucuria în ele”.
Angelo Segall: În Botoșani sunt clădiri cu arhitecturi de invidiat / Teatrul e legat de istoria orașului, mândria populației
S-a născut în Botoșani, oraș pe care l-a părăsit în urmă cu multe decenii, stabilindu-se în Canada. A rămas, însă, fidel amintirilor. Amintiri despre locuri, oameni, întâmplări care acum au ajuns în paginile unei cărți.
Nepoata lui George Enescu, mărturisiri emoționante despre fratele și fiica marelui muzician: George compusese prima Rapsodie înainte să se nască tata
Geniile au purtat dintotdeauna pe umeri poveri care în timp au devenit legende. Iubiri neîmplinite, fugare răscoliri ale destinului, frământări artistice care trec de limita normalului omenesc. George Enescu nu a făcut excepție. Cu toate acestea, geniul botoșănean a reușit până la final să păstreze nu doar în aparență un caracter integru, o fidelitate tulburătoare față de neamul şi de familia sa, un respect neștirbit pentru omul simplu.
Ștefan Teișanu: Nu ajungi ușor și nici des la Darabani / Cu cât mai imposibil, cu atât mai dătător de energie și de speranță totul
În fiecare sfârșit de vară urci către Nord. Un spațiu până în urmă cu niște ani aproape fără nume, fără identitate, fără speranță. A urca în Nord a devenit, astăzi, o călătorie către cunoscut. De la un an la altul mai cunoscut! De nouă ani, Darabaniul își dezvăluie comorile istorice, culturale, turistice, chiar și economice sau sociale. Pentru că Nordul începe să se dezvolte, să nu se mai rușineze de ale sale, dar mai ales învață Nordul să primească oaspeți.
Dan Sociu: În momentele cele mai dure pe care le-am trăit, acelea de durere fizică extremă, era un punct în care eram salvat
Este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei douămiiste, dar şi un jurnalist de atitudine, fiind deseori implicat în activismul ecologist. 
POVESTEA tânărului din Botoșani care aduce pe Pietonalul Unirii un festival culinar cum n-a mai fost: Pături pe iarbă, hamace între copaci, concerte stradale și... chef Foa – VIDEO & GALERIE FOTO
Botoșaniul și botoșănenii au rămas de prea mult timp captivi în seria festivalurilor care presupun mici și bere la pahar, într-un decor de terase învăluite în fumul grătarelor.Orașele mari se bucură de aproape 10 ani de evenimente stradale cu muzică de calitate și incursiuni culinare în jurul lumii.
Povestea impresionantă a Alexandrei, ”Fata cu cărțile”: Din Botoșani în Cipru și înapoi în România, pentru a ajuta copiii bolnavi – GALERIE FOTO
A visat mereu în cuvinte. Să le scrie, să ademenească poveștile și să le redea vieții. Cu timpul, între ea și cuvânt a apărut o sfiiciune de neînțeles, un soi de teamă, de neîncredere. Atunci a avut curajul să pună punct și să o ia de la capăt. Nu știa că, într-un alt fel, într-o altă lume, se va întoarce la cuvânt. Cuvântul din carte.
Elena Cardaș, viața printre meteoriți și destinul ”dulce-amărui” al unui medic scriitor: Pentru mine cancerul a fost o mare lecție / Nu cred în familiile perfecte, nici în profesioniștii perfecți
Pe Elena Cardaș o cunoaște multă lume. Mai ales de când și-a asumat în comunitate roluri care multora le-au fost incomode. Este omul care a luptat cu birocrații și cu mentalități învechite. Este scriitorul care s-a salvat de propriul destin scriind în trei săptămâni un roman ”în mare parte” autobiografic. Este medicul care a învățat lecția pacientului atunci când cancerul i-a arătat că ”limita e cerul”.
Roxana Gherasim: Am învățat să apreciez mai mult oamenii care vin pentru o scurtă perioadă în viața mea / Sărbătorile vor fi mereu cu un ochi care plânge și cu unul care râde
A fost profesoară, dar s-a implicat și în tot ce înseamnă cultură, voluntariat, jurnalism. Chiar dacă trăiește de ani buni în Germania, nu s-a desprins niciodată cu adevărat de Botoșani. Revine acasă de câte ori se ivește prilejul. Primul drum îl face mereu la părintele duhovnic, apoi se oprește la mormântul mamei. Și-a păstrat prietenii, pășește pe aceleași alei și se bucură de oamenii orașului după care va tânji mereu.
