Interviuri
Gino Tortomasi
“DACĂ DAI BANI REZOLVI MAI REPEDE CE AI DE REZOLVAT ATÎT ÎN ROMÂNIA CÎT ŞI ÎN ITALIA”Gino Tortomasi 1 Gino Tortomasi este directorul general al firmei GT Company din Botoşani. Societatea a fost înfiinţată în 1996, activează în industria confecţiilor şi asemeni celorlalte firme de profil din Botoşani înregistrează dificultăţi din cauza aprecierii leului faţa de moneda unică europeană. Totuşi, potrivit Topului Judeţean al Firmelor întocmit de Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, se află între primele 200 ale Botoşaniului ca profit şi cifră de afaceri. Societatea are în jurul a 500 de angajaţi, iar în 2004 a avut o cifră de afaceri de 74,4 miliarde lei vechi şi un profit de 2,6 miliarde. Investiţia în România este pentru Gino Tortomasi total diferită faţă de una în Italia, iar Botoşaniul pare să fie altul văzut fiind prin ochii unui străin. - Care e principala problemă cu care v-aţi confruntat de cînd aţi investit la Botoşani?- Probleme nu prea au fost pînă acum. Probleme au început să apară după aprecierea monedei unice europene faţă de euro.- Cu ce diferă o investiţie în Romania faţă de una în Italia?- Diferă, de exemplu, prin modul în care se face racordul la reţeaua de utilităţi. În Italia îţi construieşti fabrica, iar gazul, apa, curentul şi toate celelalte le ai la poartă. Aici trebuie să faci o mulţime de cereri, te branşezi pe banii tăi şi tot ai o mulţime de probleme. Vrei să faci contract la energie, afli că punctul de transformare e prea departe. După ce rezolvi şi cu punctul TRAFO şi vrei să cumperi 2.000 de kilowaţi, ţi se spune că nu pot să-ţi dea decît 1.000 de kilowaţi. Cum să se întîmple aşa ceva cînd eu vreau să cumpăr marfă de la tine şi să ţi-o plătesc?- Mulţi investitori reproşează Romaniei birocraţia excesivă. Este într-adevăr nivelul acesteia mai mare decît în Italia sau în alte ţări din occident?- Depinde la ce fel e birocraţie vă referiţi.- De exemplu, la numărul hîrtiilor pe care trebuie să le faceţi, pentru a obţine o autorizaţie de construcţie- Birocraţie este şi aici, şi în Italia, n-aş putea spune că în Botoşani sau Romania e mai mare decît cea din Italia. Problema este de fapt corupţia. Dacă dai bani rezolvi mai repede ce ai de rezolvat atît în Romania, cît şi în Italia.- Vi s-a cerut mită pentru obţinerea unor autorizaţii sau pentru eliberarea a diverse acte necesare desfăşurării activităţii?- Direct şi personal nu mi s-a cerut niciodată.- Cît de mult v-a afectat aprecierea leului faţă de moneda unică europeană?- Foarte mult. Există chiar riscul falimentului. La noi contractele se fac pe jumătate de an şi eu nu pot să spun partenerilor mei că în Romania s-a modificat paritatea şi trebuie să schimbăm clauzele contractelor. Noi lucrăm doar pentru export şi încasăm doar în euro. Cu suma în euro cu care ieri plăteam salariile şi utilităţile, astăzi nu mai pot să le plătesc, trebuie să mai pun ceva. Se ajunge să nu se mai pună problema profitului, ci a posibilităţii de continuare a activităţii. Marea problemă este însă competiţia cu China. Au plecat acolo italieni, s-au deschis fabrici, stau doi-trei ani pe 10.000 euro salariu pînă ce chinezii învaţă, oamenii practic nu sînt plătiţi, iau 50 de euro salariu pe lună şi vin cu nişte produse foarte ieftine. Noi, deşi euro a scăzut, iar utilităţile s-au scumpit, nu putem mări preţurile pentru că ar fi sub cele aduse din China şi am pierde produsele. Stau şi mă întreb unde se va ajunge cu această globalizare? Înainte se ştia că Italia, Franţa, sînt ţări cu tradiţie în confecţii şi vînd în Germania şi în altă ţară. Acum nu se mai ştie nimic. Nu ştiu ce se va întîmpla cu industria confecţiilor.