Interviuri
INTERVIU Povestea fabuloasă a savantului botoșănean: Era un om de o curiozitate deosebită. I-am spus că s-a născut într-un secol nepotrivitGALERIE FOTO

A elaborat prima teză de doctorat din lume în domeniul ciberneticii, a fost unul dintre cei 13 membri ai Consiliului Internațional de Cibernetică. Invenții și inovații înregistrate la O.S.I.M., peste 70 de lucrări de specialitate. A lăsat în urmă pagini memorabile de proză, versuri de o sensibilitate surprinzătoare, zeci de tablouri de o neașteptată coloratură, într-o tehnică profesionistă. Coborât din familia care l-a dat Moldovei pe Sfântul Ion Iacob Hozevitul. Prieten din copilărie cu neurochirurgul Leon Dănăilă, apreciat de matematicianul Octav Onicescu.

Stelian Bajureanu s-a născut pe 4 iunie 1934, în satul Horodiștea, comuna Păltiniș, din județul Botoșani. Aici a urmat și şcoala primară, având-o învăţătoare pe Zamfira Breha, cunoscută în întreg ținutul drept dăscălița cu cei mai mulţi absolvenţi de liceu şi de facultate, dintre elevii ei, în nordul Moldovei şi Bucovina. După absolvirea liceului („Grigore Ghica Vasile Voievod” din Dorohoi), Stelian Bajureanu a urmat cursurile Institutului Politehnic din Iaşi, Facultatea de Electrotehnică.

 

Un moldovean hâtru, de o rară inteligență, deopotrivă perspicace și sfredelitor în ale științei. Înzestrat cu o curiozitate ce îl va purta, de-a lungul întregii vieți, pe căi nebătătorite, pe ogoare neumblate, Stelian Bajureanu a mai avut un merit uriaș: contribuția de necontestat la recunoașterea muncii și valorii unui alt savant pe nedrept lăsat în umbra istoriei - Ștefan Odobleja (13 octombrie 1902 - 4 septembrie 1978, medic militar, descoperitorul ciberneticii, membru post-mortem al Academiei Române).

 

Aprofundând descoperirea lui Ștefan Odobleja – din anii 40! - Stelian Bajureanu a obținut titlul de doctor elaborând prima teză în cibernetica reală, deterministă, consonantistă. O teză care este, în fapt, o introducere în știința inteligenței artificiale creative.

 

De aceea, și pe bună dreptate, poate că cea mai mare ”ispravă” științifică a botoșăneanului din Horodiștea rămâne această teză din 1975, cunoscută astăzi drept ”cibernetica odoblejeană a lui Bajureanu”.

 

Însuși titlul acestei teze, ”Metode inginerești de ameliorare a stabilității și calității sistemelor automate de măsură și reglare“, cu subtitlul: ”Introducere în consonantica tehnică sau știința despre inteligența artificială creativă”, o situează într-un spațiu vizionar și aproape revoluționar. Astfel se explică și numeroasele piedici pe care le-a avut de-a lungul vremii, după cum reiese și dintr-o scrisoare din 1995, adresată lui Ștefan Odobleja jr. (fiul academicianului Ștefan Odobleja), pe care Stelian Bajureanu îl ruga să-l ajute, ca om de afaceri, să-și procure o mașină de scris electronică: ”Lucrez de zor“ la redactarea tezei de doctorat pentru că am primit aprobarea s-o susțin. Știi că în 1974 n-am avut aprobarea s-o susțin pentru că descoperirile mele confirmau teoria acad. Ștefan Odobleja”.

 

Rolul imens pe care l-a avut botoșăneanul la recunoașterea valorii lui Odobleja transpare și din cuvintele consemnate în biografia medicului militar:


”Stelian Bajureanu este omul care a înțeles cel mai bine ce a realizat Odobleja și cel care l-a ajutat cel mai mult, fiind tot timpul alături de el, punându-și în pericol de multe ori situația și chiar viața”.