Tânără referent de la Centrul de Creație și arta încondeierii ouălor: Așa ar fi corect să fie de culoare roșie / Tehnica cu ciorapul este cea mai cunoscută
Ouăle încondeiate nu lipsesc de pe masa românilor în zilele de Paști. De toate culorile sau doar roșii fac parte mereu din meniul pascal. Majoritatea gospodinelor păstrează cu sfințenie tradițiile și își arată măiestria în fiecare an.
INTERVIU Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Ceaușescu și ex-prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Botoșani: Ceaușescu trebuia înlocuit, dar nu așa, nu prin împușcare / M-am simțit foarte bine și în perioada de dinainte de 1989 și mă simt bine și acum - VIDEO
După 32 de ani în care s-a manifestat aproape exclusiv ca un capitalist, Constantin Boștină a reapărut în atenția publică din postura de fost demnitar în regimul totalitar. Aceasta după ce a scos pe piață cartea ”În ochii ciclonului, am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu” plină cu dezvăluiri din intimitatea cuplului dictatorial.
Istoricul Remus Tanasă: Locuitorii Botoșanilor par să trăiască doar cu regretul că orașul a pierdut rolul (mai) însemnat pe care l-a avut în trecut
Născut în Botoșani, cu trei ani înainte de căderea regimului comunist, Remus Tanasă este astăzi – la doar 36 de ani - nu doar un apreciat istoric, ci și unul care are curajul de a aduce din trecut valori la care societatea, nu doar cea românească, pare să fi renunțat de mult.
INTERVIU premieră cu Doru Constantin, administratorul șef de la „Apă”! Nova Apaserv își schimbă direcția: Era o delăsare, un dezinteres VIDEO 
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă. 
INTERVIU în oglindă: Paula Berențan – Tiberiu Manolache, noii subprefecți ai Botoșanilor: De ce s-a considerat că sunt persoana potrivită? / Întâi trebuie să ne așezăm la locurile noastre VIDEO
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
În OGLINDĂ, de la cititor la autor: Cărţile au un fel anume de a te chema, ele îşi aleg cititorii / Să scriem ceea ce e purtător de conținut, nu doar conținut purtător de mesaj
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
INTERVIU Mirel Manea: Destinul eu mi l-am făcut / Muzica nu are bariere și nici granițe - VIDEO
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca: Nu avem de-a înfrunta un ”anti-Eminescu” fățiș, dar, în atmosferă, se simte că Eminescu deranjează în continuare
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
Gellu Dorian: Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte
"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.
Contestată sau admirată, Iustina Irimia Cenușă, din postura de director: Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradiționalăVIDEO & FOTO
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Ada D'Albon, nepoata lui Sadoveanu, între debutul de la Botoșani și viața în exil: Nimeni nu a îndrăznit să trăiască ce am trăit noi / Am fost foarte singură la Botoșani, extrem de singură! - FOTOGALERIE
O poveste de viață fascinantă, construită pe un fir care se confundă deseori cu istoria unui timp greu încercat.
Gică, te salută Gică Toma de la Mlenăuți. Mș bucur că aflu noutăți despre tine, mi-a zis ceva Vasile Aoncioaie și m-am bucurat, Telefonul meu este 0744323785
8 septembrie 2012, 16:02
mai multe despre acest mare istoric pewww.gicamanole.ro
14 februarie 2012, 10:16
'Stefan cel Mare', o carte importanta pentru istoria neamului, scrisa de o personalitate importanta a judetului, prof. Gica Manole.
31 decembrie 2011, 14:19
Daca a auzit de un mare stefanolog,cercetator botosenean care la studiat a viata numai pe Stefan ce Mare-Leo Simaschi
8 martie 2010, 10:55
Sondaj
Credeți că trebuie limitată la 30 km/h viteza pe șoseaua de la Lebăda?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
De Sfântul Nicolae copiii vor primi un pachețel simbolic cu dulciuri din partea mea. Le-am cumpărat biscuiți, bombonele, ciocolățică și o napolitană. De Crăciun vor primi un dar din partea Primăriei. Așa că, nu vom mai strâ ...
Curs valutar
2 decembrie 2022
EUR
Euro
4.9297 lei
USD
Dolarul SUA
4.6851 lei
CHF
Francul elveţian
5.0142 lei
GBP
Lira sterlină
5.7419 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4938 lei
XAU
Gramul de aur
271.1673 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2417 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2044 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1935 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4860 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2023 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6629 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-1.2 o C
Dorohoi
-0.9 o C
Bucecea
-0.2 o C
Darabani
-1.6 o C
Saveni
-1.0 o C
Ştefăneşti
3.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.