La plăcinte, înainte! Cu prefect, parlamentare, dansuri unisex & fete mari - VIDEO & FOTO
A fost distracţie la cote maxime sâmbătă seară la Primăria Stăuceni, sub acoperişul căruia vieţuieşte şi căminul cultural. Ediţia a X –a, jubiliară, a „Şezătorii strămoşilor”, mult mai cunoscută ca „Festivalul Plăcintelor”, a adunat laolaltă toată suflarea gospodărească a comunei. Pe la ora 18:00 cea mai importantă clădire a localităţii a devenit un furnicar, femeile vrednice de prin părţile locului întrecându-se în cărat oale, farfurii, castroane, bărbaţii fiind mai curând văzuţi cu sticle şi damigene.
Mese pentru ”gospodine cu mai mulţi bărbaţi”
Printre oamenii locului şi-au făcut apariţia şi oaspeţi importanţi de la „giudeţ”, prefectul Costică Macaleţi, talonat de senatorul Doina Federovici şi deputatul Tamara Ciofu, fiindcă la aşa plăcinte, chiar că… înainte! Cu toţii au urmărit mai întâi spectacolul folcloric susţinut de ansamblul folcloric „Muguri de fluier”. Copiii care îl compun au cântat, au dansat şi au chiuit sub privirile admirative ale celor peste o sută de participanţi, într-un decor cât se poate de rustic, printre altele, pe scenă regăsindu-se inclusiv două fete care legănau un nou-născut şi o ulcică decorată cu Tricolorul. A cântat şi Cornelia Ciobanu, după care, în sfârşit, s-a dat „undă verde” la plăcinte. De fapt, plăcintele n-au reprezentat decât o mică parte a spectacolului culinar de acolo. Păstrămuri, sărmăluţe, mămăliguţă, friptură de miel, caş, murături şi o mulţime de alte bunătăţi au fost dezvelite de gospodinele din sat. Nu s-au aşezat la mese fiecare cum le-a trecut prin cap, ci cât se poate de ordonat, locurile fiind clar categorisite cu etichete pe care se putea citi „rezervat pentru fete mari” şi „rezervat pentru gospodine cu mai mulţi bărbaţi”.
Dansuri unisex
De cum s-a dat drumul la mâncat nu prea s-a mai înţeles om cu om şi nu pentru că n-ar fi avut lumea de vorbit, ci fiindcă nu a mai avut nimeni… timp, mai toată lumea fiind tare preocupată, după caz, cu mâncarea sau cu… lichidele, exact ca un nene pentru care la dans cea mai bună parteneră i-a fost o… sticlă. Show-ul total l-a adus interpretul de muzică populară Dan Doboş, care a ridicat lumea de la mese cu melodia aia „Bucovina plai cu dor, unde sunt ai tăi feciori?", încingându-se dansuri grele şi pe scenă, şi printre scaune, şi pe lângă mese. Cum partea masculină a petrecerii cam era preocupată de alte chestii, cea feminină s-a tot invitat singură la dans, horele părând a fi un cadou de 8 Martie.
Halal de festival, atâta chef fără un leuţ
După atâtea şi atâtea festivaluri, femeile din sat nu mai au nevoie de vreo invitaţie specială pentru a se apuca de gătit. „Nu sunt alese, gospodinele se ştiu ele. Deja suntem la ediţia a X –a şi se ştie că la moşii de iarnă organizăm această acţiune, în care ne întâlnim gospodarii satului, mai discutăm, se mai bea un pahar de vin şi se mănâncă o plăcintă făcută de gospodine”, afirmă primarul Cozmin Epuraş (foto stânga). Iar „vinovată” de transformarea şezătorii în festival al plăcintelor e mass-media. „Festivalul Plăcintelor l-aţi denumit dvs., presa, el este o şezătoare tradiţională, iar Festivalul Plăcintelor, cu adevărat, are loc săptămâna viitoare la Piaţa Pipera. Împreună cu cei de la Pan Moris organizăm Ziua Botoşăneană, cu produse tradiţionale din zona Botoşaniului, în special plăcinte de post. Chiar aşa se cheamă, ca să nu copiem Festivalul Plăcintelor al nostru i-am pus numele Festivalul Plăcintelor de Post”, mai spune primarul de Stăuceni. Chestia cu festivalul ar trebui înregistrată cumva la OSIM, fiindcă rar mergi undeva să chefuieşti într-un aşa hal, să nu dai un leuţ şi nici de la buget să nu se acorde vreo finanţare. Este exact ca în invitaţia trimisă participanţilor… „Ş-apoi dacă tot îi sărbătoare, om gusta împreună din ţuica îmbătrânită în tihna lemnului de dud, poale-n brâu ghiftuite cu brânză, bureţi sau povidlă, sărmăluţe înfăşăte cu grijă în foi de varză, viţă sau podbal, toate petrecute numaidecât, cu un urcior de vin dârz, cu mireasmă de căpşună pârguită, plăsmuit din dulceaţa pământului de pe la noi. Giocul şi voia bună vor fi cinstite de rapsozi populari cu zălog în breaslă”. Sergiu BĂLĂŞCĂU VEZI ŞI: FOTOREPORTAJ Urătură generală : sute de fluiere, femei căluţ & urs cam… dezbrăcat
Nouă unități de învățământ din județul Botoșani sunt beneficiare ale programului guvernamental „Masa Caldă”, unul introdus de câțiva ani în sistemul educațional românesc și încă aflat în testare.