 

Din aceeași scrisoare către Ștefan Odobleja jr. mai aflăm un amănunt din biografia lui Stelian Bajureanu: dosarul de peste 1.000 de pagini pe care i l-au întocmit comuniștii:

 

”Cu patru ani înainte de a fi împușcați Ceaușeștii mi s-a întocmit un dosar (de 1200 pagini! Deși n-am făcut un imperiu precum Napoleon), cum că aș fi ”sabotat culegerea porumbului și cercetarea științifică“. Soluția: am fost ajutat să ies la pensie pe “caz de boală”. Nu-ți spun ce pensie am. Pot să-ți povestesc că întreținerea costă circa 60.000 lei pe lună. N-am fost reîncadrat deși aș putea lucra. Morala: făcătorii dosarului meu sunt oamenii zilei (nu cunosc ce au descoperit și inventat în viața lor), cică au salariile ceva peste 800.000 lei. Realitatea este că sunt nepriceput în a-mi valorifica propria proprietate (invențiile și descoperirile) intelectuală!”.

 

Stelian Bajureanu s-a stins din viață pe 30 noiembrie 2009, la Pitești, acolo unde se stabilise din 1968. A lăsat în urmă o femeie care l-a iubit, l-a susținut și l-a încurajat mai bine de 60 de ani, cât i-a fost alături. Și astăzi, doamna Dochina Bajureanu trăiește printre cărți, tablouri și poezii care poartă semnătura soțului său. Mai speră că va reuși să îi editeze opera rămasă nepublicată.

 

La 85 de ani, doamna Dochina scotocește computerul, ordonează fișiere, cataloghează documentele răzlețe. Printre toate, mai transcrie o rețetă de ciocolată de casă.

Botoșăneanul.ro vă oferă astăzi un interviu cu aromă de crizanteme, într-un prezent în care amintirea este încă vie, proaspătă, de o eleganță atât de rar întâlnită în zilele noastre.

 

 

”Am fost în Horodiștea, cel mai nordic punct al țării pe harta actuală”

 

-Doamna Dochina Bajureanu, vă propun să începem povestea noastră din Nord. Ce știți despre locurile natale ale soțului dvs.? Ați fost în Horodiștea Botoșanilor…
-Am fost, am vizitat locurile natale ale soțului meu și mi-au plăcut. Am fost pe malul Prutului, am fost în Horodiștea, cel mai nordic punct al țării pe harta actuală. Știu că localitatea este fosta cetate Carsidava. La început nu l-am crezut pe soțul meu. I-am spus: te rog să îmi arăți, pentru că nu cred. Apoi mi-a arătat în dicționar. Eu sunt din Bărăgan, un sat de lângă Urziceni, la doi kilometri. Nordul era cu totul nou pentru mine, la fel, în continuare, Bucovina, cu frumusețea și misterul ei. Am fost și în Maramureș, am avut cu soțul meu multe călătorii, și în străinătate am fost.

 


(Stelian Bajureanu, alături de părinții săi din Horodiștea)

 

-Când v-ați căsătorit?
-Ne-am căsătorit în 1959, când am terminat eu facultatea. El era deja la Reșita, terminase facultatea cu un an înainte. Ne-am cunoscut la Roșia Montană, unde eu am făcut practică, cu o colegă a mea din Craiova, care era prietenă cu colegul lui de cameră. Așa ne-am cunoscut. Cum spunea mama mea, unul din deal și unul din vale. Îmi zicea mereu: nu ai găsit, mamă, pe cineva mai apropiat? I-am dus și pe părinții mei în Moldova, au văzut și ei locurile. Iar mama spunea: Ei, o să îmi umble sufletul și pe aici. Credința că, după ce omul moare, sufletul călătorește prin toate locurile pe care le-ai vizitat.

 

-V-ați întâlnit, iată, doi oameni de formație tehnică…
-Da, eu am terminat Construcții Drumuri - Poduri, la București, el Electromecanica la Iași.

