Interviuri
INTERVIU Gellu Dorian : „Eminescu la 39 de ani avea o singură carte de poezie”
Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” a ajuns în 2011 la o ediţie jubiliară. S-au împlinit 20 de ani de la acordarea lui, prilej cu care la Botoşani au fost prezenţi cinci dintre laureaţii celor două decenii şi s-a editat şi o antologie cu poeziile acestora. Din 1991 manifestarea culturală venită oarecum şi ca o replică la un kitsch cu substrat politic din Bucureşti îl are ca artizan principal pe scriitorul Gellu Dorian. În calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale „Hyperion – Caiete botoşănene” acesta şi-a propus la prima ediţie ca manifestarea să acopere măcar 20 de ani. Aceştia tocmai s-au împlinit săptămîna precedentă. Cum s-a născut acest premiu care face în fiecare dată de 15 ianuarie ca Botoşani să devină capitala culturală a României, cum e evoluat de-a lungul anilor şi mai ales ce urmează vă propunem să aflaţi în acest interviu.
 -    Avem 20 de ani de Premiu Eminescu la Botoşani. Ce este mai important, că se cultivă cultul lui Eminescu, se oferă o recunoştinţă poeţilor contemporani sau faptul că, pentru cîteva zile, Botoşani devine capitala culturală a României?
-    Cred că important este în primul rînd faptul că marca de bază a acestei zone, a Botoşanilor este cultura, cultura însemnînd nu neapărat numai Eminescu, ci şi toate formele ei de aici, de la cele instituţionale la cele pur obşteşti sau individuale. Faptul că de 20 de ani de zile la Botoşani se acordă Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” a atras atenţia, faţă de pînă atunci, întregii societăţi româneşti, asupra oraşului Botoşani. Este firesc ca în ianuarie, data naşterii oficiale a lui Eminescu pentru că Eminescu s-a născut totuşi pe 20 decembrie 1849, să fie aşa şi să se facă mai multe manifestări, să atragă atenţia, mai ales că anul acesta s-a şi decretat şi Ziua Naţională a Culturii pe data de 15 ianuarie. Nu întîmplător, ci pentru că această dată este ziua naşterii lui Eminescu. Deci, capitala culturii într-o zi este firească, dar noi am dori ca în această zonă cultura să fie la fel de bine standardizată şi la nivel înalt ca de 15 ianuarie.
„Se făcuse o campanie foarte urîtă, coordonată de un anumit ins, Val Guraliuc”

-    De unde a venit această idee de instituire a Premiilor Eminescu?
-    În ’90 era aşa un fel de amestec de tot felul de lucruri, era greu de preluat forma veche a Zilelor Eminescu cu tot felul de cutume şi la nivel naţional chiar în acei ani, în ’90 un Tribun pe care îl ştiţi, Corneliu Vadim Tudor, a şi instituit un astfel de premiu, oferind acest premiu unei poete anonime, fără nici o legătură cu poezia sau cu marca numelui Eminescu. Şi atunci am luat decizia cu un grup de prieteni să instituim la Botoşani premiul şi astfel să schimbăm şi formatul Zilelor Eminescu şi Primăria de atunci, prin Corneliu Vicenţiu Daniliuc primar, în martie 1991, a fost de acord cu instituirea acestui premiu şi de la an la an, pas cu pas, cu tot felul de intrigi, dar şi de susţineri, am reuşit să îl aducem la ediţia XX.

-    Pentru că aţi adus aminte de intrigi. Au fost tot felul de critici de-a  lungul anilor. Nu v-aţi gîndit la un moment dat să renunţaţi la această iniţiativă?
-    Ba da, am şi declarat prin 2001-2002 televiziunii din Iaşi, atunci apăruse în presă, se făcuse o campanie foarte urîtă, coordonată de un anumit ins, Val Guraliuc, îi şi dau numele. Am declarat că voi renunţa, dar nu la premiu, ci la organizarea lui, premiul urmînd să fie oferit în continuare de Primăria Botoşani, dar eu să mă dau deoparte. Am considerat totuşi că nu este bine pentru că în 1991, cînd am pornit acest premiu, mi-am propus să ajung la ediţia a XX – a, considerînd apoi că o asemenea tradiţie duce premiul de la sine mai departe. Şi am continuat cu toate răutăţile venite asupra-mi, ignorînd pur şi simplu, ştiind de la cine vin şi cine sunt, încît s-a ajuns ca brandul Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” să fie unul considerat nu numai la nivel naţional, ci şi în afară.

