Interviuri
Ștefan Teișanu: Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă / Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles

De opt ani, în România se vorbește despre Nord. De opt ani, sfârșitul verii adună în Nord turiști din toate zările. Concerte, conferințe, ateliere, ciclism, tenis, teatru, filme, tur ghidat, campanii de răsunet național, istorii și perspective, lansări de carte și recuperări culturale…

Cultura este liantul care unește comunitatea, indiferent de componentele pe care ea le implică, de la limbă, religie și educație la tehnologie, cultură materială, tradiții sau estetică. Însă, pentru ca toate aceste elemente să fie identificate și valorifficate în comunitate, este nevoie de strategii de politici culturale, este nevoie de antreprenoriat cultural, de o maturitate socială și de responsabilitate economică.

 

Festivalul Nordului a ajuns la a opta ediție. Ediția 2021 vine după un an 2020 care a pus la grea și dificilă încercare toate sectoarele economice, sociale, educaționale. Iar cultura nu a făcut excepție. Supraviețuirea înseamnă, din această perspectivă, să nu renunți, chiar dacă miza se modifică, chiar dacă spectacolul își mai încetinește forța pentru a face loc unei prudente manifestări, unei mature și necesare asumări într-un timp al transformărilor de tot soiul.

 

Ștefan Teișanu, președintele Asociației Nord, organizator alături de fratele său, Alexandru, al celor opt ediții ale Zilelor Nordului, rămâne constant în optimism și în determinarea cu care se întoarce de fiecare dată în Darabaniul natal.

 

Caruselul promisiunilor, fie că ele, promisiunile, se nasc în curți administrative sau în discursuri politice, așteptările rostogolite în uitare chiar înainte de a fi răspicat rostite, lipsa oricărei strategii culturale, oportunismul politic, absența minimei contribuții și revendicarea meritelor închipuite sunt doar câteva dintre piedicile care se așază în fiecare an în fața unui astfel de festival. Un eveniment de anvergură și de notorietate națională, privit mai degrabă ca un ”bun care se cuvine”, nu și drept unul care impune implicare și asumare.

 

Cum au fost cele șapte ediții și ce se află înaintea celei de a opta, cum se vede Festivalul Nordului din perspectiva antreprenorului cultural, despre comunități și generații, dar și despre ”marile speranțe și micile bucurii”, într-un dialog cu Ștefan Teișanu.

 

 

”Trăim din micile bucurii și din marile speranțe”

 

-Gândul care stă înaintea acestei întâlniri este unul al scotocirilor prin cele 7 spre 8 ediții. Festivalul Nordului a fost și este un angrenaj cultural, social, cu implicații economice și turistice care de la un an la altul se amplifică și pare că devine un mecanism de sine stătător. Dacă ar fi să trasăm, matematic, o distanță de la A la B - de la ediția 1 până la cea care stă să înceapă -, ce fel de linie am vedea: o linie dreaptă, una curbă sau frântă? (zilele trecute mi-a ieșit în față o zicere -Maria Lassing-, iată că acum o și aduc aproape: ”Linia dreaptă e calmă, linia curbă e îndrăgostită, linia în zig-zag e nervoasă”).

 

Ștefan Teișanu: Dacă linia curbă e îndrăgostită, atunci cu siguranță și linia vieții de până acum a ZN e la fel.

În acești primi șapte ani am avut de toate: și bucurii, și greutăți, și amintiri, și suferință. Ne-a fost și bine și ne-a fost și rău. Probabil că nu se poate altfel sau poate nu știm noi să facem lucrurile altfel, dar se pare că așa merg toate cele ale sufletului: privirea înainte, încredere în viitor și multă muncă zi de zi pentru a ține toate rotițele împreună, în mișcare. Trăim din micile bucurii și din marile speranțe. Din ceea de se vede acolo în zare.