 

-…și atât de dornici de călătorii și deschiși la toate ale vieții.
-El era un om de o curiozitate deosebită. I-am spus că s-a născut într-un secol nepotrivit. Trebuia să se nască în secolul enciclopediștilor. Îl interesa orice domeniu, era foarte curios să știe, să afle… S-a împrăștiat în foarte mult domenii și poate că de aceea nu a realizat cât și-ar fi dorit. I-a plăcut și să picteze.



(Stelian și Dochina Bajureanu)

 

-O surpriză și această pasiune. Care pare să fi fost mai mult decât o pasiune…
-Casa mea este o expoziție de tablouri. Toți pereții sunt plini, restul e depozitat în bibliotecă, are cinci rafturi și toate sunt pline până în tavan de picturi.

 

-A expus lucrările?
-A avut expoziții la Pitești în special, dar a și dăruit peste 40 de lucrări. În ultimii ani a participat la tabere de pictură, prin Casa Sindicatelor, a lăsat și acolo numeroase tablouri, pe la Reșița – la Lacul Văiug, la Săcele.... A pictat mult în concediile prin țară, dar și în timpul a două călătorii pe care le-a făcut împreună cu un pictor olandez care era căsătorit cu o româncă.

 

 

Legături de rudenie cu Mihai Cimpoi și cu Sfântul Ioan Iacob Hozevitul

 

-Se simte, în tot ce a scris, în tot ce a făurit de-a lungul timpului, partea creativă și nevoia permanent de a crea. În culoare, dar și în cuvânt.
-În tinerețea lui a participat și la un concurs literar împreună cu Nicolae Labiș, dar și la un concurs de pictură cu dr. Leon Dănăilă, care e din Darabani și cu care a fost prieten, doctorul era cu un an mai mare. Liceul l-a făcut la Dorohoi, unde a învățat și Leon Dănăilă. Soțul meu are filiație de rudenie cu Mihai Cimpoi, din Basarabia, prin mama lui care s-a numit Grigoraș și care este din Crăiniceni. Și cu Sfântul Iacob Hozevitul are, de asemenea, un grad de rudenie, nu știu să spun exact care este gradul de rudenie nici cu Mihai Cimpoi, nici cu Sfântul Iacob Hozevitul. Soțul meu a fost la Crăiniceni, când a fost ridicată acolo bisericuța, am văzut fotografii, prin bunăvoința lu Adrian Timofte, din Dorohoi. De altfel, Adrian Timofte a scris o monografie a satului Păltiniș și a vorbit și despre soțul meu în ea. Are Moldova mulți oameni talentați. Mulți dintre marii noștri oameni s-au născut în Nordul Moldovei.

 



(Conacul Pillat de la Miorcani, pictat în ziua în care a fost vizitat)

 

 

-Este o poveste care circulă pe internet despre ”savantul care vindea flori în centrul Piteștiului”. Cât adevăr este în această poveste?
-Să știți că am vândut flori de plăcere, nu de nevoie, cum a scris cineva în mod greșit. Am avut o grădină la 4 km de Valea Mare și la un moment dat am avut – trăia și tată meu și m-a ajutat – am avut un solar cu niște crizanteme mai deosebite. Și de milă, că erau foarte multe și nu puteai să le dai pe toate, și am vândut din ele. Și lalele, am avut peste 1.000 de lalele. Am vândut, dar nu pentru că aveam nevoie de bani, ci pentru a nu le lăsa să moară.

 

-Faptul că domnul Bajureanu a făcut acest lucru ne dezvăluie un caracter ales, de bună seamă…
-Noi amândoi suntem de la țară, el iubea foarte mult natura. Am schimbat multe locuri, multe orașe. El era neastâmpăratul, cu dorința de a merge după nou, după profesie. Unde ajungeam își dorea să cumpărăm casă, bineînțeles că nu aveam această posibilitate. Dar peste tot găsea un loc, fie de la stat, fie de la cineva cunoscut, unde trebuia să facă o grădină. Am lăsat grădină la Borzești, una la Reșita, am crescut și pui... Îi plăcea mult să lucreze, îi plăcea în aer liber.