« Ceea ce în Italia făceam cu 200 de oameni, aici fac cu peste 400 »- Orice popor ar trebui însă să se bucure atunci cînd moneda naţională se apreciază faţă de valuta convertibilă- Noi, fabricile de confecţii care lucrăm pentru export, nu ne bucurăm.- Aţi mai fi obţinut profitul de miliarde din Romania dacă investiţia era făcută în Italia?- Nu cred că sîntem cea mai profitabilă societate din Botoşani, sînt altele care au avut profit mult mai mare. Categoric nu am fi obţinut însă acelaşi profit dacă investeam exact aceeaşi bani în Italia. Acolo trebuia să dau 2.000 euro salariu, erau o mulţime de alte cheltuieli şi nu se putea obţine profit. Aici forţa de muncă este însă mult mai ieftină.- Jonathan Scheele, cînd a fost la Botoşani, a prezis că în cîţiva ani industria în sistem lohn îşi cam va închide porţile în Botoşani şi va migra spre Republica Moldova şi Ucraina- În cîţiva ani Moldova şi Ucraina vor ajunge la nivelul de astăzi al Romaniei şi nu are rost să faci o investiţie mare pentru doi-trei ani. Cele două ţări se află în situaţia în care era acum cîţiva ani Romania faţă de Ungaria, cînd oamenii din Satu Mare munceau în Ungaria. Graniţa cu Moldova este foarte aproape, iar pînă în Ucraina sînt 30 - 40 de kilometri. Informaţia circulă, se poate trece dintr-o parte în alta, oamenii ştiu cît se plăteşte aici şi nu poţi să le dai salarii cu mult mai mici.- În Moldova salariile sînt totuşi considerabil mai mici în comparaţie cu Romania- Diferenţa nu este chiar atît de mare. Am strîns informaţii despre Moldova, am fost în Ucraina şi am discutat cu oamenii de acolo şi am aflat că trebuie să dai şi acolo un salariu de măcar 150 de euro, care să nu fie jignitor nici pentru oamenii de acolo şi să le asigure o minimă decenţă. Dacă adăugăm toate celelalte cheltuieli generate de înfiinţarea unei fabrici nu prea mai este rentabil. În plus, o bună parte din locuitorii acestor ţări au plecat deja la muncă în străinătate, iar Moldova este mică, cred că nu este nici cît Moldova de aici, din Romania.Gino Tortomasi 2- Dar Ucraina este mare ... - Da, dar este instabilă politic. Şi Moldova este instabilă politic. Trebuie să mai treacă cîţiva ani pentru ca investitorii să aibă o anumită siguranţă. « Este o ruşine pentru Italia ce se întîmplă pentru că nu avem structurile necesare de primire a străinilor » - Muncesc mai puţin sau mai slab calitativ romanii decît italienii, spaniolii, germanii?- Şi romanii, şi spaniolii, şi italienii muncesc la fel. Productivitatea muncii, ritmul de muncă, este însă mai scăzut aici. Ceea ce în Italia făceam cu 200 de oameni, aici fac cu peste 400. A trebuit să angajez o mulţime de oameni ca să ajung la producţia pe care o doream şi care aş fi avut-o în Italia dacă aveam mult mai puţini angajaţi.- Romanii sînt însă obişnuiţi ca 200 de muncitori să nu însemne foarte mult. Înainte de revoluţie fabricile obişnuite aveau 1.000 - 2.000 de oameni- În Italia cele mai mari au 400 şi le-aş putea spune şi acum care sînt acelea. Firmele au 100 - 200 de angajaţi cu care îşi fac toată treaba. Şi la noi a fost o perioadă în care se lucrau cu foarte mulţi oameni, însă aceea s-a terminat prin anii 1950 - 1960.- Atunci de ce în Italia, pentru aproximativ aceeaşi muncă, se iau salarii de peste 1.000 euro, iar în Botoşani doar 150 euro?