„Nu poţi avea la 30 de ani Opera Omnia”

-    Au fost tot felul de luări de poziţii şi după ediţia din acest an, iar multe dintre ele au sunat cam aşa: d-le, de ce trebuie să aştepte un poet 60 şi ceva de ani ca să primească Premiul Omnia. De ce nu este recunoscută valoarea la 30 de ani sau la 40 de ani? Şi spunea cineva chiar că Eminescu, dacă ar fi trăit acum, nu ar fi ajuns niciodată să primească un premiu de acest gen pentru că a murit la 39 de ani.
-    Da, sunt îndreptăţite astfel de întrebări, dar în primul rînd un astfel de premiu naţional nu a existat pînă în ’90 şi a fost aproape o datorie de recuperare a unor poeţi care, deşi foarte importanţi, nu au fost distinşi cu astfel de premii, iar, aşa cum ai şi spus, premiul se acordă pentru Opera Omnia, nu poţi avea la 30 de ani Opera Omnia, poţi avea un început favorabil, un început foarte bun. Eminescu la 39 de ani avea o singură carte de poezie. Dacă ar fi trăit normal că ar fi scris mai mult şi şi-ar fi gîndit opera ca pe o operă împlinită în timpul vieţii lui, ori opera lui s-a împlinit după moarte. Prin urmare, Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia se acordă unui poet român contemporan. Printre ei s-au aflat şi poeţi tineri. Mihai Ursachi a obţinut acest premiu la 50 de ani, deci e o tinereţe în poezia celor care erau împliniţi. Mircea Dinescu, la fel este un poet tînăr, cînd a primit premiul nu avea încă 60 de ani. Considerăm tinereţea asta şi în raport cu premiul care abia împlineşte 20 de ani anul acesta.
gala
-    Ultimii doi poeţi vin din Statele Unite şi Franţa şi au apărut informaţii sau zvonuri că ar exista interese să se acorde premii unor poeţi din afara ţării pentru mijlocirea unor vizite ş.a.m.d.
-    Nu, nu, nu. De exemplu, au fost recuperaţi încă doi poeţi care au trăit în diaspora. Asta nu înseamnă că nu au scris în limba română şi nu există în literatură română, Ilie Constantin în 2002 şi Gabriela Melinescu în 2005. Prin urmare, şi aceşti doi poeţi, Dorin Tudoran şi Dinu Flămînd, cel puţin Dinu Flămînd, a fost nominalizat de mai multe ori. Dorin Tudoran este un poet care din 1985 trăieşte în Statele Unite, a mai scris poezie şi are o operă poetică împlinită. Deci nu oferim acest premiu pentru a le înlesni vizite fiindcă ei oricum veneau. Dinu Flămînd este aproape lună de lună în ţară, iar Dorin Tudoran…
„Cuvîntul nostru este pînă la nominalizări, de aici încolo juriul decide”

-    Nu, informaţii erau precum că organizatorii, cei care se ocupă de premiul naţional, îl atribuie ca să plece prin Statele Unite, Franţa…
-    A nu, nu-i adevărat, eu, de exemplu, n-am fost în Suedia la Gabriela Melinescu, n-am fost nici în Franţa la Dinu Flămînd sau Ilie Constantin, iar în America cînd m-am dus, nu m-am dus la Washington invitat de Dorin Tudoran, ci în altă parte, deci asta este tot o răutate şi nu contează.
-    Aveţi dvs. ca organizator vreun cuvînt de spus în stabilirea cîştigătorilor?
-    Nu.

-    Sau este exclusiv apanajul juriului?
-    Cuvîntul nostru, celor de la fundaţie şi al meu, este acela în organizarea nominalizărilor, care au şi ele un caracter destul de ezoteric, de închis, ele fiind făcute printre cei care, de regulă, cunosc poezia respectivă, dar nu omitem nici întrebările în masa cititorilor, în biblioteci sau în alte zone în care poezia să aibă impact. Deci cuvîntul nostru este pînă la nominalizări, de aici încolo juriul decide.