 


(Stelian Bajureanu în grădina de la Valea Mare)

 

 

Întâlnirea dintre doi oameni sclipitori

 

-Dacă tot suntem aici, cum e cu povestea – pe care o mărturisește într-o scrisoare - cu dosarul care i s-a întocmit pe vremea lui Ceaușescu pentru că ”a sabotat culegerea porumbului și cercetarea științifică”?
-A avut un dosar, da, de 1000 și ceva de pagini. El a spus odată că oamenii care ar trebui să cerceteze, să lucreze, sunt folosiți nerentabil, fiind trimiși la cules de porumb, deci nu sunt bine valorificați. Știți cum era pe vremea aia… Mi-a spus că și-a văzut dosarul, dar nu știu mai multe. Era înainte de 89, da. Dar apropo de partea literară, am legat într-un volum o serie de proze scurte, amintiri din copilăria lui, ”10 lucruri trăite sau povestite de alții” sau întâlniri cu oameni deosebiți, cu Onicescu de pildă.

 

-Onicescu, Odobleja…
-Povestea cu dr. Odobleja este de necrezut. În 1974 a citit în revista Flacăra un articol – știți că Păunescu mai făcea treaba asta, scria despre oameni deosebiți care erau ținuți în acoperire, nu erau scoși la lumină – despre dr. Odobleja. Și a spus: eu trebuie să îl cunosc pe omul acesta. Și a doua zi a plecat la Turnu Severin fără să știe nici adresă, nimic, decât că e doctor și îl cheamă Odobleja. L-a găsit, au stat de vorbă, pe urmă s-au împrietenit, a venit doctorul la Pitești de mai multe ori. Pe urmă, la Amsterdam, la un congres, în ultimul an de viață al lui Odobleja, soțul meu i-a prezentat lucrarea. Fiindcă nu a mai putut să plece dr. Odobleja, fiind bolnav. L-a ajutat mult faptul că l-a cunoscut. Doctorul trăia într-o casă de pământ, cu două camere, fără încălzire, fără lumină, fără un aragaz la care să gătească. Apoi a început lupta cu autoritățile, cu toată lumea, să îi pună lumina. Împreună cu alții, nu singur, mulți l-au ajutat. Soțul meu i-a consacrat doctorului Odobleja multe ore din viață. Pe de altă parte, și lui i-a folosit. Ajunsese la un moment dat, cu o invenție a lui, într-un punct în care nu găsea rezolvarea, și atunci dr. Odobleja l-a sfătuit.

 


(Stelian Bajureanu și Ștefan Odobleja)

 

-O întâlnire importantă, între doi oameni de o inteligență sclipitoare…
-Dr. Odobleja era un om deosebit, de o inteligență rară. Avea o privire foarte pătrunzătoare, și o capacitate de asimilare nemaipomenită.

 

 

”Ghinionul” de a avea mai multe talente

 

-Dacă ar fi să îl caracterizați pe Stelian Bajureanu în câteva cuvinte, care credeți să erau cele mai importante calități?
-Era foarte inteligent, dar mai presus de toate era această curiozitate, empatia față de oameni. A ajutat foarte mulți oameni. Oricine îi cerea ajutorul nu se lăsa până nu rezolva ce l-a rugat. Avea această latură, era darnic, era risipitor câteodată chiar.

 

-Era un om cu umor?
-Da, era un om cu simțul umorului. A avut ”ghinionul” de a avea mai multe talente, s-a împrăștiat de multe ori în această curiozitate a lui în mai multe domenii, până s-a canalizat pe mai puține a pierdut multă vreme.

 

-De ce vă este cel mai dor?
-Eu nici nu zic că este unde este, eu zic că este plecat undeva. Eu nu îl regăsesc la cimitir, ci acasă, cu tablourile lui, cu cărțile lui.