Probabil că nicicând centrul comunei Hlipiceni nu a fost într-atât de animat precum în dimineața zilei de 15 septembrie 2022 care va rămâne în memoria colectivă ca o pagină în istoria credinței creștine.
Sunt deja ani la rând de când mediul de afaceri din județul Botoșani suferă din cauza deficitului de forță de muncă. Întreaga vină a căzut asupra statului sau a prezumtivilor angajați care vânează mirajul străinătății. Realitatea arată lucrurile într-o lumină diferită. Meseriașii nu mai pleacă peste granițe în căutarea respectului pentru munca lor. Trec doar granițele dintre județele țării.
Este zi de mare sărbătoare pentru creștini. Prima sărbătoare din noul an bisericesc are loc pe 8 septembrie de Sfânta Maria Mică sau Nașterea Maicii Domnului.
Într-o probabilitate extrem de ridicată puțini sunt botoșănenii care cunosc abrevierile acestor instituții: OSPA, ITCSMS sau OJZ. Aceste unități de stat există și funcționează din bani publici.Și sunt conduse de directori care sunt deranjați la fața locului extrem de rar de către jurnaliști sau șefi ierarhici.
Au curs vara aceasta valuri-valuri-valuri articolele, postările și indignările aferente despre ceea ce se întâmplă pe litoral, de la carnea expirată de acum câțiva ani și până la parcarea de o sută de lei pe zi din Mamaia. Bineînțeles, neuitând de episodul cu băiatul care și-a transferat celebritatea de la TV în online și a reușit să trezească la viață o țară cum nu au putut să o facă nici măcar prețurile aberante la gaze, electricitate și carburanți.
Țara noastră a devenit un pansament al suferinței pentru zecile de mii de ucraineni care ne-au trecut deja granițele și care au statut de refugiat. Războiul și-a arătat fața la Botoșani prin valul de oameni care fac cunoștință cu noi cu lacrimi în ochi și înconjurați de copii și bagaje.
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA). Există o astfel de instituție la Botoșani, (mai puțin cunoscută sau chiar deloc) și vizitată preponderent de persoanele care dezvoltă afaceri în domeniul agricol. Însă numai dacă sunt obligate, în demersul birocratic.
Botoșanii sunt asemenea unui tărâm încă nedescoperit, cu minuni purtate din gură în gură de pustnici sau de pelerinii care, an de an, bat potecile dintre mănăstiri.
Cernăuți – Ucraina. Vineri, 18 iunie 2021, o zi frumoasă cu un soare arzător, diferit de cel care se ascunde după norii încărcați de ploaie ai municipiului Botoșani. Într-un cotidian alert, echipa de implementare a proiectului a ajuns în acest frumos oraș al țării vecine pentru mai multe momente de interes într-un parteneriat educațional, cu rezultate în ambele țări.
Agitând în mână o mască, primarul de Todireni se plimbă de colo-colo prin bifurcația Trușești - Răuseni și privește în gol spre drumul de unde nu vine nimeni. Sigur, ”drum” este prea mult spus pentru chestia aceea care, când o privești, îți dă impresia că ai mai degrabă șanse să termini de numărat oile când suferi de insomnie decât gropile din așa-zisa șosea.
Există două moduri de a-ţi trăi viaţa: ca şi cum nu ar exista miracole sau ca şi cum totul ar fi un miracol. Cuvintele îi aparțin lui Albert Einstein, geniul care, deloc întâmplător, își găsește loc și în povestea noastră.
Într-un apartament micuț situat la parterul unui bloc de pe Aleea Zorilor „a luat naștere” Centrul Social „Strop de Alinare”. Sunt ajutați oamenii nimănui, care își duc viața pe străzile Botoșanilor.
După șase ani de zile de la ultimul protest „al străzii” organizat în municipiu, Botoșaniul a dat în clocot iarăși. Cei mai mulți dintre cei care au ieșit să protesteze față de măsurile și restricțiile pandemice care parcă nu se mai opresc, s-au organizat pe rețele de socializare. Protestul a fost autorizat pentru 100 de persoane, în realitate în Piața Revoluției au ajuns de cinci ori mai multe.