„Nu sunt costuri atît de mari, care să sperie lumea”
-    Dincolo de latura profund culturală a unor asemenea manifestări, este nevoie şi de bani. Cît costă Zilele Eminescu?
-    Lumea nu trebuie să se sperie. Anul acesta a costat mai mult pentru că a fost ediţia cu tipărirea colecţiei cu poeziile cîştigătorilor, au fost 19 titluri de carte care au costat 100.000 de lei şi care înseamnă un tiraj de aproape 10.000 de exemplare şi peste 5.000 de pagini. Este foarte puţin. Colecţia în sine a costat în realitate peste un miliard şi jumătate, dar Primăria a investit 100.000. Fără aceasta, nu sunt costuri atît de mari, care să sperie lumea. Nici premiul nu are o valoare pecuniară prea mare, iar banii vin oricum de la sponsori. Bugetul Primăriei este alocat, prin Teatrul Mihai Eminescu, spectacolului de gală, iar celelalte lucruri sunt, tot aşa, adunate din diferite sponsorizări sau proiecte. De exemplu, anul acesta pentru cazarea de la hotel şi mesele de acolo şi o parte din transport Fundaţia Culturală Hyperion a obţinut bani de la Ministerul Culturii, o sumă modică aş putea spune, 12.000 de lei. În total, cheltuielile de masă şi transport au fost mai mari un pic, dar a intervenit şi Memorialul. Deci, dacă am aduna toate lucrurile astea, cred că s-ar duce toată povestea la 50.000 de lei.

-    Şi ce o să se întîmple cu antologia, o să fie disponibilă în librării, o să poată fi cumpărată?
Dorian-    Sigur că da. Tirajul s-a împărţit în două: jumătate Primăria Municipiului Botoşani, care astfel îşi recuperează acei bani pentru că nu este un proiect nerambursabil, acesta este un proiect prin asociere şi trebuie recuperaţi banii şi altă jumătate de tiraj, 250 de exemplare, au revenit fundaţiei, care le-a împărţit autorilor, moştenitorilor şi celor care au scris postfeţe, iar o parte din tiraj, pînă în 130, vor fi difuzate prin reţeaua de librării a Editurii Paralela 45. Deci ele vor ajunge. Avem deja comenzi de la biblioteci, de la centre universitare şi chiar credem că în perspectivă Editura Paralele 45 o să mărească tirajul la unele cărţi.

„Anul trecut, anul acesta, a fost foarte greu din punct de vedere al sponsorilor”

-    Spuneaţi cînd aţi demarat acest proiect, în urmă cu două decenii, că vă doriţi să se acorde premiul măcar 20 de ani. Ce urmează acum, după ce au trecut cele 20 de ediţii?
-    Păi o să urmeze an de an alte ediţii, cu siguranţă pentru că acum ar fi foarte greu să renunţe orice primar care ar veni în fruntea municipiului Botoşani, ar prelua cu siguranţă acest brand şi l-ar duce mai departe. Noi începem deja nominalizările pentru ediţia a XXI – a, adică sondajele pentru nominalizări, va intra în discuţie o promoţie nouă, a optzeciştilor, în care cel puţin cinci-şase poeţi au deja opera conturată, deci continuăm, aducem bani, sperăm să dăm şi un gir statutar unei instituţii a acestui premiu tot prin Primăria Municipiului Botoşani, cu Fundaţia Hyperion, ar trebui să devină de utilitate publică şi în acel caz, fiind existentă instituţia premiului naţional, care ea moral există, dar cu acte în regulă nu, ducem mai departe acest brand.
-    Aţi adus aminte de mai multe ori de bani şi de sponsori. Mai sponsorizează cineva cultura în anul 2011?
-    Uitaţi că au sărit de exemplu anul acesta două bănci importante, BCR şi OTP Bank, care au sponsorizat, Elsaco a contribuit în parte la editarea colecţiei, că noi ca fundaţie am avut un procent în asocierea cu Primăria. Alţi sponsori cu lucruri mai mici, cu bani mai puţini, au sărit, sar, dar într-adevăr anul trecut, anul acesta, a fost foarte greu din punct de vedere al sponsorilor, foarte, foarte greu, dar ne-au ajutat.

