Reportaj
Când viaţa-i floare la ureche te prinde cutremurul şi te bagă în pământ pentru totdeauna – VIDEO & GALERIE FOTO

Te-ai fi gândit că „plâng şi pietrele”, numai că în acest colţ de Românie nu prea-s pietre, drumul de la casă şi până la Biserica Sfântul Dimitrie e de-un asfalt cum tare l-ar mai vrea botoşănenii pe Primăverii. Şi pietrele oricum nu plâng, iar figura asta de stil a devenit o banalitate de când a fost băgată în atâtea texte. Iar lacrimile sunt cu precădere la căpătâiul Maricicăi Iosub, acolo unde veghează tatăl, cei trei fraţi şi cele două surori.

Fata cu floare la ureche

Mama îi veghează pe toţi din ceruri de mai bine de zece ani. În faţa tuturor zâmbeşte frumos tocmai ea. Are o floare la ureche şi multă verdeaţă de jur împrejur. Şi o bandă neagră pe tabloul din care zâmbeşte. În spatele ei zeci de copii duc coroane, unele mai mari şi decât ei. Nişte băieţaşi viu coloraţi, în pantaloni scurţi, cu „cămeri” în mâini, îi tot dirijează. Filmarea trebuie să iasă perfect, dă-o încolo de durere. Şi, oricum, copiii ăştia nu plâng. La un moment dat se enervează şi preotul: „băi presa, lăsaţi copiii în pace, aţi făcut două-trei poze, gata de-acum”. Fiecare cu treaba lui. Este doar încă o știre care trebuie să stoarcă lacrimi.

Susurul ”sălii”

Restul cortegiului pare o masă neagră şi inertă. Nu plânge nimeni, nu râde nimeni şi nici de vorbit nu se prea… grăieşte. Tatăl, fraţii şi surorile plâng în şoaptă. Parcă n-ar vrea să deranjeze somnul de veci al celei care până acum câteva zile muncea în Amatrice şi care după câţiva ani a revenit acasă în sicriu.
La fiecare poartă oamenii ies să întâmpine înmormântarea. Printre ei şi câţiva angajaţi ai Primăriei care tocmai au devorat câteva pizza la care au asortat nişte sos în sticle de apă plată. Iar o să se supere un coleg pe mine, dar îmi creează senzaţia unei scene la care spectatorii stau pe margine. Doar că nu aplaudă. De vorbit însă vorbesc, e un susur exact ca într-o sală.

Comportament politic(os)

Drumul până la biserică e lung. Mă tot uit în stânga, în dreapta după ăl mai mare reprezentant al Guvernului în judeţ, fiindcă primisem comunicat că la 11:00 e la înmormântare. Şi nu e. Şi culmea, după, am primit şi comunicat c-a fost. Dar a plecat înainte de „ultimul drum”. Bine c-a apucat însă să facă vreo două poze. Adică în felul lui politic(os) a fost alături de familia îndurerată.

6, 10 ,13

E tare la cald la Avrămeni, soarele parcă descompune asfaltul. „Eiii, îi proaspăt pus. Anu’ ista, c-o fost alegerile. De-acum pisti vreo patru ani”, spune o avrămeancă ce aşteaptă cortegiul la poarta bisericii. Acolo încep contrazicerile între sătence. Păi cine m-a pus să întreb a câta soră era Maricica? „A doua”, „ba nu, era cea mai mare”. „Aaa, stai aşă, dintre tăţî fraţî sau dintri surori întrebi matali?” Se apropie cortegiul şi avrămencele s-au pus de acord: un frate Costel este cel mai mare din toţi cei şase, iar apoi urma Maricica. „Cea mai mică este şi ea femeie la casa ei”. Dar mama? „O murit de acum vreo zăci ani”. „Şi zăci tu, are 13”.

