Ştiri
CE mâncau românii în urmă cu 100 de ani: La Botoşani, iarna, copiii duceau lipsă de un aliment esenţial

Ce mănâncă azi, cam ştim, dar nu ne putem da seama cât de mare este schimbarea petrecută într-un veac decât comparând hrana de azi cu cea din jurul anului 1900.

Dacă vom cerceta câteva lucrări ale unor cărturari care s-au ocupat de subiect - medici, etnologi - şi cărţi de bucate din vremea aceea, ne vom minuna cu siguranţă de uriaşele prefaceri prin care a trecut societatea românească, văzute prin prisma unuia dintre aspectele cele mai grăitoare şi bogate în înţelesuri ale culturii umane: alimentaţia. Într-o lucrare tipărită în 1895, intitulată „Igiena ţeranului român”, autorul, dr. Gheorghe Crăiniceanu, se apleca şi asupra acestui aspect - „Alimentaţiunea în diferite regiuni ale ţerii şi în diferite timpuri ale anului.”

 

Ţăranii alcătuiau, la vremea aceea, cea mai mare parte a populaţiei ţării, iar situaţia lor era departe de fi înfloritoare: un deceniu mai târziu, tocmai această viaţă grea avea să ducă la izbucnirea mişcărilor ţărăneşti de la începutul secolului XX, culminând cu răscoala de la 1907.

 

Unele lucruri nu ne surprind prea tare, de pildă observaţia că mămăliga era baza alimentaţiei, deşi s-ar putea să ne surprindă totuşi afirmaţia că “uneori fac şi de trei ori pe zi mămăligă.”

 

Se mânca mult mai multă mămăligă decât pâine, poate pentru că, aşa cum se explică în carte, mămăliga este mai uşor de făcut decât pâinea. Pâinea de grâu era o mâncare mai „aleasă”, rezervată mai curând sărbătorilor. Făina albă de grâu, atât de banală azi pentru noi, era pe atunci mult mai preţuită, căci din ea se făceau multe copturi rituale - cozonaci, colaci - cu semnficaţie spirituală.

 

Pe de altă parte, oamenii de la sate mâncau multe lucruri pe care azi tot mai puţini români le mai mănâncă: ştir, podbal, frunze de sfeclă, hrişcă, mei, bob, ulei de cânepă, jufă (julfă) - tot un produs obţinut din sămânţă de cânepă; semăna cu un fel de brânză şi era folosit ca umplutură de post la plăcinte şi turte ori amestecat cu "tocmagi" (tăiţei).

 

Poate cel mai frapant aspect este consumul mic de produse de origine animală, şi nu numai din motivul că respectau zilele de post. Adesea, spun diverşii informatori ai dr. Crăiniceanu,citat de Realitatea, ţăranii vindeau produsele de origine animală, precum păsările de curte ori untul de vacă, pentru a avea cu ce să cumpere lucruri pe care nu le puteau produce singuri în gospodărie, iar pentru propria lor hrană se mulţumeau mai curând cu produse vegetale, adăugând la nelipsita mămăligă de porumb fel de fel de fierturi de frunze şi fructe, doar din când în când ouă, peşte sărat şi rareori carne.

 

Erau câteva lucruri care îl îngrijorau foarte mult pe medicul-autor. Unul dintre ele era faptul că unii dintre ţărani se hrăneau foarte prost, mâncând aproape zilnic mămăligă cu ceva legume, însă dădeau banii obţinuţi prin vinderea alimentelor mai bune pe lucruri prea puţin necesare, după părerea lui, ori chiar dăunătoare.

 

„Săracul, chiar de are o vacă, găină, speculează produsele lor”, scrie autorul despre alimentaţia în judeţul Bacău, bazându-se pe rapoarte apărute în Monitorul Oficial în anii 1983 şi 1894.

 

În judeţul Covurlui, „pe aceste parale cumpără articole de mercerie, boele (albele şi rumenele) [adică farduri, n.r.] dacă sunt fete mari la casă, va să zică vinde hrană şi cumpără otravă.” În judeţul Ilfov, „Femeile se îngrijesc de a produce pui de găină, gâsce, raţe, curci, dar le vând, ca să cumpere adesea sulimanuri.” În judeţul Roman, ”laptele, ouăle, brânza, dacă le posedă, le vând în târg pentru a-şi procura alte necesare, adesea însă în profitul cârciumarului”, iar în Vâlcea,” [femeia] mănâncă pâine cu ceapă, dar îşi face rochie ca la oraş şi muncesce pentru facerea ei o vară”.

 

În judeţul Argeş se mănâncă „ceapă, ştir sau poşircă cu mămăligă, iar fasolea, lintea, cartofii şi alte legume mai hrănitoare, foarte rar; productele de la păsări sau vaci mai mult le vând, rar le mănăncă; carnea, pastrama, peştele proaspăt sau sărat constituiesc nişte alimente excepţionale.” Şi chiar „sătenii avuţi tot aşa se hrănesc, pe motiv că aşa s-au hrănit şi părinţii lor.”