 

-Generozitatea lui Stelian Bajureanu ne explică și cum a fost posibil să își dedice atâția ani pentru ca opera unui om să fie cunoscută și recunoscută…
-Faptul că i-a rămas fidel și s-a luptat pentru Odobleja, să i se recunoască meritele, da... Știți că Iosif Constantin Drăgan a înființat, la sugestia soțului meu,  Academia ”Ștefan Odobleja”, cu sediul la Lugano era, dar la Lugoj era sediul propriu-zis. Și soțul meu a fost secretar general la această Academie mulți ani, până în ultimii lui ani, apoi cred că s-a și desființat, am impresia, nu am mai auzit nimic de ea. Iar profesorul Cesar Buda de la Iași a fost al doilea președinte, că primul a fost inginerul Paul Postelnicu, de la București. Cesar Buda a fost profesorul soțului meu la facultate și la recomandarea lui a fost el ales al doilea președinte.
Prin intermediul acestei Academii, și cu sprijinul lui Iosif Constantin Drăgan, s-a tipărit în limba română opera de căpătâi a lui Ștefan Odobleja, ”Psihologia consonantistă”, în două volume (scrisă în anii 1938-1939, tipărită în limba franceză la Lugoj şi difuzată prin Librairie Maloine din Paris). Așa i-a făcut cunoscută opera, în țară în primul rând l-a făcut cunoscut. Și până la urmă Ștefan Odobleja a fost chiar recunoscut, fiind ales post-mortem membru al Academiei Române, în 1990.
Au fost mulți care l-au ajutat, nu doar soțul meu, dar soțul meu a fost considerat de Ștefan Odobleja și un prieten. Sunt multe amintiri din călătoriile noastre, cu oamenii pe care i-a cunoscut.

 

 

-S-a stins cu totul neașteptat, în 2009…
-Sunt 11 ani de când a plecat. Nu ne-am dat seama că o simplă zgaibă pe mâna dreaptă, cât unghia de mică, ar fi putut fi ceva atât de rău. Când ne-am dat seama a fost prea târziu. În trei luni și jumătate  s-a dus. Cancer de piele. Nu te gândești…

 

-Îi mai continuă cineva munca astăzi?
-Deocamdată nu e nimeni. Astăzi fiecare om, vorbesc dintre cei din domeniul științific, se ocupă de ale lui, trebuie să aibă nevoie, să aibă o curiozitate anume ca să se ocupe și de altceva. Cum a făcut el cu Odobleja. Altfel nu se mai ocupă nimeni…


 


(Ultima expoziție de pictură, la 70 de ani: Pitești, 2005)

 

 

(Fotografii din arhiva de familie, puse la dispoziție de Gabriela Ionescu, fiica lui Stelian Bajureanu)