- Pentru că voi abia acum intraţi în Europa, mai exact în 2007. Să ştiţi însă că în Italia 1.000 de euro este un salariu de foame. La noi prin trecerea la moneda unică europeană, ceea ce cumpărăm acum cu 1.000 de euro înainte am fi cumpărat cu 500. O familie trebuie să aibă măcar 2.500 euro pe lună pentru că vine gazul, vine lumina, vin taxele, vin impozitele şi 500 de euro se duc pe lună numai cu acestea.- Dar Italia cum este afectată de valul de emigranţi romani?- Eu fac parte dintr-o familia care e emigrat în urmă cu decenii în Germania. Aceasta era însă pregătită pentru primirea străinilor. Fiecare avea asigurat un dormitor, o baie, un minim de confort. La noi însă unii emigranţi dorm prin parcuri. Este o ruşine pentru Italia ce se întîmplă pentru că nu avem structurile necesare de primire a străinilor. Dacă nu sîntem capabili să le oferim un minim de trai ar trebui închise graniţele şi să le spunem de la frontieră să se întoarcă.« Am învăţat un lucru : de Biserică şi de politică nu vorbeşti nimic »- Plecarea a zeci de mii de botoşăneni în Italia, Spania şi alte ţări din Occident a produs adevărate drame, s-au destrămat familiii, sînt copii care au ajuns pe drumuri, numărul divorţurilor este într-o continuă creştere. Cît credeţi că o să mai dureze acest exod al forţei de muncă botoşănene spre Italia, Spania?- Nu va mai dura mult. Deja unii dintre cei care au plecat au început să se întoarcă. În afara romancelor care s-au căsătorit şi s-au stabilit în Italia, 99% din cei care vin în Italia vor să facă bani pentru o casă şi o maşină, după care încearcă să îşi găsească un loc de muncă bun în Romania. Romanii, ca şi italienii, vor o casă, o maşină şi să aibă bani să iasă la restaurant, la o pizza. Şi eu aveam mari probleme în trecut cu plecările la muncă în străinătate. Anual plecau 50 - 60 de angajaţi. Acum însă ritmul a scăzut şi situaţia s-a mai stabilizat.- Cum vi se par politicienii de aici faţă de cei din Italia?- Am fost în multe ţări, din Germania pînă în Portugalia, şi am învăţat un lucru, de Biserică şi de politică nu vorbeşti nimic.- Dacă aţi fi parlamentar roman şi aţi putea propune adoptarea unei legi, care ar fi aceasta?- Cum spuneam, de Biserică şi politică, nu vorbesc. - Unii străini spun despre romani că au o părere mai proastă despre ei, faţă de aceea pe care o au alte naţii despre romani. Cît adevăr este în această chestiune? - Nu prea cred că este aşa. Chiar dacă o spun, nu gîndesc aşa ceva. Stau de 16 ani printre romani ...- Se spune însă şi despre italieni şi alţi occidentali că fac în Botoşani, în Romania, lucruri pe care nu şi le-ar permite să le facă în propriile ţări?- Nu prea înţeleg- De exemplu, în Italia nu îşi permit să parcheze pe "interzis", dar în Romania fac acest lucru pentru că e Romania şi nu Italia- Să ştiţi că italienii care parchează neregulamentar în Romania, fac acelaşi lucru şi în Italia. Noi, italienii, sîntem la rîndul nostru de mai multe feluri, din nord, din sud, din est şi din vest. Cum cobori spre sud, începînd cu Roma chiar, nu se mai respectă nici reguli de circulaţie, nici indicatoare. În Torino, de exemplu, este însă cu totul altceva. Mie nu îmi place însă aroganţa unor italieni, care circulă cu 150 km/h în Romania pentru că amenda e mică şi aruncă 10, 20 sau 30 de euro. Interviu realizat în februarie 2006Gino Tortomasi 3 Odată cu criza economică survenită în toamna anului 2008 leul s-a devalorizat puternic faţă de moneda unică europeană, iar patronii din confecţii au motive de bucurie. În plus, anunţatul declin al lucrului în sistem lohn încă nu a avut loc. Mai ales după declanşarea crizei şi creşterea cu circa 2.000 a numărului de şomeri din judeţ, exodul spre Italia şi alte ţări vestice a căpătat din nou consistenţă.