-Străbatem un timp în care facerea de bine înseamnă: mâncare și adăpost pentru nevoiași, echipamente pentru spitale la fel de nevoiașe, ghiozdane pentru copii săraci și exemplele ar putea continua. Festivalul Nordului a venit de la început cu un alt fel de facere de bine: un bine cultural, comunitar. Un bine care te învață și te dezvoltă, care te determină să te ajuți singur și să stai bine în propria talpă. Din această perspectivă, cum privești astăzi, ca antreprenor, către edițiile care s-au scurs (cele 7 cel puțin).

-Mai întâi aș vrea să apăr puțin cuvântul „antreprenor”, care în România e puternic asociat cu afacerile, cu profitul. Nimic în neregulă cu afacerile și cu profitul, bineînțeles, dar e important să clarificăm că antreprenoriatul nu își propune în mod obligatoriu profitul, ci își propune în mod obligatoriu rezultatul, atingerea unei ambiții, onorarea unei promisiuni. De aceea antreprenoriatul se manifestă la fel de natural și în context cultural sau social, acolo unde miza nu e profitul, ci impactul.

Ne uităm împăcați în urmă după acești 7 ani: am creat Muzeul Nordului, am reabilitat Poiana celor Patru Stejari ai lui Ștefan cel Mare, am sprijinit Școala Românească de Arte de la Cernăuți, Școala Veche de la Darabani și Casa Enescu de la Mihăileni, am făcut campanii pentru spitalele din Botoșani în timpul stării de urgență pandemică, campanii pentru animalele fără adăpost, campanii pentru promovarea sportului în comunitățile mici. Am făcut zeci și zeci de ateliere și conferințe de educație, școli de vară de tot felul. Am lucrat cu peste 1000 de tineri voluntari, în circa 20 de comunități mici din Nord. Putem merge liniștiți mai departe.

 

 

”Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă”

 

-Revenind: componenta culturală a festivalului din Nord a fost evidentă chiar de la început. Acum, după șapte ediții consumate deja, cât de dificil a fost de așezat povestea asta într-un județ care, deși unul cu declarativ brand cultural, este privit mai degrabă ca pol al sărăciei? Care a fost cea mai mare, mai dificilă piedică: mentalitatea, rigiditatea autorităților etc.?

-Da, e destul de rău ce se întâmplă în Botoșani în termeni de politici publice în cultură. Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă. De exemplu, în ultimii doi ani finanțarea nerambursabilă pentru proiecte culturale a fost sistată de către Consiliul Județean, nu că înainte de a fi sistată ar fi fost foarte mare sau strategică în vreun fel. Pentru mine, ca manager cultural, faptul că județul Botoșani, municipiul Botoșani și orașele mai importante din județ nu au nicio strategie culturală, nicio legătură strategică, logică între cultură și dezvoltarea locală și teritorială, faptul acesta este de neînțeles. Cultura poate produce atât de multă valoare socială și economică în Botoșani, are un potențial uriaș, clădit mai ales pe istoricul nostru comun, istoric pe care însă îl cităm găunos în discursul politic și nimic mai mult, din păcate.

Când am pornit festivalul, ne-am propus să organizăm cel puțin 25 de ediții și să tragem concluzii despre schimbarea de mentalitate numai atunci, după ce vom fi fost lucrat cu 25 de generații de elevi și tineri. Câte 200-300 de tineri din regiune sunt voluntari la ZN în fiecare an. Am lucrat cu peste 1000 deja și se vede: impactul lor direct în festival e major, impactul lor indirect, prin discursul influențat în familiile și în cercurile lor de prieteni se vede și el. În 25 de ani vom avea 5000 de colegi în ZN. Vom schimba o generație întreagă atunci.

 

-#7deAcasă a fost Festivalul Nordului de anul trecut. În pandemie, cu bariere și restricții. Cum a fost experiența 2020 și care au fost lecțiile (dacă au fost) unui astfel de eveniment?