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
INTERVIU Andreea Cujbă, designerul vestimentar de la Botoșani care ne menține în tendințe: Ce purtăm în seara de Revelion? Care este culoarea anului 2022? Ce aruncăm din dulap?GALERIE FOTO
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
INTERVIU Simona Radiș: Mai este nevoie de un aur olimpic pentru a deveni cunoscută la nivelul pe care mi-l doresc VIDEO
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
FLASH INTERVIU Botoșăneanca Raluca Olaru, în fața elevilor de la Liceul Sportiv: Mă gândesc că o să câștig și atât  - FOTOGALERIE
Cu multă ambiție, Raluca Olaru a reușit să câștige trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de haltere din luna mai.
Povestea fascinantă a dirijorului Victor Dumănescu: Fiu de preot, născut în refugiu, căsătorit cu o botoșăneancă și îndrăgostit iremediabil de muzică
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
Octavian Lup: Publicul este interesat de ceea ce se ascunde în spatele sunetelor, să vadă ce are omul acela în inimă atunci când cântă - FOTO&VIDEO
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
Constantin Iftime: Eu nu vreau un memorial al victimelor, un loc în care să mă duc cu lumânări / Vreau să se spună: Hai la muzeul acela trăsnit de la Botoșani FOTO&VIDEO
La Botoșani se va deschide primul muzeu al comunismului din România. Muzeului vieții cotidiene în comunism (MuViCC) ar trebui să devină o instituție de cunoaștere a istoriei recente, un obiectiv turistic important în zona de Nord-Est a României și, nu în ultimul rând, un segment important din viața socială a orașului Botoșani. Și asta întrucât, printre anexele muzeului ar exista și un spațiu adecvat petrecerii timpului liber al tinerilor.
Raul Chiș: Dacă ar fi trăit Ceaikovski pe vremurile noastre, ar fi dat în judecată Filarmonica / Noi trebuie să dezvoltăm societatea, nu să o îndobitocimFOTO
Despre ce înseamnă să conduci orchestra într-un oraș care încă mai plătește tribut unui provincialism ce se complace în gloria înaintașilor. Despre act artistic de la intenție la atenție, despre oameni și muzică, public și mari artiști. Într-un interviu cu un tânăr de 38 de ani care pare să aducă Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani exact ceea ce începuse să îi lipsească cel mai mult: prospețimea, curajul, strălucirea.
Ada Lupu: Rolul din serialul ”Vlad” mi-a adus multă bucurie / Nu joc nimic în viață, e o prejudecată oribilă că actorii sunt buni mincinoși
Are carismă, prospețime, dar și un aer ușor desuet care o duce, într-un fel fermecător și incitant, către un ludic neprelucrat, autentic și simplu. Ada Lupu este o apariție care stârnește privirea, indiferent că o vezi pe scenă sau pe aleile vreunui oraș tomnatic.
Loading...
INTERVIU în MIȘCARE: Urban Serv a scăpat de atâția oameni încât a rămas cu birouri libere și vrea să-și deschidă incubator de afaceri - VIDEO & GALERIE FOTO
Societatea comercială Urban Serv este condusă în ultimul an de către un director tânăr care preferă să lucreze mai degrabă în garaj alături de oameni, decât să semneze hârtii la birou. De cele mai multe ori, actele sfârșesc a fi semnate pe capote de mașini.Înainte de actualul director, un alt tânăr a început o campanie de eficientizare a personalului și s-a ajuns în situația în care compania are mai multe birouri decât... salariați.
FLASH INTERVIU cu fostul luptător de la ”Acțiuni Speciale” numit director la compania de transport public a orașului: M-am izbit de anumite mentalități obtuzeVIDEO
Patru până la șase luni este deocamdată mandatul maxim al lui Andrei Turcoman, din postura de director interimar al SC Eltrans SA. Un tânăr de 35 de ani care vine în companie cu un suflu nou și cu dorința de a îmbunătăți serviciile oferite botoșănenilor. Cel puțin declarativ.
FLASH INTERVIU Radu Grigoraș: La alegerile următoare vom avea o proporție de minimum 50% pe locuri eligibile pentru tineri
Schimbarea survenită în urma Biroului Politic Județean (BPJ) al Partidului Național Liberal în ceea ce-l privește pe liderul tinerilor nu este numaidecât una de persoane. Se dorește a fi o schimbare și de viziune, atitudine, mentalitate, dar și o (re)ascultare a vocilor tinere din partid.
Între Covid și (can)Cer, ultimul INTERVIU cu Gelu Tofan, cu moartea pe umeri: Omul care plănuia o mare sărbătoare, scotocea arhive și lucra la cartea neamului său