 

O altă mare problemă, care îngrijora autorităţile şi pe medici, printre care şi pe autorul lucrării, era obiceiul ţăranilor de a consuma porumb “stricat”; cules prea devreme şi depozitat în condiţii necorespunzătoare, fără a fi bine uscat şi aerisit, porumbul se altera, ceea ce se credea că ar contribui la apariţia pelagrei, o problemă serioasă de sănătate publică pe vremea aceea.

 

În judeţul Vâlcea, notează medicul, „porumbul se culege, de sigur prin obicei, la dată fixă, fără a ţine socoteală dacă e copt ori nu. Porumbul cules verde se pune în pătule de construcţiune viţioasă (sunt prea largi, ceeace împedecă circulaţiunea aerului) şi mucezesce. Mămăliga făcută din asemenea porumb e amară la gust şi are un miros displăcut.”

 

Medicii şi agronomii făceau recomandări insistente de a se interzice comercializarea porumbului alterat, de a se încuraja cultivarea de către ţărani a unor soiuri de porumb cu coacere mai timpurie, de a-i învăţa pe aceştia cum să recolteze şi să păstreze corect porumbul şi de a-i lămuri în privinţa pericolelor consumului de porumb stricat şi ale consumului excesiv de porumb, în general. Se considera că acest consum mare de porumb ar fi cauza principală a pelagrei.

 

Problema malnutriţiei începea încă din copilărie:

 

În judeţul Brăila, ”după înţărcare, copiii se hrănesc în mod neraţional cu covrigi, fasole, murături etc., de aci gastro-enterite.”;

 

în judeţul Botoşani: “Copiii sunt lipsiţi în timpul iernei de lapte, căci vitele n-au nici coşare, nici nutreţ suficient.”,

 

iar în judeţul Mehedinţi, ”Alimentaţiunea copiilor se face din rea deprindere, încă din primul an al vieţei, cu substanţe indigeste.”

 

Iar la maturitate, ţăranii continuau să mănânce puţin şi prost:

 

„Mâncare proastă, nesuculentă şi puţină în comparaţie cu munca excesivă a ţeranului nostru” caracterizează starea de lucruri din judeţul Gorj, în vreme ce prea rar se vorbeşte de bine despre regimul alimentar al sătenilor, de pildă în judeţul Ialomiţa, unde, se spune, „Ţeranii se hrănesc substanţial cu pesce, brânzeturi şi carne.”

 

O observaţie interesantă o prilejuieşte analiza modului de alimentaţie în judeţul Olt, unde, după ce constată că aici „Hrana e săracă, mai mult vegetală” şi insistă ca locuitorii “să fie luminaţi prin şcoale asupra îmbunătăţirii hranei”, dr. Crăiniceanu afirmă că locuitorii „sunt vegetariani, pentru că prepararea bucatelor e ast-fel mai uşoară.” Interesant - nu? - prin comparaţie cu mentalitatea de azi, cel puţin la oraşe, unde lumea consideră că e mai greu să găteşti de post şi că tot cu nişte carne rezolvi problema mesei mai repede.

 

Pentru dr. Crăiniceanu, chestiunea posturilor impuse de biserică era o preocupare importantă; în opinia sa, numeroasele zile de post (peste jumătate din zilele anului) şi mai ales lunga perioadă de post din primăvară (Postul Mare) contribuiau mult la starea de malnutriţie a ţăranilor. ” S-a remarcat de către mulţi medici români că, ţeranul postind, se hrănesce rău tocmai pe timpul când are cea mai grea muncă a câmpului, pe postul Pascelui; şi iarna, cînd nu lucrează mai nimica, mănâncă mai bine. Mai toţi au cerut modificarea felului de postire. O cer şi eu, cu toate că sciu greutăţile ce sunt de preîntâmpinat... [...] Azi, ca să ne ţinem de lumea civilisată, se cer forţe multe, se cere o producţiune înzecită faţă de secolii trecuţi, şi prin urmare ţeranul trebuie pus pe cale de a-şi putea reculege aceste forţe.”
 

loading...
Meniul elevilor botoşăneni la şcoală: CE vor avea copiii pe masă

 