-Nu știu dacă anul trecut, primul de pandemie, au fost mai mult de 10 festivaluri de muzică în țară. Faptul că Zilele Nordului a fost unul dintre ele a fost nu numai o mare realizare pentru noi toți, ci și o declarație de iubire și de curaj: ne-am purtat de parcă toată speranța lumii noastre de acasă era în mâinile noastre. Cultura e purtătoare de mesaj - contează dacă transmiți oamenilor că mergi mai departe sau că ești învins. Diferența e semnificativă. Așa că ne-am făcut curaj și am continuat să muncim pentru Nord.

Efortul de anul trecut a fost mare: am lucrat în condiții de restricții dure, de subfinanțare record, de riscuri și pericol iminente. Rezultatele însă au fost pe măsură: am descoperit o comunitate capabilă să se adune împreună în vreme de criză, oameni care au venit înspre noi din proprie inițiativă, doar ca să ne sprijine în nebunia noastră. Pe lângă festivalul în sine, anul trecut am reușit împreună și să derulăm o campanie care a dus mii de echipamente medicale, inclusiv un ventilator, în spitalele din județ.

Am învățat că avem dreptate să credem în oameni. Și mergem înainte cu încă și mai multă încredere decât înainte de criza pandemică.

 

 

”Turiștii iau de la noi poveștile Nordului și le duc mai departe”

 

-Festivalul Nordului a pornit cu o mână de oameni, cei mai mulți din Cluj, și a devenit o comunitate. Dacă astăzi și-ar completa o ”declarație de bogăție”, cum ar arăta aceasta? În ce fel a crescut Festivalul, pe cine a strâns în juru-i? Ce a câștigat și ce a pierdut pe drum?

-Cel mai mare câștig sunt, cu siguranță, miile de tineri care au lucrat și lucrează la fiecare ediție de ZN. Acest nou Nord care se formează aici din mâinile și din mințile lor iese. Apoi, am descoperit oameni extraordinari în administrații locale, în școli, în mediul de afaceri. Dacă cei de felul lor ar reuși să rămână adunați în jurul unor vise comune pentru comunitățile lor, lumea ar fi, simplu, mai bună.

Sute de turiști din afara regiunii vin în Nord în fiecare ediție. Ei sunt un câștig real pentru noi toți, atât prin banii pe care îi lasă aici, la pensiuni, restaurante, furnizori de servicii de tot felul, producători locali, cât mai ales prin cele emoționale pe care le tranzacționează cu noi toți: turiștii iau de la noi poveștile Nordului și le duc mai departe către alții, iar în schimb ne lasă poate un pic mai multă încredere în noi, poate câteva idei bune în plus, poate un rest de mentalitate mai constructivă, mai deschisă, mai optimistă.

De pierdut nu cred că am pierdut mare lucru. Bani, atâta tot. Poate mici fărâme din noi, mai ales în primii ani, atunci când ideea festivalului nu a fost așa de bine primită de către mulți oameni care nu puteau înțelege ideea că cineva ar putea face ceva pro bono pentru comunitatea sa. Din fericire, mulți și-au schimbat perspectiva acum, iar cei care încă mai cred la fel vor deveni curând o minoritate.

 

-Ce v-ați dorit să se întâmple în cele șapte ediții care au trecut și, oricât ați încercat, nu s-a concretizat niciodată până acum?

-Ne-ar fi plăcut să deschidem festivalul către alte țări, să avem un line-up și invitați internaționali și turiști de peste tot. Ne-ar fi plăcut să dezvoltăm mai multă infrastructură sustenabilă în regiune: infrastructură de ospitalitate, de servicii. Ne-ar fi plăcut să reușim să atragem mai multă susținere financiară de la mediul de afaceri din regiune pentru a nu mai trebui ca echipa noastră să lucreze pro bono. Ne-ar fi plăcut să fi dezvoltat aici un hub cultural și de tineret. Ne-ar fi plăcut să creștem o platformă de colaborare între ONG-urile și grupurile civice din regiune.