„Atunci într-adevăr bobîrnacele ar fi foarte, foarte dure”

-    Cînd o să cîştige un botoşănean Premiul Mihai Eminescu?
-    Păi doi botoşăneni au cîştigat, Mihai Ursachi şi Cristian Simionescu. Alţii cînd vor avea o Operă Omnia conturată şi recunoscută naţional.

-    Mă refeream la poeţi care trăiesc acum în  Botoşani şi vă întrebam pentru că atunci ar apărea poate şi mai multe discuţii privind o favorizare din partea juriului.
-    Abia atunci poţi să îţi dai seama dacă un poet din Botoşani sau din cercul nostru, al Hyperionului, ar lua acest premiu, atunci într-adevăr bobîrnacele ar fi foarte, foarte dure. Bineînţeles că sunt gînduri printre unii poeţi botoşăneni, unii care au chiar o operă conturată, nu dau nume, care chiar visează la acest premiu, însă raportarea la ceea ce decide jurul şi ceea ce înseamnă impactul operei lor în plan naţional nu cred că le îndreptăţeşte dorinţa.

Interviu realizat de Sergiu BĂLĂŞCĂU
INTERVIU Andreea Cujbă, designerul vestimentar de la Botoșani care ne menține în tendințe: Ce purtăm în seara de Revelion? Care este culoarea anului 2022? Ce aruncăm din dulap?GALERIE FOTO
Este tânără, frumoasă și elegantă. Este un etalon vestimentar pentru multe dintre doamnele și domnișoarele din Botoșani care țin la imaginea lor. Andreea Cujbă este creatorul de modă botoșănean cu o ascensiune rapidă în ultimii cinci ani.
INTERVIU Oana Pușcașu: Botoșani este un oraș magnific, cu valori în domeniul artelor, cu oameni pe care îi iubesc - VIDEO concert de Crăciun Cheia Sol
La 35 de ani, Oana Pușcașu își păstrează proaspătă copilăria, construind în Botoșani o poveste care împletește inocența cu talentul, disciplina cu performanța.
INTERVIU Simona Radiș: Mai este nevoie de un aur olimpic pentru a deveni cunoscută la nivelul pe care mi-l doresc VIDEO
În luna iulie a acestui an botoșăneanca Simona Radiș a câștigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo. În aceste zile sportiva cu care întreg județul se mândrește se află în cantonament, se pregătește din greu pentru a triumfa din nou.
FLASH INTERVIU Botoșăneanca Raluca Olaru, în fața elevilor de la Liceul Sportiv: Mă gândesc că o să câștig și atât  - FOTOGALERIE
Cu multă ambiție, Raluca Olaru a reușit să câștige trei medalii de aur la Campionatele Mondiale de haltere din luna mai.
Povestea fascinantă a dirijorului Victor Dumănescu: Fiu de preot, născut în refugiu, căsătorit cu o botoșăneancă și îndrăgostit iremediabil de muzică
Vineri, 17 decembrie, sub bagheta dirijorului Victor Dumănescu, pe scena Filarmonicii ”George Enescu” din Botoșani se va cânta Rachmaninov. Iar melomanii vor avea parte și de o primă audiție a unei lucrări excepționale.
Octavian Lup: Publicul este interesat de ceea ce se ascunde în spatele sunetelor, să vadă ce are omul acela în inimă atunci când cântă - FOTO&VIDEO
De-a lungul anilor a revenit constant pe scena de la Botoșani. A cântat alături de orchestra Filarmonicii ”George Enescu”, sub bagheta celor mai cunoscuți dirijori români: Tiberiu Oprea, Cristian Oroșanu, Petronius Negrescu, Bogdan Chiroșcă, Ilarion Ionescu-Galați, Matei Pop.
Constantin Iftime: Eu nu vreau un memorial al victimelor, un loc în care să mă duc cu lumânări / Vreau să se spună: Hai la muzeul acela trăsnit de la Botoșani FOTO&VIDEO
La Botoșani se va deschide primul muzeu al comunismului din România. Muzeului vieții cotidiene în comunism (MuViCC) ar trebui să devină o instituție de cunoaștere a istoriei recente, un obiectiv turistic important în zona de Nord-Est a României și, nu în ultimul rând, un segment important din viața socială a orașului Botoșani. Și asta întrucât, printre anexele muzeului ar exista și un spațiu adecvat petrecerii timpului liber al tinerilor.