Urmărește-ne și pe Google News

Radu Romaniuc, scenaristul filmului ”Oameni de treabă”: Iubesc necondiționat și irațional Botoșaniul, Flămânziul și tot ce e între ele și în jur FOTO&VIDEO
Înainte de premiera filmului ”Oameni de treabă”, Botoșăneanul.ro vă oferă un interviu cu actorul și scenaristul Radu Romaniuc. Despre film, teatru, actorie și câte puțin despre Botoșaniul adolescenței, pentru a ajunge la povestea pe care a scris-o și care, în final, l-a adus din nou acasă.
Campionul din clasamentul mondial WKF care face zilnic 150 de km pentru a le preda elevilor de pe malul Prutului - GALERIE FOTO
Pe 15 octombrie împlineşte 24 de ani. Este campion la karate şi profesor. În Turcia, Italia, Croația Spania, Cipru, Austria sau Canada luptă pentru România. La Botoşani duce altă luptă: în fiecare zi străbate 150 de km până la graniță, pentru a le preda elevilor de pe malul Prutului.
Daniela Bejinariu: Sunt binecuvântată să fi reușit să văd țesătura propriei vieți și să îmi înțeleg, în sfârșit, misiunea!
Daniela Bejinariu crede în Cuvânt ca poezie și rugăciune. O delicatețe sufletească dublată de un șuvoi de gânduri preumblate prin săli de tribunal, pe scene de folk sau în cenacluri literare. A ales Poezia, dar crede în forța lor, a tinerilor, de a schimba un sistem care, acum, ”fără scrupule ia puștoaice fascinate de instituțiile juridice și le mestecă și le scuipă când s-a stricat toată bucuria în ele”.
Angelo Segall: În Botoșani sunt clădiri cu arhitecturi de invidiat / Teatrul e legat de istoria orașului, mândria populației
S-a născut în Botoșani, oraș pe care l-a părăsit în urmă cu multe decenii, stabilindu-se în Canada. A rămas, însă, fidel amintirilor. Amintiri despre locuri, oameni, întâmplări care acum au ajuns în paginile unei cărți.
Nepoata lui George Enescu, mărturisiri emoționante despre fratele și fiica marelui muzician: George compusese prima Rapsodie înainte să se nască tata
Geniile au purtat dintotdeauna pe umeri poveri care în timp au devenit legende. Iubiri neîmplinite, fugare răscoliri ale destinului, frământări artistice care trec de limita normalului omenesc. George Enescu nu a făcut excepție. Cu toate acestea, geniul botoșănean a reușit până la final să păstreze nu doar în aparență un caracter integru, o fidelitate tulburătoare față de neamul şi de familia sa, un respect neștirbit pentru omul simplu.
Ștefan Teișanu: Nu ajungi ușor și nici des la Darabani / Cu cât mai imposibil, cu atât mai dătător de energie și de speranță totul
În fiecare sfârșit de vară urci către Nord. Un spațiu până în urmă cu niște ani aproape fără nume, fără identitate, fără speranță. A urca în Nord a devenit, astăzi, o călătorie către cunoscut. De la un an la altul mai cunoscut! De nouă ani, Darabaniul își dezvăluie comorile istorice, culturale, turistice, chiar și economice sau sociale. Pentru că Nordul începe să se dezvolte, să nu se mai rușineze de ale sale, dar mai ales învață Nordul să primească oaspeți.
Dan Sociu: În momentele cele mai dure pe care le-am trăit, acelea de durere fizică extremă, era un punct în care eram salvat
Este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei douămiiste, dar şi un jurnalist de atitudine, fiind deseori implicat în activismul ecologist. 