Dar nu e timpul trecut, trebuie să ajungem la 25 de ediții ca să tragem concluzii.

 

 

”Am primit înfricoșător de multe solicitări de invitații gratuite”

 

-Ediția 2021 pare mai îndrăzneață ca oricând. Oameni noi, muzică la superlativ, tururi ghidate, teatru, adolescență, ateliere diverse, sport. Care este cea mai mare provocare în acest an, în calitate organizator?

-Suntem în al doilea an consecutiv când nu mai primim susținere de la Consiliul Județean, deși suntem poate cel mai important produs cultural al județului, în termeni de notorietate națională și de public adus din afara județului. Și tot în al doilea an când încercăm să ne finanțăm inclusiv prin vânzarea de bilete, cu mențiunea că ediția din 2020, prima pe bilete, a fost de mult mai mică anvergură.

Această nouă trecere necesară la capitolul mentalității (de la „e gratis și mi se cuvine” la „cineva muncește, e firesc să plătesc”) e cea mai mare provocare a anului. Deocamdată am vândut sute de bilete și am primit înfricoșător de multe solicitări de invitații gratuite din partea unor oameni de la care ne-am fi așteptat să înțeleagă că prietenia s-ar traduce acum în susținere prin cumpărarea de bilete, nu prin felicitări pentru organizare.

 

-In(de)finit... Oricum și oricât ne-am roti în jurul acestui cuvânt, viitorul sună bine! Cum va fi 2022?

-Infinit indefinit, da, e tema ediției din acest an. Chestionăm dacă permanenta schimbare în care locuim cu toții e ceva ce ar trebui să ne înfricoșeze sau, dimpotrivă, e lucrul pe care ne putem baza cel mai mult. Vrem să vedem care poate fi soarta micilor comunități din care pleacă atât de mulți tineri, cum se decantează identitatea lor prin timp și ce se alege de identitatea tinerilor înșiși. Ai cui suntem, mai contează de unde venim, știm încotro ne ducem - întrebări la care ne tot străduim să răspundem. O să încercăm să o facem și prin festivalul din acest an.

Iar la anul vom fi tot aici, cu alte întrebări, sigur mai multe decât răspunsurile. Sperăm să ridicăm la anul #PrimaȘcoală, cea mai veche școală sătească de stat din Moldova, pe care o reconstruim cu mâinile noastre, folosind numai tehnici și materiale tradiționale. Sperăm să trecem granițele țării la anul, atât în materie de artiști și invitați, cât și de public participant. Sperăm să începem lucrul la cele care ne-au rămas încă nefăcute și să continuăm munca la cele bune de până acum.

Intuim deja care vor fi temele următoarelor două ediții și ce obiective am vrea să ne asumăm împreună pentru Nord. Dar viața are multe de zis când vine vorba de planuri, așa că ne luăm în serios și nu prea. Așteptăm ca timpul să-și mai spună și el cu părerea și oamenii din Nord la fel.

 