Din birourile persoanelor cu funcții din județ sau de pe la București, realitatea de zi cu zi pe care o trăiesc oamenii când se confruntă cu diverse probleme în instituțiile publice este mai puțin cunoscută. Sau deloc. Iar ceea ce Botoșăneanul, cel puțin, a arătat în nenumărate rânduri, și anume că pandemia convine de minune aparatului de stat, chiar se reflectă în realitate.
Să nu îndrăzniți zilele acestea să vă faceți buletin nou! Încercați doar dacă vreți să vă bateți joc de timpul vostru. Sau, mai bine spus, numai în cazul în care sunteți dispuși să (re)deveniți mingea de ping-pong a autorităților.
Acțiunile prin care se încearcă convingerea persoanelor fără adăpost din municipiu să meargă într-un loc acoperit pe vremuri de ger nu au fost inventate sâmbătă seara, la finele săptămânii trecute. Au loc aproape an de an, echipajele Poliției Locale efectuând un periplu prin oraș, în locurile cunoscute, pentru a încerca să evite pierderi de vieți omenești din rândul oamenilor străzii.
Dacă vă gândiți să mergeți pe litoralul românesc ca să auziți marea, scoateți-vă rapid chestia asta din cap. Fiindcă pe mirobolantul mal românesc al Mării Negre se aude orice, numai valurile produse de Black Sea nu se fac auzite. Sunt acoperite de maneliști, vânzători ambulanți, motoare turate la maxim. Dar mai ales de multă nepăsare și nesimțire a unor oameni care au primit de la divinitate un cadou de neprețuit pe care își fac nevoile.
Pe 6 august împlinește 83 de ani. Este printre ultimii actori din Generația de Aur a teatrului botoșănean. Un destin care bate orice scenariu, o viață ca un spectacol, un actor care ne oferă o lecție de viață: dincolo de orice personaj de pe scenă există o poveste.
Felicitari, domnule primar. Cel putin in lunile de iarna, in toate comunele ar trebui organizate asemenea actiuni deoarece odata cu venirea primverii oamenii ies la munca, nu mai au ochi pentru distractii. De fapt, Staucenii de multi ani organizeaza asemenea manifestari culturale la care animatorii culturali sunt chiar oamenii satului. Inca o data felicitari!
Istetul lui "peste prajit",ia uitete in Calendarul Ortodox si vezi ce scrie!Deoarece intuiesc ca ti-e greu cu cititul,citez:sambata 9 martie 2013-cu cruce neagra,Sf.40 de Mucenici din Sevastia(Sambata celor adormiti-Mosii de iarna).De altfel,sarbatoarea a fost prezentata si pe toate televiziunile,dar tu probabil atunci te uitai la patefon.Mai citim si mai aflam ca:daca taceai filozof ramaneai.Cum tu esti unul din mancatorii de rahat din opozitie,nu ai vazut partea buna a lucrurilor si ce ti-ai zis:-Ia sa dau eu cu maciuca in balta.Ai reusit pe deplin.Ciocu mic si pasu' mare Alec-sule.
Daca esti din lumea satului romanesc si te dai mare credincios ,ar fi trebuit sa stii ca 40 de sfinti nu se sarbatoresc in sambata mortilor,ci cu o zi inainte.Adica pe 8 Martie,cum s-a intamplat in acest an.Asa ca,drum bun,esti veriga slaba !Te-ai inselat cu siguranta !Protejeaza-ti limba.Please!
Frumoasa si laudabila aceasta gospodareasca initiativa.Hora satului,Hramul,Pomenirea celor morti,40 de Sfinti(asa cum a fost sambata),Nunta,Botezul,Inmormantarea,Dragobetele,Zilele satului,sunt evenimentele satului romanesc,care i-au tinut uniti la bucurii si necazuri, pe romani.Sunt evenimentele care au dat si dau tarie "osului romanesc".Faptul ca pe ici pe colo apar gospodari de actiune si cu initiativa,nu poate decat sa ne bucure.Toate cele intamplate,dansul,cantecul,placintele,galustele,rachiul si vinul aducatoare de voi buna sunt in natura romanului.Sunt cum ar spune occidentalii ACTIUNI DE SOCIALIZARE si cred ca de asta vem nevoie mai mult ca oricand,pentruca acolo in lumea satului,gospodrii sa mai poata "sa puna tara la cale".Bine ar fi ca astfel de activitati sa fie "molipsitoare".Cam aceste ganduri "am crezut ca razbat" de sub "pana" autorului articolului.Sper sa nu m fi inselat si sa nu fi comentat altfel.
„Am jucat acolo, prima etapă am intrat titular, după vreo două săptămâni și în septembrie m-a dat și el afară. Mi-a zis «Te duci la Botoșani». I-am zis «Nuuu, vă duceți dumneavoastră la Botoșani. Eu nu mă duc. Nevastă- ...