POVESTEA tânărului din Botoșani care aduce pe Pietonalul Unirii un festival culinar cum n-a mai fost: Pături pe iarbă, hamace între copaci, concerte stradale și... chef Foa – VIDEO & GALERIE FOTO
Botoșaniul și botoșănenii au rămas de prea mult timp captivi în seria festivalurilor care presupun mici și bere la pahar, într-un decor de terase învăluite în fumul grătarelor.Orașele mari se bucură de aproape 10 ani de evenimente stradale cu muzică de calitate și incursiuni culinare în jurul lumii.
Povestea impresionantă a Alexandrei, ”Fata cu cărțile”: Din Botoșani în Cipru și înapoi în România, pentru a ajuta copiii bolnavi – GALERIE FOTO
A visat mereu în cuvinte. Să le scrie, să ademenească poveștile și să le redea vieții. Cu timpul, între ea și cuvânt a apărut o sfiiciune de neînțeles, un soi de teamă, de neîncredere. Atunci a avut curajul să pună punct și să o ia de la capăt. Nu știa că, într-un alt fel, într-o altă lume, se va întoarce la cuvânt. Cuvântul din carte.
Elena Cardaș, viața printre meteoriți și destinul ”dulce-amărui” al unui medic scriitor: Pentru mine cancerul a fost o mare lecție / Nu cred în familiile perfecte, nici în profesioniștii perfecți
Pe Elena Cardaș o cunoaște multă lume. Mai ales de când și-a asumat în comunitate roluri care multora le-au fost incomode. Este omul care a luptat cu birocrații și cu mentalități învechite. Este scriitorul care s-a salvat de propriul destin scriind în trei săptămâni un roman ”în mare parte” autobiografic. Este medicul care a învățat lecția pacientului atunci când cancerul i-a arătat că ”limita e cerul”.
Roxana Gherasim: Am învățat să apreciez mai mult oamenii care vin pentru o scurtă perioadă în viața mea / Sărbătorile vor fi mereu cu un ochi care plânge și cu unul care râde
A fost profesoară, dar s-a implicat și în tot ce înseamnă cultură, voluntariat, jurnalism. Chiar dacă trăiește de ani buni în Germania, nu s-a desprins niciodată cu adevărat de Botoșani. Revine acasă de câte ori se ivește prilejul. Primul drum îl face mereu la părintele duhovnic, apoi se oprește la mormântul mamei. Și-a păstrat prietenii, pășește pe aceleași alei și se bucură de oamenii orașului după care va tânji mereu.
Tânără referent de la Centrul de Creație și arta încondeierii ouălor: Așa ar fi corect să fie de culoare roșie / Tehnica cu ciorapul este cea mai cunoscută
Ouăle încondeiate nu lipsesc de pe masa românilor în zilele de Paști. De toate culorile sau doar roșii fac parte mereu din meniul pascal. Majoritatea gospodinelor păstrează cu sfințenie tradițiile și își arată măiestria în fiecare an.
INTERVIU Constantin Boștină, fost secretar personal al lui Ceaușescu și ex-prim-vicepreședinte al Consiliului Popular Botoșani: Ceaușescu trebuia înlocuit, dar nu așa, nu prin împușcare / M-am simțit foarte bine și în perioada de dinainte de 1989 și mă simt bine și acum - VIDEO
După 32 de ani în care s-a manifestat aproape exclusiv ca un capitalist, Constantin Boștină a reapărut în atenția publică din postura de fost demnitar în regimul totalitar. Aceasta după ce a scos pe piață cartea ”În ochii ciclonului, am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu” plină cu dezvăluiri din intimitatea cuplului dictatorial.
Istoricul Remus Tanasă: Locuitorii Botoșanilor par să trăiască doar cu regretul că orașul a pierdut rolul (mai) însemnat pe care l-a avut în trecut
Născut în Botoșani, cu trei ani înainte de căderea regimului comunist, Remus Tanasă este astăzi – la doar 36 de ani - nu doar un apreciat istoric, ci și unul care are curajul de a aduce din trecut valori la care societatea, nu doar cea românească, pare să fi renunțat de mult.