Raul Chiș: Dacă ar fi trăit Ceaikovski pe vremurile noastre, ar fi dat în judecată Filarmonica / Noi trebuie să dezvoltăm societatea, nu să o îndobitocimFOTO
Despre ce înseamnă să conduci orchestra într-un oraș care încă mai plătește tribut unui provincialism ce se complace în gloria înaintașilor. Despre act artistic de la intenție la atenție, despre oameni și muzică, public și mari artiști. Într-un interviu cu un tânăr de 38 de ani care pare să aducă Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani exact ceea ce începuse să îi lipsească cel mai mult: prospețimea, curajul, strălucirea.
Ada Lupu: Rolul din serialul ”Vlad” mi-a adus multă bucurie / Nu joc nimic în viață, e o prejudecată oribilă că actorii sunt buni mincinoși
Are carismă, prospețime, dar și un aer ușor desuet care o duce, într-un fel fermecător și incitant, către un ludic neprelucrat, autentic și simplu. Ada Lupu este o apariție care stârnește privirea, indiferent că o vezi pe scenă sau pe aleile vreunui oraș tomnatic.
Loading...
INTERVIU în MIȘCARE: Urban Serv a scăpat de atâția oameni încât a rămas cu birouri libere și vrea să-și deschidă incubator de afaceri - VIDEO & GALERIE FOTO
Societatea comercială Urban Serv este condusă în ultimul an de către un director tânăr care preferă să lucreze mai degrabă în garaj alături de oameni, decât să semneze hârtii la birou. De cele mai multe ori, actele sfârșesc a fi semnate pe capote de mașini.Înainte de actualul director, un alt tânăr a început o campanie de eficientizare a personalului și s-a ajuns în situația în care compania are mai multe birouri decât... salariați.
FLASH INTERVIU cu fostul luptător de la ”Acțiuni Speciale” numit director la compania de transport public a orașului: M-am izbit de anumite mentalități obtuzeVIDEO
Patru până la șase luni este deocamdată mandatul maxim al lui Andrei Turcoman, din postura de director interimar al SC Eltrans SA. Un tânăr de 35 de ani care vine în companie cu un suflu nou și cu dorința de a îmbunătăți serviciile oferite botoșănenilor. Cel puțin declarativ.
FLASH INTERVIU Radu Grigoraș: La alegerile următoare vom avea o proporție de minimum 50% pe locuri eligibile pentru tineri
Schimbarea survenită în urma Biroului Politic Județean (BPJ) al Partidului Național Liberal în ceea ce-l privește pe liderul tinerilor nu este numaidecât una de persoane. Se dorește a fi o schimbare și de viziune, atitudine, mentalitate, dar și o (re)ascultare a vocilor tinere din partid.
Între Covid și (can)Cer, ultimul INTERVIU cu Gelu Tofan, cu moartea pe umeri: Omul care plănuia o mare sărbătoare, scotocea arhive și lucra la cartea neamului său
Entuziast, neobosit, încrezător. Așa era, la finalul lunii mai, omul de afaceri Gelu Tofan. Trecuse printr-o formă dură de Covid, dar nu știa atunci că trupul îi fusese invadat de un dușman și mai crunt: cancerul. Avea să afle în august. Iar în octombrie s-a stins. Discret, fără zarvă, așa cum i-a fost viața din ultimii ani, ani petrecuți mai mult în aerul sătucului natal.
INTERVIU Liviu Ștefan, director Nova Apaserv: Nu vom scăpa foarte repede de avarii, practic nu avem cum / Situația este mult, mult mai complicată decât pare din afară
Apa curge paradoxal la SC Nova Apaserv SA. O companie aflată luni la rând aproape de intrarea în faliment reprezintă în continuare un fel de perlă a coroanei pentru mediul politic botoșănean, partidele încercând să își bage prin tot felul de metode oameni în funcțiile de conducere.
Loading...
Diana Turcu, de la fetița cu trompetă la violonista îndrăgostită de Enescu: Sufletul rămâne întotdeauna acolo unde te-ai născut / Suntem sclavii muzicii, de aceea avem degetele rupte, chinuite, diforme…
Botoșani, Iași, Weimar, Zürich. Fiica unui artist trompetist și a unei soliste talentate. Îndrăgostită de Enescu și de perfecțiunea lui Heifetz, cu al cărui elev și-a perfecționat tehnica mâinii stângi.