„Di Palma Anna Maria – Poggio Sannita”

Bat clopotele, iar o femeie duce dorul vechiului clopotar. „Avem unul pi vremuri, când trăje clopotili s-auză până la Vlaicu”, satul vecin Avrămeniului. Problema nu-i însă la clopotar, ci la clopot, mă lămureşte o pensionară. „Era al clopot aşeala, că l-o luat şi l-o dus în altă parte, aista îi altu’”.
Se înmulţesc tricourile şi cămăşile negre de pe lângă lăcaşul de cult. Unii au abandonat cortegiul şi-au venit pe-o scurtătură. Dar ajunge şi cortegiul, precedat de o maşină a Poliţiei. Clopotarul a prins parcă puteri. Sicriul este coborât dintr-o maşină inscripţionată în italiană: „Di Palma Anna Maria – Poggio Sannita”. Ironia sorţii… Să pleci din Avrămeni să munceşti în Amatrice, să nu mai vii câţiva ani acasă, să ajungi între scânduri, iar maşina mortuară să aibă inscripţii în limba italiană.

E... floare la oreche

Băiatul cu tabloul Maricicăi, tânăra care n-a apucat să se căsătorească, se opreşte puţin în poarta bisericii. Maricica zâmbeşte în continuare, iar floarea încă o are dată după ureche. C-aşa-i viaţa asta pentru unii, munceşti până ce nu mai ştii de tine şi te găseşte el un cutremur şi te îngroapă la propriu şi la figurat, de parcă viaţa asta ar fi… floare la ureche.  

 

VEZI ȘI:

ACUM : Lumea plânge după fata cu ochi albaștri omorâtă de moloz – GALERIE FOTO

Eminescu? – „Nu știm cine a fost…” REPORTAJ în orașul poetului nepereche „uitat” de tinerii botoșăneni
15 ianuarie 2019 - Ziua Culturii Naționale, dar și ziua în care se împlinesc 169 de ani de la nașterea la Botoşani a poetului nepereche, Mihai Eminescu. Poate pare surprinzător, dar există botoșăneni și mai cu seamă tineri care habar nu au cine a fost Mihai Eminescu.
Lacrimi, îmbrățișări lungi, dar și încurajări, căci STRĂINĂTATEA îi așteaptă: Sute de botoșăneni pleacă spre alte țări după sărbători – GALERIE FOTO
Orașul nostru rămâne din ce în ce mai gol și trist. Sute de botoșăneni au plecat spre Italia, Germania sau Anglia după sărbători, pentru a-și croi un trai mai bun. În fiecare an, luna ianuarie este cea mai tristă pentru botoșănenii care sunt nevoiți să se despartă de casă pentru a-și relua activitatea la locul de muncă, care din păcate, este la mii de kilometri de cei dragi.
REPORTAJ dinăuntrul durerii: Drama pacienților de la Mavromati loviți de cea mai grea boală - Forța trebuie să vină din tine
Dimineața zilei de 21 noiembrie 2018, Secția de Oncologie a Spitalului Județean Mavromati... O liniște apăsătoare domnește pe holuri și în saloane. Pentru cei mai mulți dintre pacienți este liniștea dinaintea furtunii. În timp ce un bărbat tocmai și-a dat sfârșitul în salon, alți zeci de pacienți se luptă cu o boală nemiloasă – cancerul. 
Liceul „din provincie” care a făcut 500.000 de euro în trei ani: Trebuie să supravieţuim, dacă nu facem ceva, în câţiva ani noi dispărem - GALERIE FOTO
Veste mare pentru liceul din cel mai sudic orăşel al judeţului: proiectul „Optimizarea instruirii practice în context european” depus în cadrul Programului Erasmus Plus a fost admis la finanţare.
Omul – spectacol: peste 1.000 de show-uri de la Botoşani şi până la Venezia, din comunism şi până în mileniul 3 cu cei mai mari artiști ai României
Spre sfârşitul anilor ’80 făcea cursuri la Şcoala Populară de Arte. Aşa l-a cunoscut pe Ion Ilie, pe atunci director al Filarmonicii de Stat Botoşani, care observându-i ideile de spectacole şi simţindu-i înclinaţia spre impresariat i-a propus să vină pe acest post la prestigioasa instituţie de cultură.
Afaceri cu cerul! Preotul faianțar - electrician care a ridicat o casă nouă unei familii rămasă fără acoperiș deasupra capului - VIDEO & GALERIE FOTO
O poveste emoționată vine de la capătul județului. În comuna Călărași o familie a rămas fără casă în primăvara acestui an din cauza unu incendiu.
Aventură la spălătoria care-ți curăță mașina până te apucă nervii: ori interior, ori exterior că-i greu amândouă
S-a încălzit brusc, de la zăpadă am trecut repejor la ”mâneci scurte”, așa că merg și eu ca tot omul să schimb anvelopele. Și zic apoi, ”hai să o și spăl”. Gravă eroare!
REPORTAJ în România nimănui și copiii sacrificați ai județului: Două fete care vor să învețe, retrase de mamă de la școală – GALERIE FOTO
La fix 40 de kilometri distanță de municipiul Botoșani se află comuna Cordăreni. Undeva dincolo de Dorohoi, drumul cu mașina este unul anevoios, nu din cauza a cine știe ce obstacole, ci doar a gropilor care fac distanța până acolo să fie parcursă în mai bine de o oră.
Paradisul din orașul mort
Oamenii curg valuri pe poarta fabricii, iar într-o parcare imensă zeci de autocare şi microbuze îi aşteaptă să îi ducă acasă. Pare o scenă desprinsă de pe fostele platforme industriale comuniste, când la ora schimburilor totul era un furnicar, muncitorii abia aveau loc să treacă unul de celălalt, iar autobuzele aveau călători şi pe scări. Doar că aici tabloul este totuşi diferit.
REPORTAJ: Cel mai frumos moment pe Bulevardul Mihai Eminescu, câinele Basil adus la Botoșani pentru un băiat – GALERIE FOTO & VIDEO
Ceea ce s-a petrecut joi dimineață pe Bulevardul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani a fost un moment plin de emoție și o lecție dureroasă de viață, deopotrivă.
Orașul în care trăiesc de 36 de ani! ... Și care chinuiește nevăzătorii: șoferi ignoranți , lucrări nesemnalizate, agresiuni
Reluăm astăzi publicarea textelor scrise de nevăzătorii botoșăneni în cadrul concursului „Botoșani, orașul în care trăiesc!” organizat de filiala județeană a Asociației Nevăzătorilor din România (ANR). După ce am inaugurat serialul cu un text scris de cea mai tânără participantă la proiect și l-am continuat cu ”veteranul” competiției, astăzi a venit rândul președintelui ANR Botoșani.
INEDIT: Statui cu Mihai Eminescu și Veronica Micle în mărime naturală dezvelite de fostul șef al Poliției cu primar și afaceriști – FOTO & VIDEO