INTERVIU premieră cu Doru Constantin, administratorul șef de la „Apă”! Nova Apaserv își schimbă direcția: Era o delăsare, un dezinteres VIDEO 
Povestea oamenilor care s-au autodeclarat „salvatorii” companiei Nova Apaserv de la Botoșani a fost răsfoită de botoșăneni de prea multe ori. Și nu a fost una cu happy-end. Planuri, strategii, obiective, reforme și schimbări de paradigmă. Suntem în fața unui nou „punct și de la capăt”, care poate însemna o călătorie într-un sentiment de deja-vu. Sau poate direcția corectă. 
INTERVIU în oglindă: Paula Berențan – Tiberiu Manolache, noii subprefecți ai Botoșanilor: De ce s-a considerat că sunt persoana potrivită? / Întâi trebuie să ne așezăm la locurile noastre VIDEO
Suflu proaspăt în două importante funcții de la județ: doi tineri cu mai puțină notorietate în viața publică și administrativă botoșăneană au intrat în echipa de conducere a Prefecturii alături de „veteranul” Dan Nechifor, prefectul județului.
În OGLINDĂ, de la cititor la autor: Cărţile au un fel anume de a te chema, ele îşi aleg cititorii / Să scriem ceea ce e purtător de conținut, nu doar conținut purtător de mesaj
Botoșăneanul.ro vă aduce astăzi în Oglindă doi autori. Doi creatori care, înainte de a semna pe copertă, au fost cititori-scotocitori de carte. O călătorie pe care le-o propunem și pe care o dorim de folos multor cititori care visează ca, într-o zi, să devină autori.
INTERVIU Mirel Manea: Destinul eu mi l-am făcut / Muzica nu are bariere și nici granițe - VIDEO
Ce s-ar mai putea spune despre un botoșănean care a cântat în orașe pe care mulți dintre noi nu le vedem decât prin filme? Ce am mai putea afla nou după sute de articole și emisiuni? Și totuși, între un concert la Atena și unul al Filarmonicii ”George Enescu” Botoșani, am încercat să îl descoasem pe Mirel Manea, prim-trompetistul care a cântat de la Vatican până la New York și de la Roma până la Monte Carlo. Ce am aflat puteți vedea în interviul de mai jos.
Florentin Țuca: Nu avem de-a înfrunta un ”anti-Eminescu” fățiș, dar, în atmosferă, se simte că Eminescu deranjează în continuare
Florentin Țuca este avocat, dar mai presus de toate este un om de Cuvânt. Format în școala românească de Drept, perfecționat printre rafturile literaturii de calitate, și-a probat omenia și deopotrivă prietenia cu o osârdie rar întâlnită în instanțele românești, fără a se abate de la litera și, vom vedea, nici de la spiritul legii.
Gellu Dorian: Eminescu înseamnă în primul rând Botoșani, orașul în care s-a născut, a fost botezat, a făcut primii pași, a spus primele cuvinte
"La ce bun Cultura în vreme de restriște spirituală?", ne-am putea întreba astăzi, parafrazând celebra zicere a lui Friedrich Hölderlin, de acum mai bine de un secol și jumătate.
Sondaj
Ați dat până acum ”atenții” la doctor?
Da
Nu
Nu am ajuns la doctor
Declaraţia zilei
„Am jucat acolo, prima etapă am intrat titular, după vreo două săptămâni și în septembrie m-a dat și el afară. Mi-a zis «Te duci la Botoșani». I-am zis «Nuuu, vă duceți dumneavoastră la Botoșani. Eu nu mă duc. Nevastă- ...
fashiondays.ro
Curs valutar
3 februarie 2023
EUR
Euro
4.9005 lei
USD
Dolarul SUA
4.4823 lei
CHF
Francul elveţian
4.9076 lei
GBP
Lira sterlină
5.4945 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.4888 lei
XAU
Gramul de aur
275.3749 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2362 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.2712 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1660 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3580 lei
CZK
Coroana Cehească
0.2062 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6582 lei
Vremea
astăzi
Botosani
-1.1 o C
Dorohoi
-1.7 o C
Bucecea
-2.0 o C
Darabani
-2.1 o C
Saveni
-0.9 o C
Ştefăneşti
-1.4 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2023 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.