Entuziast, neobosit, încrezător. Așa era, la finalul lunii mai, omul de afaceri Gelu Tofan. Trecuse printr-o formă dură de Covid, dar nu știa atunci că trupul îi fusese invadat de un dușman și mai crunt: cancerul. Avea să afle în august. Iar în octombrie s-a stins. Discret, fără zarvă, așa cum i-a fost viața din ultimii ani, ani petrecuți mai mult în aerul sătucului natal.
INTERVIU Liviu Ștefan, director Nova Apaserv: Nu vom scăpa foarte repede de avarii, practic nu avem cum / Situația este mult, mult mai complicată decât pare din afară
Apa curge paradoxal la SC Nova Apaserv SA. O companie aflată luni la rând aproape de intrarea în faliment reprezintă în continuare un fel de perlă a coroanei pentru mediul politic botoșănean, partidele încercând să își bage prin tot felul de metode oameni în funcțiile de conducere.
Loading...
Diana Turcu, de la fetița cu trompetă la violonista îndrăgostită de Enescu: Sufletul rămâne întotdeauna acolo unde te-ai născut / Suntem sclavii muzicii, de aceea avem degetele rupte, chinuite, diforme…
Botoșani, Iași, Weimar, Zürich. Fiica unui artist trompetist și a unei soliste talentate. Îndrăgostită de Enescu și de perfecțiunea lui Heifetz, cu al cărui elev și-a perfecționat tehnica mâinii stângi.
INTERVIU Răzvan Rotaru, dezvăluiri din postura de lider de partid: Sunt câțiva primari care deja ne-au căutat / Era supărarea asta, asta-mi spusese Doina în partid, că dacă facem acum stadionul câștigă Flutur PrimăriaGALERIE FOTO 
Pe 19 septembrie 2021 se naște oficial Alianța pentru Patrie (APP), un nou partid în România asumat public de Codrin Ștefănescu, dar condus de facto de Liviu Dragnea. Ambii plecați din PSD. Pe 11 octombrie 2021, botoșăneanul Răzvan Rotaru anunța pe Facebook că pune umărul la înființarea APP Botoșani, alături de Tamara Ciofu și Costică Macaleți. Toți trei plecați din PSD. 
Urmașul lui Grigore Antipa, academicianul din Ungurenii Botoșanilor: Astăzi ”ne-am democratizat”, iar dascălul trebuie să fie foarte atent, să nu ajungă să i se ”interzică” intrarea la ore
S-a născut pe 21 septembrie 1940, într-un sat cu oameni destoinici, demni și harnici. Este membru al Academiei Române și conduce Institutul de Biologie al celui mai înalt for academic. A fost, vreme de un sfert de secol, directorul celui mai mare muzeu de științe naturale din țară, care poartă și numele savantului Grigore Antipa.
Ștefan Teișanu: Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă / Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles
De opt ani, în România se vorbește despre Nord. De opt ani, sfârșitul verii adună în Nord turiști din toate zările. Concerte, conferințe, ateliere, ciclism, tenis, teatru, filme, tur ghidat, campanii de răsunet național, istorii și perspective, lansări de carte și recuperări culturale…
Botoșănean de 23 de ani, ofițer în Forțele Navale Române! A absolvit Academia șef de promoție, unul dintre cei mai tineri ingineri în electromecanică navală, din România – VIDEO
Un tânăr care strălucește la propriu. Primul contact înseamnă o strângere fermă de mână, o privire pătrunzătoare din care răzbate inteligența și un șuvoi de energie pozitivă.
Claudia Țilia, tânăra care (ne) vede cu ochii minții: Pe străzile din Botoșani, șoferii nu sunt familiarizați să dea prioritate bastonului alb
Claudia Țilia este nevăzătoare, însă a dezvoltat un altfel de văz. Curajul și determinarea, dar mai ales firea artistică au făcut-o să înțeleagă viața mai repede și poate mai dur decât noi, cei care nu mai știm să acordăm vederii frumusețea pe care o merită.
Sondaj
Vă permiteți iarna aceasta să plecați într-o vacanță?
Da
Nu
Nu știu
Declaraţia zilei
„Timp de 12 ani prin natura profesiei mele am fost în slujba cetățeanului, a celui care mi-a cerut ajutorul. Am învățat să le ascult problemele, am învățat că fiecare persoană are propria poveste și propria dorință, îns ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
21 ianuarie 2022
EUR
Euro
4.9449 lei
USD
Dolarul SUA
4.3614 lei
CHF
Francul elveţian
4.7821 lei
GBP
Lira sterlină
5.9178 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8290 lei
XAU
Gramul de aur
257.2300 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2416 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3843 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1405 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4856 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2032 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6644 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-6.4 o C
Dorohoi
-7.2 o C
Bucecea
-7.1 o C
Darabani
-8.1 o C
Saveni
-6.5 o C
Ştefăneşti
-4.7 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.