DESCARCÃ APLICATIA BOTOSÃNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Dosar pentru UCIDERE în cazul bebelușului mort din cauza popcornului
Un bebeluș de doar un an și jumătate și-a pierdut viața după ce ar fi înghițit un grăunte de popcorn.
Parcul Mihai Eminescu se extinde cu pistă de alergare, iluminat și bănci inteligente
Un nou proiect este pregătit pentru implementare în municipiul Botoșani.
Tarabele cu pește și conserve la CONTROL: Amenzi de zeci de mii de lei
La începutul lunii mai, tone de pește stricat au fost găsite în diferite orașe, precum Constanța sau București. Astfel, autoritățile au intrat în alertă și s-au demarat mai multe controale.
SCHIMBĂRI la asigurarea obligatorie a locuinței
Veste bună pentru toți românii. Autoritățiile au decis modificarea radicală a legii asigurărilor obligatorii a locuințelor.
De ziua lui, Costică Macaleți a făcut lumea să râdă: Mâncăm foarte mult pește și suntem foarte deștepți
Președintele CJ a fost prezent astăzi, 21 mai 2019, la lansarea unui proiect educațional motiv pentru care a adresat un mesaj tuturor reprezentanților din celelalte județe ale țării.
Flutur după inaugurarea Cornișa: Am văzut botoșăneni de toate vârstele, fericiți, cu zâmbetul pe buze
Cătălin Flutur a declarat că parcul Cornișa este ceea ce lipsea Botoșaniului și anume o zonă de agrement cu apă, de extrem de mulți ani, iar botoșănenii trebuiau să aibă acest drept. Edilul șef a mai spus că botoșănenii ar trebui să fie satisfăcuți că în oraș acum există cel mai frumos parc de agrement din țară, în opinia sa.
Familie disperată: Un botoşănean a dispărut fără urmă de mai bine de o săptămână – FOTO
Un bărbat din Botoşani este căutat cu disperare de familie şi Poliţie.
Sfinții Constantin și Elena, sărbătoriți și la Botoșani: Zeci de credincioși la biserica cu acest nume din municipiu - FOTO
Astăzi, 21 mai 2019, ca în fiecare an, credincioșii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Constantin și Elena.
PROIECT important în educație lansat la Botoșani cu oficialitățile orașului – FOTOGALERIE
Astăzi, 21 mai 2019, a avut loc prima întâlnire de lucru de la Botoșani, din cadrul proiectului Curriculum relevant , educație deschisă pentru toți (CRED).
CURĂȚENIA la Cornișa făcută cu deținuți și… cu ajutorul vântului, Urban Serv ar refuza să intervină
Contrele politice din Consiliul Local și Primărie par să se răsfrângă și asupra parcului Cornișa, un obiectiv de anvergură care ar fi trebuit să unească decindenții de la Botoșani, în interesul orașului.
ATENŢIE: Meteorologii au emis un nou COD GALBEN de ploi şi vijelii la la Botoşani
Meteorologii ANM au emis, în urmă cu câteva minute, o nouă avertizare meteo de vreme rea valabilă la Botoşani.
Individul care a lovit cu sălbăticie un copil în faţa unui bar, plasat sub control judiciar
Măsuri luate de poliţiştii botoşăneni pentru tânărul agresiv care a băgat un minor de 14 ani în spital.
Un tânăr a vandalizat trei maşini parcate apoi a furat un alt autoturism: CE a urmat
Un tânăr de 22 de ani a făcut ravagii într-o parcare din Botoşani.
ACUM: O persoană ameninţă că îşi dă foc pe o stradă din municipiu
Pompierii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Botoşani intervin, la această oră, la un caz mai puţin obişnuit.
ANUNȚ angajare: Prodalcom își mărește echipa
SC Prodalcom SA (punct de lucru Botoșani) angajează personal pentru următoarele posturi:
Elicopterul SMURD chemat la Botoșani pentru o femeie cu infarct
Elicopterul SMURD a ajuns astăzi la Botoșani pentru a prelua o femeie în vârstă de 76 de ani.
'Frații Dedeman' anunță o nouă LOVITURĂ pe piață: Considerăm că este un moment potrivit
Frații Pavăl, proprietarii Dedeman, o companie evaluată la peste 2 miliarde de dolari, anunță o nouă lovitură importantă pe piața din România.
Accident cu două mașini de Poliție la Cucorăni – VIDEO & FOTOGALERIE
Un eveniment rutier cum rar poate fi văzut a avut loc marți dimineață pe drumul Botoșani – Dorohoi.
Rabla pentru electrocasnice: CUM vor putea cere botoşănenii bani pentru înlocuirea televizoarelor vechi
Începând din acest an, cei interesați vor putea, prin intermediul programului Rabla pentru electrocasnice, să ceară bani de la stat pentru a-și cumpăra inclusiv televizoare, mașini de spălat vase sau aparate de aer condiționat portabile.
REPARAȚII pe două drumuri naționale din Botoșani
Două drumuri naționale din județul Botoșani se află astăzi, 21 mai  2019, în reparații.
Sondaj
Cu cine votați la alegerile europarlamentare?
ALDE
PMP
PNL
Pro România
PSD
USR
Nu merg la vot
Declaraţia zilei
”Pe harta politică, Botoșaniul nu dă prea bine. E privit ca o zonă săracă, de oameni neputincioși și fără șansă, fără speranțe. Noi nu vedem deloc lucrurile așa”, Aurelian Pavelescu, președinte PNCȚD.  ...
astratex.ro
otter.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.7627 lei
USD
Dolarul SUA
4.2726 lei
CHF
Francul elveţian
4.2298 lei
GBP
Lira sterlină
5.4233 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8773 lei
XAU
Gramul de aur
175.2584 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2380 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4561 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9388 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1818 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1847 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6377 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.