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Istoricul Remus Tanasă: Locuitorii Botoșanilor par să trăiască doar cu regretul că orașul a pierdut rolul (mai) însemnat pe care l-a avut în trecut
Născut în Botoșani, cu trei ani înainte de căderea regimului comunist, Remus Tanasă este astăzi – la doar 36 de ani - nu doar un apreciat istoric, ci și unul care are curajul de a aduce din trecut valori la care societatea, nu doar cea românească, pare să fi renunțat de mult.
INTERVIU premieră cu Doru Constantin, administratorul șef de la „Apă”! Nova Apaserv își schimbă direcția: Era o delăsare, un dezinteres VIDEO 
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă. 
INTERVIU în oglindă: Paula Berențan – Tiberiu Manolache, noii subprefecți ai Botoșanilor: De ce s-a considerat că sunt persoana potrivită? / Întâi trebuie să ne așezăm la locurile noastre VIDEO
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
În OGLINDĂ, de la cititor la autor: Cărţile au un fel anume de a te chema, ele îşi aleg cititorii / Să scriem ceea ce e purtător de conținut, nu doar conținut purtător de mesaj
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
INTERVIU Mirel Manea: Destinul eu mi l-am făcut / Muzica nu are bariere și nici granițe - VIDEO
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca: Nu avem de-a înfrunta un ”anti-Eminescu” fățiș, dar, în atmosferă, se simte că Eminescu deranjează în continuare
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
Gellu Dorian: Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte
"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.
Contestată sau admirată, Iustina Irimia Cenușă, din postura de director: Singura afiliere pe care o am este dragostea față de cultura tradiționalăVIDEO & FOTO
Pentru unii observatori mai fini, numirea cântăreței de muzică populară pe postul de director interimar al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani a fost cumva previzibilă.Alții, în schimb, au asociat saltul în carieră al artistei drept înregimentare politică.
Ada D'Albon, nepoata lui Sadoveanu, între debutul de la Botoșani și viața în exil: Nimeni nu a îndrăznit să trăiască ce am trăit noi / Am fost foarte singură la Botoșani, extrem de singură! - FOTOGALERIE
O poveste de viață fascinantă, construită pe un fir care se confundă deseori cu istoria unui timp greu încercat.
Loading...
INTERVIU Andreea Cujbă, designerul vestimentar de la Botoșani care ne menține în tendințe: Ce purtăm în seara de Revelion? Care este culoarea anului 2022? Ce aruncăm din dulap?GALERIE FOTO
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
INTERVIU Simona Radiș: Mai este nevoie de un aur olimpic pentru a deveni cunoscută la nivelul pe care mi-l doresc VIDEO
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
FLASH INTERVIU Botoșăneanca Raluca Olaru, în fața elevilor de la Liceul Sportiv: Mă gândesc că o să câștig și atât  - FOTOGALERIE
Cu multă ambiție, Raluca Olaru a reușit să câștige trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de haltere din luna mai.
Povestea fascinantă a dirijorului Victor Dumănescu: Fiu de preot, născut în refugiu, căsătorit cu o botoșăneancă și îndrăgostit iremediabil de muzică
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
Loading...
Octavian Lup: Publicul este interesat de ceea ce se ascunde în spatele sunetelor, să vadă ce are omul acela în inimă atunci când cântă - FOTO&VIDEO
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
Constantin Iftime: Eu nu vreau un memorial al victimelor, un loc în care să mă duc cu lumânări / Vreau să se spună: Hai la muzeul acela trăsnit de la Botoșani FOTO&VIDEO
La Botoșani se va deschide primul muzeu al comunismului din România. Muzeului vieții cotidiene în comunism (MuViCC) ar trebui să devină o instituție de cunoaștere a istoriei recente, un obiectiv turistic important în zona de Nord-Est a României și, nu în ultimul rând, un segment important din viața socială a orașului Botoșani. Și asta întrucât, printre anexele muzeului ar exista și un spațiu adecvat petrecerii timpului liber al tinerilor.
Raul Chiș: Dacă ar fi trăit Ceaikovski pe vremurile noastre, ar fi dat în judecată Filarmonica / Noi trebuie să dezvoltăm societatea, nu să o îndobitocimFOTO