Moment deosebit petrecut de Sfântul Dumitru la o aruncătură de băț de municipiul reședință de județ. Fostul șef al Poliției Rutiere, Dumitru Zmău este cel care a făcut posibil ca județul Botoșani să aibă statuile poetului nepereche și a femeii pe care a iubit-o.
La drum, la braț cu ecoul bastonului alb: Strigau „chiorul, chiorul” și mă orientau în direcții greșite
Botoșăneanul continuă proiectul unicat în mass-media din această parte a țării și derulat în colaborare cu filiala județeană a Asociației Nevăzătorilor din România (ANR) publicând texte scrise de nevăzătorii botoșăneni pentru Concursul „Botoșani, orașul în care trăiesc!”.
TULBURĂTOR: Botoșaniul văzut prin ochii unei tinere... nevăzătoare: Botoşani, oraşul copilăriei mele
În colaborare cu filiala județeană a Asociației Nevăzătorilor din România (ANR), Botoșăneanul demarează astăzi un proiect unicat în mass-media din această parte a țării. Timp de mai bine de o lună, în fiecare week-end, vom publica articole despre oraș scrise de persoane pentru care ”lumina ochilor” este doar o metaforă.
astratex.ro
REPORTAJ: Altar de vară sfințit cu mii de oameni și un sobor de preoți care l-a mirat pe ÎPS Teofan: FOTO&VIDEO
Biserica este locul în care cerul se întâlnește cu pământul, locul unde Dumnezeu ajunge în sufletul oamenilor, luminându-le chipurile de pace duhovnicească. Mii de botoșăneni s-au adunat miercuri dimineață într-un astfel de loc, un colț de rai, pentru a fi parte la una dintre cele mai impresionante Sfinte Liturghii ce au avut loc la Botoșani.
Bijuteria altora, cadavrul nostru - 7 milioane de euro cheltuiți pentru paraziți - GALERIE FOTO
”Am cafeaua pusă la bar de dimineață, este 4 după-amiaza și încă nu am avut timp să mă ating de ea. Am avut continuu clienți, n-am stat o clipă”. O chelneriță bronzată, în pantaloni scurți, se plânge unei cunoștințe. N-are timp şi de alte lamentări şi nici să culeagă eventuale „compasiuni” fiindcă la terasa Centrului Vechi din Bistriţa la care lucrează tocmai au mai sosit doi oameni la o masă şi trebuie să le ia comanda.
Aventuri de ministru prin judeţ: Haine mai groase; ca să te apleci… înseamnă efort VIDEO & GALERIE FOTO
Venit în judeţ ca să îl ajute pe candidatul PSD la Primăria Vlăsineşti, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu s-a dezminţit. Devenit celebru pentru perlele pe care le debitează, Petre Daea nu a ”dezamăgit” nici la Botoşani.
Ce nu s-a văzut la vizita ministrului de la Botoșani, de la poale-n brâu la un decor îngrozitor – GALERIE FOTO & VIDEO
Ministrul transporturilor, Răzvan Cuc a ajuns ieri în nordul țării, la Botoșani. Oficial a tot repetat că s-a decis să vină după ce a auzit de protestul de la Manoleasa. Tot oficial, colegii de la PSD Botoșani îi anunțaseră deja prezența, cu câteva zile înainte de a se ști de protest.
Revelion de legendă în Moldova unde limba română doare sub ”talpa protectoare” de la răsărit - VIDEO & GALERIE FOTO
Sub picioarele a mii de oameni, covorul roşu, care a căpătat déjà forma pavelelor în care este îndesat de ghetele domnilor şi cizmele doamnelor, rezistă totuşi cu stoicism. Că de aia e covor, să fie călcat în picioare… Ce te faci însă cu poporul care este ţinut sub “talpa protectoare” de atâta amar de ani? El nu este covor, dar pare totuşi că se cam face… preş. Şi cum spuneam, asta nu-i de azi, de ieri.
kalapod.net%20
REPORTAJ : Cultură la preț modic la Muzeul Județean Botoșani - FOTOGALERIE
Istoria Muzeului Județean Botoșani începe la sfârșitul anului 1955, mai precis, pe data de 23 decembrie, cand s-a semnat “actul său de naștere”. Așa se implinea una dintre dorințele locuitorilor acestui oraș, aceea de a avea un muzeu.
zenda.ro
Sondaj
Credeți că se va întâmpla ceva concret după protestul #ȘîEu pentru autostrăzi?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
”Nu mă afectează, sunt la al șaptelea an de mandat. M-am obișnuit cu toate criticele, nu mă mai afectează, le citesc, țin cont de ele. Nu mă mai afectează personal, vă spun foarte sincer (…). Astfel de acțiuni au fost făcute ...
astratex.ro
ecco-shoes.ro%20
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.7509 lei
USD
Dolarul SUA
4.1988 lei
CHF
Francul elveţian
4.2187 lei
GBP
Lira sterlină
5.5172 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8010 lei
XAU
Gramul de aur
177.1757 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2425 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.5039 lei
AUD
Dolarul Australian
2.9804 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.1385 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1849 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6366 lei
Vremea
astăzi
Botosani
o C
Dorohoi
o C
Bucecea
o C
Darabani
o C
Saveni
o C
Ştefăneşti
o C
Horoscop
astăzi
web site traffic statistics
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2019 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.