INTERVIU Răzvan Rotaru, dezvăluiri din postura de lider de partid: Sunt câțiva primari care deja ne-au căutat / Era supărarea asta, asta-mi spusese Doina în partid, că dacă facem acum stadionul câștigă Flutur PrimăriaGALERIE FOTO 
Pe 19 septembrie 2021 se naște oficial Alianța pentru Patrie (APP), un nou partid în România asumat public de Codrin Ștefănescu, dar condus de facto de Liviu Dragnea. Ambii plecați din PSD. Pe 11 octombrie 2021, botoșăneanul Răzvan Rotaru anunța pe Facebook că pune umărul la înființarea APP Botoșani, alături de Tamara Ciofu și Costică Macaleți. Toți trei plecați din PSD. 
Urmașul lui Grigore Antipa, academicianul din Ungurenii Botoșanilor: Astăzi ”ne-am democratizat”, iar dascălul trebuie să fie foarte atent, să nu ajungă să i se ”interzică” intrarea la ore
S-a născut pe 21 septembrie 1940, într-un sat cu oameni destoinici, demni și harnici. Este membru al Academiei Române și conduce Institutul de Biologie al celui mai înalt for academic. A fost, vreme de un sfert de secol, directorul celui mai mare muzeu de științe naturale din țară, care poartă și numele savantului Grigore Antipa.
Ștefan Teișanu: Diferența dintre discursul iubitor de cultură și realitate e uriașă / Faptul că Botoșaniul nu are nicio strategie culturală este de neînțeles
De opt ani, în România se vorbește despre Nord. De opt ani, sfârșitul verii adună în Nord turiști din toate zările. Concerte, conferințe, ateliere, ciclism, tenis, teatru, filme, tur ghidat, campanii de răsunet național, istorii și perspective, lansări de carte și recuperări culturale…
Botoșănean de 23 de ani, ofițer în Forțele Navale Române! A absolvit Academia șef de promoție, unul dintre cei mai tineri ingineri în electromecanică navală, din România – VIDEO
Un tânăr care strălucește la propriu. Primul contact înseamnă o strângere fermă de mână, o privire pătrunzătoare din care răzbate inteligența și un șuvoi de energie pozitivă.
Claudia Țilia, tânăra care (ne) vede cu ochii minții: Pe străzile din Botoșani, șoferii nu sunt familiarizați să dea prioritate bastonului alb
Claudia Țilia este nevăzătoare, însă a dezvoltat un altfel de văz. Curajul și determinarea, dar mai ales firea artistică au făcut-o să înțeleagă viața mai repede și poate mai dur decât noi, cei care nu mai știm să acordăm vederii frumusețea pe care o merită.
Stimate Gellu Dorian, va rog sa imi spuneti daca poetul DOREL GAFTONEANU face parte din cercul literar Hyperion pe care l-ati amintit mai sus...
28 ianuarie 2011, 20:53
Notati un nume-Dorel Gaftoneanu din Botosani.
22 ianuarie 2011, 09:48
Sondaj
Ați beneficiat de primă cu ocazia sărbătorilor de iarnă
Da
Nu
Nu lucrez
Declaraţia zilei
„Știm cu toții, firesc, că aceste numiri pe funcții publice așa cum vin, așa și pleacă. Ce aș putea să spun? În scurta perioadă în care am avut această funcție de subprefect al județului Botoșani, perioadă așa cum a ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
ieri
EUR
Euro
4.9452 lei
USD
Dolarul SUA
4.3585 lei
CHF
Francul elveţian
4.7614 lei
GBP
Lira sterlină
5.9366 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.8144 lei
XAU
Gramul de aur
257.4507 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2416 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.3859 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1542 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.4893 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2039 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6645 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-2.1 o C
Dorohoi
-2.8 o C
Bucecea
-2.8 o C
Darabani
-3.4 o C
Saveni
-2.1 o C
Ştefăneşti
0.8 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2022 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.