Despre ce înseamnă să conduci orchestra într-un oraș care încă mai plătește tribut unui provincialism ce se complace în gloria înaintașilor. Despre act artistic de la intenție la atenție, despre oameni și muzică, public și mari artiști. Într-un interviu cu un tânăr de 38 de ani care pare să aducă Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani exact ceea ce începuse să îi lipsească cel mai mult: prospețimea, curajul, strălucirea.
Ada Lupu: Rolul din serialul ”Vlad” mi-a adus multă bucurie / Nu joc nimic în viață, e o prejudecată oribilă că actorii sunt buni mincinoși
Are carismă, prospețime, dar și un aer ușor desuet care o duce, într-un fel fermecător și incitant, către un ludic neprelucrat, autentic și simplu. Ada Lupu este o apariție care stârnește privirea, indiferent că o vezi pe scenă sau pe aleile vreunui oraș tomnatic.
INTERVIU în MIȘCARE: Urban Serv a scăpat de atâția oameni încât a rămas cu birouri libere și vrea să-și deschidă incubator de afaceri - VIDEO & GALERIE FOTO
Societatea comercială Urban Serv este condusă în ultimul an de către un director tânăr care preferă să lucreze mai degrabă în garaj alături de oameni, decât să semneze hârtii la birou. De cele mai multe ori, actele sfârșesc a fi semnate pe capote de mașini.Înainte de actualul director, un alt tânăr a început o campanie de eficientizare a personalului și s-a ajuns în situația în care compania are mai multe birouri decât... salariați.
FLASH INTERVIU cu fostul luptător de la ”Acțiuni Speciale” numit director la compania de transport public a orașului: M-am izbit de anumite mentalități obtuzeVIDEO
Patru până la șase luni este deocamdată mandatul maxim al lui Andrei Turcoman, din postura de director interimar al SC Eltrans SA. Un tânăr de 35 de ani care vine în companie cu un suflu nou și cu dorința de a îmbunătăți serviciile oferite botoșănenilor. Cel puțin declarativ.
Felicitari !
16 septembrie 2021, 10:55
Rugam cititorii sa foloseasca sintaxe mai simple in redactarea comentariilor. In felul acesta facilitati intelegerea textelor si de catre alesii locali. Multumesc pentru intelegere.
3 septembrie 2021, 06:00
Zahei Știrbul, observația este pertinentă, pare-se din partea unui cunoscător. Când ungerile pe funcții se fac numai pe avantaje pecuniare, când menținerile se fac în schimbul înscrierii într-un partid, iar doamna din imagine joacă șotronul pe memoria Poetului gândind că ce face este un profund act cultural, iar directorii unși de ea aplaudă frenetic, ce așteptări poți avea? Nordul este victima inculturii politicienilor cocoțați la vârf prin puterea votului, democrația nefiind bună la nimic, atâta timp cât promovează nulitățile.
28 august 2021, 07:06
Respectele mele acestui domn!
27 august 2021, 20:08
Pentru responsabilii cu soarta județului strategia culturală înseamnă var, cărămidă și mortar, asezonate cu fotografii prin livada de la Ipotești. Și bineînțeles pe drumurile județene. Nu, avem nici unul dintre șefii județului mai răsărit, mai cultivat, mai citit, mai stilat. Dintr-un capăt de lemn boit cu lac de slugă nu obții cine știe ce operă de artă administrativa.
27 august 2021, 19:30
Felicitari organizatorilor care fac munca celor de la directia Cultura a municipiului! Poate ca ar trebui desfiintata, sau macar restructurata si redimensionata.
27 august 2021, 19:14
Sondaj
Ar trebui introduse uniformele școlare obligatorii?
Da
Nu
Nu știu / nu mă interesează
Declaraţia zilei
„Avem o creștere indiferent de fluctuație, veniți, plecați, pensionați, o creștere cu contract de muncă de 22 de medici. Și să nu uităm că mai avem în continuare concursuri în derulare. Avem două posturi la ATI, concursul ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
acum 2 zile
EUR
Euro
4.9477 lei
USD
Dolarul SUA
4.6725 lei
CHF
Francul elveţian
4.8048 lei
GBP
Lira sterlină
5.8325 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.6467 lei
XAU
Gramul de aur
277.4633 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2453 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2864 lei
AUD
Dolarul Australian
3.3027 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.6568 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2006 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6648 lei
Vremea
astăzi
Botosani
15.4 o C
Dorohoi
14.5 o C
Bucecea
14.8 o C
Darabani
14.0 o C
Saveni
14.9 o C
Ştefăneşti
14.5 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.